Locuitorii satului Pelinia din raionul Drochia împreună cu un grup de foști săteni care au emigrat vor să creeze un centru de artizanat pentru meșterii populari. Este un proiect sprijinit de Guvernul Elveției, având scopul atât să învioreze viața socială și economică a satului, cât și să conserve obiceiurile zonei din domeniul meșteșugurilor.
„Mama m-a învățat a coase, a face horboțică, a toarce, a țese. Și tare îmi pare bine că au venit toți bubulașii aceștia și lasă-i să învețe și ei, și să se ducă tradiția mai departe".
Pensionara Valentina Țurcanu le va povesti tinerilor curioși despre confecționarea costumelor tradiționale și a ornamentelor care se pot citi pe toate iile cusute în Pelinia, pentru că așa cum am aflat și eu, firele colorate se combină armonios pentru a arăta grâne coapte, pământul și soarele. Ea este printre meșterițele care au ales să fie ghizi și instructoare pentru copiii care vor veni la centrul de artizanat, amenajat în incinta Căminului cultural din sat.
În lipsa unor spații adecvate, mai ales pe timp de iarnă, meșterii populari n-aveau cum să cheme tinerii la șezătoare, dar speră să poată aduna mulți curioși după amenajarea centrului de artizanat. Valentina Țurcanu a reușit să intereseze deja câteva eleve și este convinsă că tehnologizarea nu are cum să înlocuiască lucrul manual:
„Eu, de pildă, nici nu știu și nici n-am văzut mașinile de cusut și mă gândesc că acolo nu-i așa cu suflet, nu pui fiecare mișcare și nu descoși atunci când ai văzut că n-ai cusut cum ai vrut.”
Europa Liberă: Observați, tinerii sunt interesați de tehnică, să înțeleagă cum să folosească ațele, cum să le combine?
„Da, noi ne ocupăm cu acești copiii, ei vin și noi le arătăm, iată acolo împletesc. Măcar ce știm, să le rămână și lor și lasă-i să se ducă înainte.”
Gazdele centrului de artizanat vor fi nu doar meșterii din sat, dar și conducătorii celor 13 colective artistice, costumele realizate aici urmând să completeze portul lor pentru festivități.
Despre răspândirea tradițiilor meșteșugărești am stat de vorbă și cu Zinaida Dolință, care a deprins de mică țesutul la război. Ea crede că nu dezinteresul tinerei generații ar fi o problemă, dar faptul că au rămas puțini cei care mai pot povesti despre acest lucru migălos:
„Multă muncă, multă răbdare, multă sudoare cât și multă dragoste trebuie.”
Europa Liberă: Când aveți timp, astăzi cei mai mulți oameni sunt prinși în activități care să le aducă venit?
„Aveți dreptate, din asta mare venit nu avem, pur și simplu mi-a plăcut. Dacă dorește omul, de toate face.”
Europa Liberă: Probabil mulți cred că par îndeletniciri care nu mai sunt actuale, de care nimeni nu mai are nevoie, puteți să-i convingeți că nu este așa.”
„De convins se poate, numai dacă o să aibă dragoste. Lasă din 10 unul măcar să prindă îndeletnicirile noastre.”
Nu-i numaidecât un suport financiar, cu toate că este simțitor uneori, dar este și de ajuns un sfat al unui specialist, care în unele cazuri este costisitor...
Pentru amenajarea Centrului de artizanat, octogenarii satului au scos din pod ustensile moștenite de la părinți. Cei care au plecat din sat și vor să susțină inițiativa pot face donații de la distanță, așa cum au făcut-o și în alte proiecte. Localitatea mizează însă nu doar pe contribuția financiară a migranților, spune primarul Titus Sărăteanu:
„Experiență avem deja, dar mai este mult de lucru fiindcă localitatea este mare, băștinași avem mulți și încă nu i-am găsit pe toți care sunt plecați peste hotare. Eu cred că ar trebui să fie un lucru printre întrebările de bază la primărie, adică atât oferirea serviciilor locuitorilor, dar și relațiile cu băștinașii. Nu-i numaidecât un suport financiar, cu toate că este simțitor uneori, dar este și de ajuns un sfat al unui specialist, care în unele cazuri este costisitor.”
Directoarea „Asociației de băștinași”, Ludmila Țurcanu, spune că deși la început părea ireală ideea ca cei plecați să pună umărul la dezvoltarea localității, lucrurile s-au schimbat odată cu primul obiectiv realizat:
„Băștinașii nu trebuie convinși, dorul de casă cel mai mult îi face ca ei să se implice. În plus, avem de acum realizat proiectul cu parcul și ceea ce s-a făcut deja, vorbește de la sine, că banii nu au fost dați în zadar, că merită să investești în satul din care ai plecat. Și cred că pe fiecare îi interesează, îi doare ce se întâmplă în satul din care au pornit. Localnicii încearcă să lege sau să păstreze această punte.”
Pelinia este una din cele 38 localități din țară selectate pentru a participa în cadrul Proiectului „Migrație și dezvoltare locală” al PNUD Moldova. Autoritățile locale sunt încurajate și sprijinite să transforme migrația, din problemă în oportunitate. În sat, bunăoară, amenajarea centrului va reînvia tradiții și va aduce venituri în localitate, spune primarul. Inițiatorii proiectului vor și să vândă lucrările pe care le vor confecționa în cadrul atelierelor centrului de artizanat, care urmează să fie deschis până în luna septembrie.
