Locuitorii din zonă, susținuți de activiștii ecologiști, se tem că va afecta nu numai natura unică, ci și mijloacele lor de trai.
Defileul Kresna, Bulgaria. Cu ape învolburate care traversează o vale plină de verdeață, cu unele dintre cele mai diverse zone naturale și animale sălbatice din Europa, acest colț sud-vestic al Bulgariei a devenit o Mecca pentru pasionații de activități în aer liber și pentru iubitorii de natură, oferind o injecție de capital de care economia locală are mare nevoie.
Dar acum, oamenii care locuiesc în regiunea din apropierea defileului Kresna se tem că mijloacele de trai și viețile lor ar putea fi amenințate, deoarece un proiect de autostradă din Bulgaria, amânat de mult timp, se apropie de finalizare, în ciuda plângerilor de ani de zile potrivit cărora noua șosea va afecta una dintre cele mai intacte zone de frumusețe naturală din țară.
Ultima secțiune a autostrăzii Struma - numită după râul care a modelat defileul Kresna - are o lungime de puțin peste 23 de kilometri, dar este de departe cea mai controversată parte a drumului de 173 de kilometri care, atunci când va fi finalizat, se va întinde din capitala bulgară Sofia până la Kulata, la granița țării cu Grecia. Șoseaua este o verigă cheie într-un lanț mai mare de autostrăzi al UE, menit să îmbunătățească rețeaua de transport a continentului.
Defileul Kresna, cu o lungime de 18 kilometri, „se mândrește cu peste 3.500 de specii de floră și faună, inclusiv șerpi, broaște țestoase și lilieci care nu se găsesc nicăieri altundeva în Europa”, inclusiv vulturi aurii, vulturi grifon, urși bruni și lupi, potrivit filialei bulgare a organizației Friends of the Earth Europe, un important ONG activist de mediu, care luptă de ani de zile împotriva proiectului autostrăzii Sturma.
Aceștia și alți ecologiști atrag atenția asupra faptului că defileul a fost desemnat ca făcând parte din Natura 2000, o rețea de zone protejate care acoperă cele mai valoroase și amenințate specii și habitate din Europa.
Prezența pe această listă obligă Sofia să facă tot ce îi stă în putință pentru a proteja habitatul din defileu, subliniază activiștii.
La 16 mai, Ivan Șișkov, ministrul bulgar al dezvoltării regionale și al lucrărilor publice, a participat la o ceremonie de inaugurare a terenului la ceea ce ar urma să fie o intersecție nordică a tronsonului care traversează defileul Kresna.
Pentru a-i liniști pe activiștii de mediu, Sofia a oferit ceea ce a prezentat ca fiind un compromis. În loc să secționeze defileul cu o autostradă cu două sensuri, Sofia propune extinderea unei șosele existente acolo - E-79 - pentru a gestiona traficul care se îndreaptă spre sud și construirea unei noi extensii în jurul defileului pentru a prelua traficul care se îndreaptă spre nord.
Cu toate acestea, locuitorii din regiunea defileului Kresna și activiștii ecologiști nu sunt încântați nici de această propunere, cerând în schimb ca drumul să ocolească în întregime defileul la est, așa-numita opțiune estică.
Gheorghi Ivanov a fost unul dintre cele câteva zeci de demonstranți care i-au întâmpinat pe Șișkov, pe politicienii locali și pe echipa de constructori care a săpat prima piatră la inaugurarea lucrărilor la 16 mai, sub privirile presei.
Ivanov, care locuiește în zonă, a declarat că transformarea drumului E-79, o arteră locală cheie, într-o șosea majoră legată de o autostradă, nu numai că ar afecta ecosistemul fragil, dar le-ar complica viața. Lupta lor împotriva viitoarei autostrăzi durează de ani de zile.
Vorbind pentru serviciul bulgar al RFE/RL, Ivanov a declarat că, în conformitate cu compromisul guvernului, oricine ar dori să călătorească spre nord, inclusiv spre Blagoevgrad, centrul regional, ar trebui să facă un ocol ocolitor.
Acest lucru nu numai că ar complica transportul, inclusiv rutele de autobuz, dar ar tăia efectiv accesul fermierilor la pământurile lor, având, de asemenea, un impact considerabil asupra accesului pentru turismul de rafting și torenți, susține Ivanov. Prin urmare, cerem ca... în loc să existe doar o singură direcție spre nord, să se construiască benzi și în direcția sudică. Și în acest fel, defileul va rămâne un drum local alternativ”, a declarat Ivanov.
În ciuda faptului că au fost demarate lucrările la drumul spre nordul defileului, oficialii bulgari, inclusiv Șișkov, insistă asupra faptului că nu s-a ajuns la o decizie finală privind traseul ultimului sector de autostradă. El spune, de pe altă parte, că orice întârziere suplimentară ar putea prelungi proiectul cu ani de zile.
Impactul asupra mediului
Traficul crescut pe autostrada aproape finalizată a avut deja un "impact semnificativ" asupra vieții sălbatice din regiune, potrivit CEE Bankwatch Network, care a protestat împotriva finanțării anterioare a proiectului de către UE, inclusiv a celor aproximativ 57 de milioane de euro (61 de milioane de dolari) împrumutate de Banca Europeană de Investiții.
"În ultimii ani, populațiile de specii protejate de lilieci au scăzut cu 92%, cele de broaște țestoase și șerpi protejați cu 60%, iar toate vertebratele cu 84%", a afirmat ONG-ul într-un buletin informativ.
Ca urmare a recomandărilor Comisiei Europene și ale Convenției de la Berna pentru protecția vieții sălbatice din Europa, guvernul bulgar a acceptat inițial să ocolească defileul Kresna în 2008.
Dar, în 2017, sub conducerea premierului de atunci Boiko Borisov, guvernul a schimbat direcția și a decis versiunea actuală de combinare a drumului actual în interiorul defileului cu un nou tronson care să îl ocolească, stârnind un protest care a avut ecouri dincolo de Bulgaria.
Potrivit CEE Bankwatch, peste 160 000 de persoane din întreaga Europă au semnat o petiție online prin care cer ca normele și legile UE privind protecția mediului să fie respectate pentru a proteja defileul Kresna.
Guvernul premierului bulgar Kiril Petkov, care a promis să lupte împotriva corupției adânc înrădăcinate din Bulgaria, a încercat să anuleze decizia lui Borisov privind autostrada, ministrul mediului, Borislav Sandov, semnând un ordin prin care amâna orice construcție pe tronsonul din defileu al autostrăzii Struma până la efectuarea unei noi evaluări a impactului asupra mediului (EIM).
El și-a explicat decizia spunând că Comisia Europeană, care a furnizat finanțarea, a cerut ca planurile să fie revizuite pentru că nu au fost soluționate problemele de mediu.
Cu toate acestea, guvernul Petkov a durat doar șase luni și s-a prăbușit după un vot de neîncredere în parlament în iunie 2022. De atunci, Bulgaria a fost zguduită de instabilitate politică, țara organizând cinci alegeri anticipate în ultimii doi ani. Pe 22 mai, partidul de centru-dreapta GERB și alianța anticorupție condusă de Noi continuăm schimbarea și Bulgaria democratică (PP-DB) au anunțat că vor forma un guvern de coaliție, care presupune numirea alternativă de prim-miniștri de la fiecare partid.
Toma Belev, analist în cadrul Ministerului Mediului în timpul mandatului lui Petkov, a declarat că lansarea lucrărilor de construcție la nodul rutier a încălcat legea. „Autorizația de construcție a fost emisă pe baza EIA din 2017, în timpul guvernului partidului GERB condus de Borisov”, a spus Belev la RFE/RL, adăugând că autorizația nu a soluționat niciuna dintre problemele ridicate de Comisia Europeană în 2019.
După criticile Comisiei, Bulgaria și-a retras cererea de finanțare. Cu toate acestea, mai mult de trei ani mai târziu, erorile din analiză nu au fost corectate, deși Comisia Europeană și-a reluat din nou concluziile, anul trecut.
În august 2022, comisia a declarat că se așteaptă, în continuare, ca autoritățile bulgare să revizuiască evaluarea impactului asupra mediului și să efectueze o „analiză aprofundată a alternativelor rezonabile” pentru tronsonul dintre satele Krupnik și Kresna.
Un semnal pozitiv?
Cu toate acestea, se pare că proiectul ar fi primit aprobarea guvernului interimar demisionar. La 6 aprilie, Agenția pentru Infrastructură Rutieră ar fi semnat două contracte în valoare de 658 de milioane de dolari pentru construirea controversatului tronson de autostradă, potrivit unei informații de pe pagina de știri a publicației bulgare Kapital.
Nu s-a făcut niciun anunț public oficial cu privire la presupusa semnare a acestor contracte, în care sunt implicate companii care au primit, în trecut contracte, importante de construcție de autostrăzi.
Chiar dacă au fost semnate contractele, rămâne problema finanțării. În cazul în care Comisia Europeană refuză să pună banii la dispoziție, Sofia va fi nevoită să scoată bani din propriile buzunare. La o săptămână după ce au apărut informații despre înțelegeri, Șișkov a anunțat că lucrările de construcție ar putea începe, dar numai la nodul nordic, ceea ce, potrivit ministerului său, nu presupune ca traseul final să fie decis definitiv.
De asemenea, ministerul a declarat că lucrările pot continua fără ca EIA să fie finalizată, o decizie pe care Belev a descris-o ca fiind o „nebunie totală”. „Legea nu permite deloc astfel de lucruri. Ei autorizează construcția fără să aștepte procedura EIA. Aceasta este o încălcare grosolană a legii”, spune Belev.
Șișkov și-a apărat decizia, susținând că a folosit EIA din 2017, a cărei legalitate urma să expire la 23 mai, și că așteptarea unei alte EIA ar întârzia proiectul cu încă patru ani. „Dacă se va dovedi că aceasta nu este o opțiune bună, se va face o modificare a EIA. Una este să ai o EIA și să faci un amendament, alta este să o iei de la început”, a declarat Șișkov la postul național de radio pe 19 mai.
Serviciul bulgar al RFE/RL a întrebat Ministerul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice de ce va fi folosită EIA din 2017, având în vedere că Comisia Europeană a detectat deficiențe ale acesteia. Ministerul a transmis această întrebare Ministerului Mediului, care a spus doar că aprobarea a fost acordată în martie. Ministrul Mediului, Rosița Karamfilova, a declarat că ministerul său a aprobat doar construcția nodului rutier.
Construirea nodului rutier ar avea însă sens doar dacă autostrada ar fi construită conform opțiunii de „compromis” a guvernului, susțin Belev și Ivanov. „Este doar un prim pas”, a adăugat Ivanov. „Vor face pașii unul câte unul și, în final, ne vor pune în fața unui fapt împlinit”.
