Experții Centrului de Resurse Juridice din Moldova constată într-un document de politici publice că în procesul de numire și promovare a judecătorilor la instanțele superioare, Consiliul Superior al Magistraturii nu ține neapărat cont de evaluările Colegiului de selecție și de cele mai multe ori nu-și motivează decizia. Autorii cercetării notează că în perioada 2013 - mai 2017, aproximativ jumătate din magistrații care au ajuns la judecătorii, la Curtea Supremă de Justiție și la Curtea de Apel au avut punctaje mai mici decât contracandidații lor.
Autorii studiului au analizat peste 300 de concursuri și maniera în care au ajuns să fie numiți sau promovați în funcție 200 de judecători. Până a ajunge la o anume instanță fiecare magistrat trece printr-un filtru cu patru etape de selecție și deși procesul legislativ este unul riguros, notează experții, deseori rezultatele pun la îndoială corectitudinea selecției.
Or, se întreabă experții, ce alte criterii ia în considerare Consiliul Superior al Magistraturii atunci când înaintează șefului statului judecători care au obținut un scor mai mic decât oponenții. Ilie Chirtoacă, consilier în cadrul Centrului de Resurse Juridice spune că există situații când sunt aleși candidații cu punctajul maxim, dar aceasta este o practică mai mult sporadică:
„Pentru fiecare 10 judecători noi care intră în funcție, șase dintre ei au fost selectați cu un scor mai mic, doi candidați din acei 10 au participat la concurs de unii singuri, adică fără a avea alți contracandidați, iar doi candidați au fost numiți în bază de merit.”
Îngrijorătoare este în opinia cercetătorilor și situația în care judecătorul este numit în funcție în baza unui concurs cu un singur candidat. În perioada 2013-2017, la Curtea Supremă de Justiție bunăoară, toți cei propuși în funcții de conducere nu au avut contracandidați. În același timp, multe din concursurile anunțate au fost declarate ulterior eșuate, motivația CSM fiind doar că participanții nu au întrunit numărul necesar de voturi- o justificare insuficientă în opinia experților și o cauză a lipsei de interes a judecătorilor pentru concursuri.
Judecătorul Dumitru Visternicean, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, spune că deși autoritatea pe care o reprezintă răspunde de politica de cadre din sistemul judecătoresc, nu poate interveni pentru a îmbunătăți actele legislative, pe seama cărora pune carențele din sistem:
„Nu avem dreptul la inițiativă legislativă, noi nu avem dreptul de a ne adresa Curții Constituționale, noi nu avem practic nici o pârghie de a reacționa atunci când este necesar de a mai modifica ceva. Se invocă lucrurile acestea că CSM-ul promovează nu așa cum trebuie, nu-i transparență, da, problemele nu se neagă.”
Tot el justifică competițiile cu un sigur candidat și spune că în judecătorii precum cele din Ocnița și Vulcănești nu vrea nimeni să meargă.
Experții mai notează că oricare ar fi decizia CSM-ului, fie că amână, declară eșuat un concurs sau alege un anume candidat, hotărârea trebuie să fie accesibilă publicului larg. Deocamdată însă, susține Nadejda Hriptievschi, directoare de programe în cadrul Centrului de Resurse Juridice, în deciziile CSM nu este menționat cum au votat membrii iar procesele verbale nu sunt publice. În același timp, spune ea, lasă loc de interpretări și lipsa unor decizii motivate:
„Este foarte suspicios când vezi aceeași candidați care participă la vreo 5-6 concursuri. La un concurs el nu este ales la o instanță, dar el este ales peste două, trei luni la o altă instanță. Nu este clar de ce pentru o instanță nu este bun iar pentru alta- da, mai ales că nu este nici punctajul.”
Nadejda Hriptievschi este de părere că CSM-ul ar avea suficient timp pentru motivarea hotărârilor dacă concursurile pentru funcțiile vacante ar fi organizate o dată sau de două ori pe an, asta în condițiile în care procesul de numire sau avansare a unui judecător durează în jur de șase luni. Jurista crede că acest proces ar câștiga la capitolul corectitudine dacă ar fi modificare criteriile de selecție, despre care spune că sunt subiective și inegale în raport cu magistrații din competiție.
