Magistrații europeni au motivat decizia prin faptul că Consiliul Uniunii Europene nu a precizat, în decizia sa din 2023, motivele și dovezile care au stat la baza includerii lui Plahotniuc în lista persoanelor sancționate pentru acțiunile de destabilizare a R. Moldova.

Decizia Tribunalului General al UE nu este definitivă și poate fi atacată de Consiliul Uniunii într-un termen de până la două luni. Contestația va fi examinată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Într-un comentariu pentru Europa Liberă, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău a transmis că nu cunoaște mai multe detalii despre această decizie, dar că „acest individ va rămâne pe lista de sancțiuni a UE, inclusiv în baza deciziei din 2024 și a dovezilor adiționale”.

„Sunt mai multe argumente și decizii ale Consiliului UE pe acest caz, astfel, nu toate căile de atac au fost epuizate”, au spus reprezentanții MAE.

Moldovenii Marina Tauber, Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Gheorghe Cavcaliuc și rusul Igor Ceaika au ajuns pe listele persoanelor sancționate de țările UE în 2023 pentru încercări de destabilizare a R. Moldova.

Sancțiunile presupuneau restricții de călătorie în UE și confiscarea bunurilor pe care cei sancționați le-ar avea pe teritoriul blocului comunitar.

• Te-ar putea interesa și: Conturile bancare ale lui Șor, Tauber și Plahotniuc, blocate de guvernul moldovean

Sancționarea celor care „destabilizează situația din R. Moldova” a fost posibilă datorită unui regim de sancțiuni nou adoptat de UE la solicitarea autorităților moldovene.

În propunerea de sancționare a lui Șor, Tauber, Cavcaliuc, Plahotniuc și Ceaika se spune că UE „rămâne fermă în sprijinul său pentru Moldova” în fața „activităților destabilizatoare ale actorilor externi”. Autoritățile de la Chișinău și ale UE cred că cei cinci acționează în interesul Kremlinului, pe fundalul agresiunii rusești contra Ucrainei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În ședința de Guvern, secretara de stat a Ministerului Educației și Cercetării, Galina Rusu, a spus că decizia va permite ca în cadrul instituției de învățământ superior să fie create noi programe de studii în domenii precum management și agricultură, electrotehnică și automatizare.

„Vor fi create contexte pentru atragerea investițiilor și menționăm că absolvenții vor primi diplome de studii recunoscute pe piața muncii din Europa. Predarea se va face în limbile română, bulgară și engleză”, a spus Rusu.

Potrivit acordului, Universitatea de Stat „Grigore Țamblac” din Taraclia va fi lichidată, urmând să dețină statutul de filială a universității din Bulgaria. Autoritățile de la Sofia vor sprijini Universitatea prin burse, donații de carte și calculatoare, cât și prin delegarea profesorilor din Bulgaria pentru predarea unor module în limba bulgară.

• Te-ar putea interesa și: Autoritățile bulgare condiționează finanțarea universității din Taraclia: Bani în schimbul reformelor

Filiala va fi finanțată din bugetul Universității „Angel Kanchev” din Bulgaria, iar guvernul moldovean va da în folosință bunurile instituției.

Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie să fie ratificat de Parlament.

Universitatea de Stat „Grigore Țamblac” din Taraclia a fost fondată în 2004. La Universitate sunt înmatriculați studenți de naționalitate bulgară, găgăuză, ucraineană și moldovenească. Cei circa 150 de studenți studiază la 6 specialități din domeniul științelor pedagogice.

În urma reformei educației din 2022, instituția a evitat comasarea cu Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, după intervenția președintelui bulgar pe lângă președinta Maia Sandu.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sandu, care a câștigat cu peste 42 % primul tur al prezidențialelor din 20 octombrie i-a transmis miercuri lui Stoianoglo, că îl va aștepta la o discuție televizată, pe 27 octombrie, la Palatul Republicii, unde cei doi să își adreseze direct câte 10 întrebări.

Candidata PAS a spus că subiectul dezbaterii dintre ea și candidatul PSRM a ajuns „o dezbatere despre moderator”, așa încât i-a propus „să scoatem moderatorul din discuție”.

„Dumneavoastră sunteți contracandidatul, anume dumneavoastră trebuie să le vorbiți oamenilor (...). Nu vă fie frică”, a spus Sandu într-un clip video publicat pe rețele.

În răspunsul lui Stoianoglo publicat la scurt timp tot pe rețelele de socializare, acesta a spus că este gata să discute cu Sandu „în condițiile indicate”. „Nu eu am inițiat discuția privind inacceptabilitatea anumitor moderatori. Mă bucur, totuși, că ați găsit o soluție pentru a vă ajusta poziția”, a spus Stoianoglo.

În primul tur de scrutin, el a obținut aproape 26% din voturi și se va confrunta cu Sandu în turul doi, pe 3 noiembrie. Nu este limpede dacă dezbaterea televizată de la Palatul Republicii va fi și singura.

Episodul „Gheorghe Gonța”

Sandu și Stoianoglo nu s-au întâlnit la dezbateri față în față în primul tur de scrutin, la care au participat în total 11 candidați, după ce președinta pro-europeană care vrea să obțină un nou mandat a refuzat să participe la orice dezbateri cu ceea ce ea a considerat „oameni ai Kremlinului”.

După 20 octombrie, învingătorii primului tur au negociat participarea la dezbateri, iar aliații lui Stoianoglo au cerut o întâlnire pe o „platformă” neutră, iar în calitate de moderator l-au propus pe Gheorghe Gonța, care a recunoscut în trecut că a luat bani de la politicieni pentru a le reflecta activitatea.

Într-o primă reacție, Sandu a acceptat, spunând că este important să aibă loc dezbaterea, iar condițiile sunt secundare. Dar mai multe organizații profesionale ale jurnaliștilor au criticat decizia, spunând că reprezintă „o lipsa de respect față de public, o legitimare a comportamentelor lipsite de integritate și o promovare a practicilor absolut neconforme cu jurnalismul profesionist și etic”.

În afară de dezbaterea de la Palatul Republicii, pe care urmeaaă să o transmită în direct televiziunea publică Moldova 1, atât postul public, cât și posturi private i-au invitat pe cei doi contracandidați la dezbateri în propriile studiouri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Antonio Guterres va discuta cu „un mare număr de lideri ce participă la summit”, a anunţat serviciul său de presă marţi.

La Kazan, Guterres își va „reafirma pozițiile bine cunoscute” privind războiul din Ucraina și condițiile pentru o pace justă, bazată pe dreptul internațional, pe carta și rezoluțiile ONU. Potrivit adjunctului său, Guterres va „continua eforturile” pentru restabilirea siguranței navigației în Marea Neagră.

Secretarul general al ONU urmează să se întâlnească cu liderii mondiali prezenți la summit, inclusiv cu președintele rus Vladimir Putin. Majoritatea țărilor membre BRICS au menținut o poziție neutră, fără a se alătura sancțiunilor împotriva Rusiei.

Anterior, Ministerul ucrainean de Externe l-a criticat pe Guterres pentru vizita sa în Rusia. „Secretarul General al ONU a respins invitația Ucrainei la primul Summit pentru Pace Globală din Elveția. Cu toate acestea, el a acceptat o invitație la Kazan din partea criminalului de război Putin. Este o alegere greșită care nu promovează cauza păcii. Nu face decât să afecteze reputația ONU”, a spus Ministerul ucrainean de Externe într-o declarație.

În replică, un purtător de cuvânt al lui Guterres, Farhan Haq, a spus că participarea secretarului general al ONU la summit este importantă deoarece țările BRICS reprezintă jumătate din populația lumii.

• Te-ar putea interesa și: Statele Unite vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei

Guterres a criticat în mod repetat agresiunea Rusiei în Ucraina și a afirmat că războiul declanșat de aceasta reprezintă un „precedent periculos” pentru întreaga lume. În aprilie 2024, reprezentantul Secretarului General al ONU, Stephane Dujarric, a declarat că dorește o încetare a războiului din Ucraina bazată pe integritatea teritorială.

Summitul șefilor de stat din BRICS, o asociație interstatală a nouă mari țări non-occidentale - Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Emiratele Arabe Unite, Iran, Egipt și Etiopia - are loc la Kazan între 22 și 24 octombrie. În total, la summit și-au anunțat participarea reprezentanți din peste 30 de țări.

Presa de stat din Rusia acoperă îndeaproape evenimentul, subliniind că vizita mai multor lideri ai unor state importante arată că Rusia nu se află în izolare internațională din cauza invaziei din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reprezentanții Consiliului spun în comunicat că utilizarea discursului de ură lezează demnitatea umană, naște intoleranță și dezbină electoratul „având consecințe extrem de nocive asupra întregii societăți”. Aceștia fac apel la politicieni să evite și instigarea la discriminare sau intoleranță și să utilizeze un discurs public echilibrat.

Consiliul face apel și la presă ca să abordeze responsabil relatările legate de campanii, pentru a evita stigmatizarea grupurilor vulnerabile și a promova reflecții critice asupra contextului electoral.

Instituția mai atrage atenția că nu are competența de a examina cazurile de discurs de ură și instigare la discriminare, acestea constituind contravenții care sunt de competența Poliției.

Pe 23 octombrie, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei condus de fostul premier Ion Chicu, a anunțat că a depus o sesizare la Procuratura Generală, în care a reclamat „atacul xenofob” a doi activiști ai formațiunii de guvernământ la adresa candidatului PSRM, Alexandr Stoianoglo. Aceștia au declarat că fostul procuror general nu ar fi potrivit pentru funcția de președinte din motiv că este originar din Găgăuzia.

• Citiți și: De ce a crescut discriminarea pe criteriul limbii și ce realitate se ascunde în spatele statisticii

O sesizare similară a depus și Asociația Forța Fermierilor, care s-a adresat autorităților, ambasadei SUA și delegației UE.

La 22 octombrie, Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că se disociază de mesajele cu tentă xenofobă și discursul de ură, promovate de unii dintre activiștii și simpatizanții formațiunii.

„Campania trebuie să se desfășoare exclusiv pe criterii care vizează competența, integritatea, caracterul candidatului. Poziția noastră a fost și rămâne una de unitate între toți cetățenii”, se arată în mesajul partidului de guvernământ.

Potrivit rezultatelor preliminare, pe 20 octombrie, Maia Sandu a acumulat 42,49% din sufragii, în timp e Alexandr Stoianoglo a obținut 25,95% din numărul total de voturi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„În ansamblu, populația Ucrainei a scăzut cu aproximativ 10 milioane din 2014 și cu aproximativ opt milioane de la începutul invaziei la scară largă din 2022”, a declarat directorul regional al UNFPA pentru Europa de Est și Asia Centrală, Florence Bauer, în comentarii trimise jurnaliștilor.

Ea a precizat că o numărătoare mai exactă și un recensământ cuprinzător vor fi posibile numai după încheierea războiului.

Populația Ucrainei era de aproximativ 45 de milioane în 2014, când Rusia a anexat peninsula Crimeea, potrivit agenției ONU.

Până în februarie 2022, când Rusia și-a lansat invazia la scară largă, populația Ucrainei scăzuse la 43 de milioane și s-a prăbușit și mai mult, ajungând astăzi la doar 35 de milioane, a precizat agenția, care a compilat date guvernamentale și ale UNFPA.

• Te-ar putea interesa și: Copiii refugiați ucraineni învață gratuit limba română

Vorbind cu jurnaliștii la Geneva, Bauer a declarat că declinul dramatic se datorează „unei combinații de factori”.

Deja înainte de război, Ucraina avea una dintre cele mai scăzute rate ale natalității în Europa și, la fel ca în alte țări din Europa de Est, mulți tineri ucraineni au plecat în căutarea unor oportunități mai bune în străinătate, a spus oficialul, citat de AFP.

În cei doi ani și jumătate de război, aproximativ 6,7 milioane de oameni au părăsit țara ca refugiați, în timp ce rata natalității a scăzut la doar aproximativ un copil la o femeie, aceasta fiind acum una din cele mai scăzute rate a natalității din lume, a afirmat Florence Bauer.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sancțiunile vor viza entități secundare din țări care furniează Rusiei componente critice folosite de industria de armament, a declarat Yellen liderilor financiari mondiali reuniți la Washington pentru reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale.

„Vom anunța noi sancțiuni puternice care îi vor viza pe cei care facilitează mașinăria de război a Kremlinului, inclusiv intermediarii din țările terțe care furnizează Rusiei elemente esențiale pentru armata sa”, a spus ea la o conferință de presă.

Actualele întâlniri ale conducerii FMI și Băncii Mondiale sunt percepute în Statele Unite ca fiind ultimele întâlniri importante ale finanțiștilor în perioada președinției lui Joe Biden. Starea economiei și rata inflației reprezintă o preocupare deosebită pentru alegătorii americani în această perioadă.

• Te-ar putea interesa și: Rusia, condamnată la CEDO pentru legea privind agenții străini. Europa Liberă a fost declarată „organizație indezirabilă” prin această lege

Alegerea pe care electoratul american o va face între candidatul republican Donald Trump și candidatul democrat Kamala Harris va avea un impact enorm asupra finanțelor mondiale și a economiei globale.

Yellen s-a referit și la utilizarea veniturilor provenite din activele suverane rusești înghețate pentru a acorda împrumuturi Ucrainei. Parlamentul European a aprobat un împrumut de până la 35 de miliarde de euro (38 de miliarde de dolari) pentru apărarea și reconstrucția Ucrainei, care va fi rambursat folosind veniturile viitoare din activele băncii centrale ruse înghețate în străinătate.

Statele Unite se așteaptă să poată contribui cu 20 de miliarde de dolari la pachetul total de împrumuturi, în valoare de 50 de miliarde de dolari, convenit de G7 și de aliații UE, potrivit Yellen.

Departamentul Trezoreriei SUA „lucrează neobosit pentru a debloca valoarea economică a activelor suverane rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina”, a declarat oficialul.

Dominația dolarului și BRICS

În ceea ce privește faptul că dolarul american rămâne principala monedă folosită în comerțul internațional, Yellen a declarat că nu vede nicio altă valută care să candideze la înlocuirea sa.

Președintele rus Vladimir Putin a criticat în mod repetat dominația dolarului american în tranzacțiile internaționale și a vorbit despre găsirea unui substitut pentru acesta.

Rusia găzduiește în acest moment un summit BRICS care reunește liderii celor cinci membri inițiali - Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud - și câțiva alții, inclusiv noii membri Emiratele Arabe Unite, Egipt, Etiopia și Iran.

Putin a declarat înaintea summitului că unul dintre obiectivele sale este de a discuta o alternativă la rețeaua SWIFT, utilizată pentru dirijarea plăților internaționale. Multe bănci rusești au interdicție de a utiliza SWIFT după invazia Rusiei în Ucraina.

La 22 octombrie, FMI a publicat previziunile sale privind economia mondială, îmbunătățind perspectivele economice pentru Statele Unite în acest an și reducând așteptările privind creșterea economică în Europa și China.

FMI se așteaptă ca economia Statelor Unite să crească cu 2,8% anul acesta, în ușoară scădere de la 2,9% în 2023. Creșterea din Statele Unite a fost determinată de cheltuielile de consum ridicate, alimentate de creșterile salariale solide ajustate în funcție de inflație.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

De asemenea, de premii bănești vor beneficia antrenorii, medicii și maseurii sportivilor. Suma banilor alocați de guvern în acest scop este de peste 33 de milioane lei.

Secretara de stat a Ministerului Educației și Cercetării, Galina Rusu, a spus că R. Moldova se poate mândri cu o performanță istorică la ediția din vară a Jocurilor Olimpice.

„Țara noastră a obținut pentru prima dată un total de patru medalii olimpice, dublându-și recordul precedent din 1996 și 2000. Și două medalii paralimpice, după cele două medalii de bronz, tocmai în 1996”, a menționat secretara de stat a ministerului Educației și Cercetării.

• Vezi și: Cum a fost cea mai bună ediție a Jocurilor Olimpice pentru R. Moldova

Câte 2,6 milioane de lei vor primi Anastasia Nichita și Ion Basoc, care au obținut medalii de argint la lupte feminine și, respectiv, para judo. Sportivii Denis Vieru și Adil Osmanov, deținătorii medaliei de bronz la judo, vor fi remunerați cu câte 2 milioane de lei. De aceeași sumă vor beneficia Serghei Tarnovschi și Oleg Crețul, care s-au clasat pe poziția a treia la probele canoe și para judo.

Deținătorul locului patru la proba haltere, Marin Robu, va primi 600 de mii de lei. Câte 300 de mii de lei vor primi Daniela Cociu, Maria Olărașu, Larisa Marinenkova și Valentin Petic. Sportivii s-au clasat respectiv pe poziția a șaptea la canoe, para powerlifting și lupte greco-romane. De un premiu de 200 de mii de lei va beneficia Gheorghe Spînu, care a ocupat poziția opt la proba de para atletism în cadrul Jocurilor Paralimpice de vară.

Antrenorii vor fi remunerați cu sume echivalente cu cele ale sportivilor, iar medicii și maseurii – cu sume cuprinse între 20 și 260 de mii de lei.

La a opta sa participare la Jocurilor Olimpice (JO), care s-a desfășurat în perioada 26 iulie – 11 august, R. Moldova a fost reprezentată de 26 de sportivi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cazuri de gripă sezonieră nu au fost înregistrate.

În același timp, pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 87 de cazuri de Covid-19, fiind o descreștere cu 41,2% comparativ cu săptămâna precedentă. În rândul copiilor de până la 14 ani, au fost raportate cinci cazuri.

Potrivit ANSP, în instituțiile medicale publice din țară continuă imunizarea împotriva gripei. Până în acest moment, au fost administrate peste 52% din totalul dozelor recepționate.

Specialiștii recomandă vaccinarea concomitentă împotriva gripei sezoniere și a infecției cauzate de virusul SARS-CoV-2. Seroprotecția se obține, în general, la 2 până la 3 săptămâni după vaccinare. Durata imunității post-vaccinale variază între 6 și 12 luni.

• Te-ar putea interesa și: Vaccinarea anti-gripală începe în această săptămână: cine poate fi vaccinat

Totodată, este esențial ca populația să adopte măsuri de igienă personală, precum:

• spălarea mâinilor cu apă și săpun;
• utilizarea batistelor pentru strănut sau tuse;
• alimentație bogată în legume și fructe;
• odihnă adecvată;
• exerciții fizice regulate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CNA a mai spus la 23 octombrie că are în examinare peste 350 de procese verbale recepționate de la Poliție, iar amenzile variază de la 27.000 la 37.500 de lei.

O zi mai devreme, Poliția a anunțat că în baza unei încheieri judecătorești, a obținut informații despre cetățenii care au beneficiat de transferurile care erau operate prin Promsviazbank, bancă din Federația Rusă, aflată sub sancțiuni internaționale pentru oferirea de sprijin armatei ruse în războiul din Ucraina. Oamenii legii au mai stabilit că cetățenii erau plătiți pentru a vota candidatul indicat și opțiunea „Nu” la referendum.

„Este cunoscută identitatea tuturor persoanelor vizate, care au beneficiat de surse bănești din partea băncii din Federația Rusă, pentru a exclude operarea cu bani cash și, respectiv, limitarea informațiilor pe care ar fi putut să le obțină Poliția”, se arată într-un comunicat de presă.

La 22 octombrie, oamenii legii au anunțat că documentează deja peste 400 de persoane pentru faptul că au primit bani în schimbul voturilor, riscând astfel amenzi de până la 37.500 de lei.

• Vezi și: Peste 400 de persoane sunt documentate de Poliție pentru că au primit bani în schimbul votului

IGP mai menționează că cei care cooperează cu ancheta și oferă informații vor fi scutiți de plata amenzilor, conform legii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Mobilizarea este o problemă foarte sensibilă în Ucraina, unde numărul trupelor s-a redus după mai mult de doi ani și jumătate de război.

Kostin și-a anunțat demisia pe 22 octombrie pe Telegram, după o reuniune a Consiliului Național de Securitate al Ucrainei la care a participat președintele Volodimir Zelenski, care a declarat că Kostin „ar trebui să-și asume responsabilitatea politică” pentru această situație.

• Vezi și: Un deputat ucrainean din partidul lui Zelenski, acuzat de corupție, a cerut azil în România

„Consider că poziția președintelui Zelenski este absolut corectă... Cred [de asemenea] că este corect să îmi anunț demisia din funcția de procuror general”, a declarat Kostin pe Telegram.

La începutul acestei luni, anchetatorii au descoperit că un șir de procurori din regiunea vestică Hmelnițki au obținut în mod fraudulos certificate de invaliditate și primeau ajutoare sociale speciale.

Investigații pe această temă sunt în curs în alte părți ale Ucrainei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă emis la două zile după scrutine, Blinken a spus că alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie au fost „bine organizate și competitive” în ciuda eforturilor Rusiei de a submina integritatea procesului, făcând referire la constatările misiunii de observare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

„Rusia a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a perturba alegerile și referendumul și pentru a submina democrația din Moldova, inclusiv prin finanțare ilicită și cumpărare de voturi, dezinformare și activități cibernetice răuvoitoare”, se arată în comunicatul de presă.

Blinken spune că SUA vor continua să sprijine eforturile guvernului moldovean de a asigura un proces electoral transparent, credibil și democratic, în cadrul alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie.

La 21 octombrie, purtătorul de cuvânt pe probleme de securitate al Casei Albe, John Kirby, a spus că Moscova „a lucrat activ pentru a submina alegerile din Moldova și integrarea europeană a acesteia”, însă „Rusia nu a reușit - după cum demonstrează rezultatele -, democrația moldoveană este puternică”.

• Vezi și - Casa Albă: Rusia nu a reușit să submineze alegerile din Moldova. Moscova respinge acuzațiile de imixtiune

Moscova a respins în mod repetat acuzațiile privind implicarea în alegerile din Moldova.

Luni, 21 octombrie, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a spus că Rusia „a fost acuzată fără dovezi” de amestec în afacerile interne ale Moldovei.

„Ingerințele externe” în scrutinele din 20 octombrie au fost reclamate inclusiv de candidata PAS, președinta Maia Sandu, care a acuzat „grupări criminale și forțe străine” de implicare în procesul electoral, prin care ar fi încercat să „cumpere 300.000 de voturi”.

Constatări similare au fost emise de misiunea de observare a alegerilor ENEMO și Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte, care au cerut autorităților să finalizeze anchetele demarate și să sancționeze persoanele implicate în schemele de cumpărare a voturilor.

Poliția moldoveană a anunțat marți, 22 octombrie, că documentează peste 400 de persoane pentru faptul că au primit bani în schimbul voturilor, riscând astfel amenzi de până la 37.500 de lei.

Potrivit rezultatelor preliminare, Maia Sandu a acumulat 42,49% din sufragii, în timp ce Alexandr Stoianoglo a obținut 25,95% din numărul total de voturi. Un al doilea tur de scrutin ar urma să aibă loc duminică, 3 noiembrie

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Acest împrumut reprezintă contribuția UE la un pachet mai amplu convenit de G7 (grupul celor mai industrializate țări) în luna iunie, menit să furnizeze Ucrainei un sprijin financiar de până la 50 de miliarde de dolari (cca 45 de miliarde de euro).

Împrumutul vine în contextul în care forțele Kievului se confruntă cu o ofensivă rusă feroce în estul Ucrainei, dar și cu atacuri aeriene frecvente asupra orașelor și infrastructurii energetice a țării.

Parlamentul European a aprobat noua asistență pentru Ucraina cu 518 voturi pentru, 56 împotrivă și 61 abțineri, după ce guvernele blocului au aprobat măsura la începutul acestei luni. Majoritatea activelor rusești blocate se află în UE.

Împrumutul urmează să fie deservit de veniturile generate de activele suverane rusești înghețate în Occident după începutul invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022. Fondurile vor trebui plătite până la sfârșitul anului 2025. Acordarea împrumutului este condiționată de angajamentul Ucrainei de a menține mecanisme democratice funcționale, de a respecta drepturile omului și alte condiții politice, care vor fi specificate într-un memorandum de înțelegere. În plus, sistemele de management și control prevăzute în Mecanismul pentru Ucraina alături de măsuri speciale de prevenire a fraudei, se vor aplica acestui împrumut, precizează un comunicat al Parlamentului European.

• Te-ar putea interesa și: Josep Borrell propune UE să utilizeze veniturile generate de activele rusești înghețate pentru a cumpăra arme Ucrainei

Rusia a protestat față de utilizarea activelor sale înghețate, estimate la aproximativ 300 de miliarde de dolari, calificând decizia drept ilegală și amenințând cu represalii.

Ca parte a aceluiași plan, Marea Britanie a anunțat, tot la 22 octombrie, că va acorda Ucrainei un împrumut de 2,26 miliarde de lire sterline (2,4 miliarde de dolari) pentru a achiziționa mai multe arme și muniții.

Ministrul britanic al apărării, John Healey, și ministrul de finanțe, Rachel Reeves, au anunțat împrumutul în timp ce vizitau trupele ucrainene care se antrenează în Marea Britanie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile precizează într-un comunicat de presă emis la 22 octombrie că majoritatea celor vizați colaborează cu ancheta și oferă informații ce pot servi ulterior ca probe. Legislația prevede că în acest caz cetățenii care sunt investigați de organele de drept pot fi scutiți de amenzi.

Inspectoratul General al Poliției transmite că continuă documentarea atât a persoanelor care au acceptat bani în schimbul voturilor, cât și a celor care au influențat procesele de a corupe alegători.

La 8 octombrie, CNA a aplicat primele amenzi pentru „pomenile electorale”, fiind întocmite peste 100 de procese verbale privind coruperea electorală pasivă, care au fost recepționate de la Poliție.

• Vezi și: Poliția și PA susțin că au demantelat o rețea finanțată din Rusia pentru coruperea alegătorilor

În septembrie, Poliția și procurorii au anunțat că au documentat transferuri de aproximativ 15 milioane de dolari pe conturile a circa 130 de mii de moldoveni.

Amenzile consistente pentru „pomenile electorale” au fost introduse în legislație anul acesta, în luna iulie, și au intrat în vigoare în august, iar de aplicarea lor se ocupă Centrul Național Anticorupție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Instanța a fost sesizată de 107 ONG-uri, media și membri ai societății civile din Rusia.

Pentru CEDO, „legislația în prezent în vigoare este una care stigmatizează, e înșelătoare și aplicată prea extins și imprevizibil”.

Curtea a estimat, de asemenea, că „această legislație are drept scop să pedepsească și să intimideze mai degrabă decât să răspundă unei nevoi de transparență sau unor imperative legitime de securitate naționale".

CEDO a ajuns la concluzia că principiile libertății de expresie, libertății de asociere și dreptului la respectarea vieții private și familiale au fost violate de această lege în cazurile persoanelor fizice reclamante.

Rusia a fost exclusă în martie 2022 din CEDO după invadarea Ucrainei, însă deciziile Curții vor continua să fie impuse țării pentru fapte anterioare acestei date.

Printre zecile de reclamanți se află Memorial International, Centrul pentru drepturile omului Memorial, Radio Free Europe/Radio Liberty, jurnaliști, precum și apărători ai drepturilor omului, militanți ecologiști și observatori electorali.

Ei au atacat această legislație care îi constrângea să se declare drept „agenți străini”, ceea ce avea drept consecință inspecții, amenzi și restricții asupra activităților lor.

„Obligațiile de a menționa eticheta de «agenți străini» au fost extinse de-a lungul timpului pentru a se aplica și în cazul conturilor de pe rețelele sociale, site-urilor de internet și, în cele din urmă, tuturor comunicațiilor (...)”, a reamintit Curtea.

• Te-ar putea interesa și: Președintele și vicepreședinta SUA i-au întâmpinat pe deținuții eliberați din Rusia

Reclamanții au atras atenția și asupra poverii financiare și administrative importante impuse de această legislație, care a dus la desființarea anumitor ONG-uri, între care Memorial International și Centrul pentru drepturile omului Memorial.

În decizia sa, CEDO a evocat „sancțiuni în mod manifest disproporționate, inclusiv amenzi arbitrare sau chiar desființarea” și a estimat că „astfel de restricții au un efect disuasiv asupra discursului public și asupra angajamentului civic”.

„Ele creează un climat de suspiciune și de neîncredere față de vocile independente și subminează chiar fundamentele unei societăți democratice", potrivit CEDO.

Cei 107 reclamanți au argumentat că această legislație se înscrie în cadrul unei campanii sistematice îndreptate împotriva organizațiilor de apărare a drepturilor omului și a media critice față de putere.

Curtea a mai estimat că regimul legal „a devenit considerabil mai restrictiv după 2022, afectând un număr mult mai important de ONG-uri, de media și de indivizi și îndepărtându-se încă și mai mult de normele Convenției”.

CEDO s-a aplecat deja asupra legii ruse privind „agenții străini", sesizată de 73 de ONG-uri ruse între care și Memorial, principala organizație care militează pentru apărarea libertăților în Rusia.

Într-un verdict din iunie 2022, judecătorii europeni au estimat în unanimitate că legea rusă din 2012 încalcă dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului referitoare la libertatea de expresie și libertatea de adunare și asociere.

Curtea subliniază că această lege face să atârne asupra ONG-urilor „exigențe extraordinare în materie de audit, de declarare și de afișare și riscul unor amenzi grele" și „nu este necesară într-o societate democratică".

Camera inferioară a Parlamentului rus, Duma de Stat, a adoptat în 2022 mai multe amendamente care i-ar permite Rusiei să nu mai aplice deciziile CEDO adoptate după excluderea sa din Consiliul Europei, notează AFP.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Președinta Maia Sandu a anunțat printr-un clip video, publicat pe rețele, că a acceptat condițiile înaintate de socialiști referitor dezbaterea cu Alexandr Stoianoglo.

Anterior, șeful de cabinet al președintei Maia Sandu, Adrian Băluțel, a spus că pentru staff-ul electoral al candidatei PAS contează mai mult ca dezbaterea să aibă loc, nu în ce condiții.

Băluțel a precizat că echipa Maiei Sandu a propus un moderator independent, un expert convenit de toți din societatea civilă, în contrast cu contraoferta lui Stoianoglo, care a insistat să fie doi moderatori.

În cele din urmă, socialiștii ar fi sugerat un jurnalist de la Realitatea TV, dar mai apoi au revenit cu o nouă propunere. De această dată, în persoana jurnalistului Gheorghe Gonța, care a plecat recent de la N4 după ce postul de televiziune s-a disociat de îndemnul lui public de boicot sau votare contra la referendum.

• Vezi și: Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo se invită reciproc la dezbateri

Realitatea TV a venit ulterior cu un comunicat de presă în care a spus că niciunul din jurnaliștii instituției media nu a fost contactat. Gheorghe Gonța a confirmat că a fost invitat să modereze dezbaterea, fiind acceptat de echipele ambilor candidați.

„Mergem la dezbateri cu oricine se simt ei confortabil. Pentru noi este important să avem această dezbatere, așa încât oamenii să vadă care sunt răspunsurile noastre la întrebările importante pentru toți cetățenii”, a spus Maia Sandu.

Adrian Băluțel a afirmat anterior că echipa președintei va accepta condițiile cerute de candidatul PSRM pentru că „cetățenii merită o dezbatere cât mai curând și ea este mai importantă decât condițiile în care se organizează”.

Potrivit rezultatelor preliminare, pe 20 octombrie, Maia Sandu a acumulat 42,45% din sufragii, în timp e Alexandr Stoianoglo a obținut 25,98% din numărul total de voturi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul vine în contextul în care forțele Kievului se confruntă cu o ofensivă rusă feroce în est, dar și cu atacuri zilnice asupra orașelor și infrastructurii energetice.

Suma menționată de Healey face parte dintr-un împrumut mai mare de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina, anunțat în iunie de Grupul celor șapte (G7) țări dezvoltate. Împrumutul urmează să fie deservit de veniturile generate de activele suverane rusești înghețate în Occident după începutul războiului din Ucraina în februarie 2022. Activele rusești înghețate sunt estimate la aproximativ 300 de miliarde de dolari.

Banii sunt alocați „ca sprijin bugetar pentru cheltuielile militare ale Ucrainei, permițând ucrainenilor să investească în echipamente esențiale pentru a-și susține eforturile împotriva Rusiei, cum ar fi apărarea aeriană, artileria și un sprijin mai amplu pentru echipamente”, a spus Healey într-o declarație emisă de guvernul britanic.

• Te-ar putea interesa și: Joe Biden anunță un nou ajutor militar, de 425 de milioane de dolari, pentru Ucraina

Împrumutul se adaugă actualului program de ajutor militar anual de 3,9 miliarde de dolari al Marii Britanii pentru Ucraina și se adaugă la cele 16 miliarde de dolari deja promise de Londra în sprijin militar, economic și umanitar pentru Kiev.

Rusia a declarat că utilizarea activelor sale înghețate este ilegală și a amenințat cu represalii.

Healey și ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, au anunțat împrumutul în timp ce vizitau trupele ucrainene care se antrenează în Marea Britanie, se arată în declarație.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reprezentanții coaliției spun în apel că deși existau semne ce relevau o anumită implicare externă în scrutinele din 20 octombrie, manifestate prin implicarea ilegală a surselor externe în finanțarea partidelor politice și manipularea procesului electoral, rezultatele prezidențialelor și referendumului constituțional au relevat „nivelul alarmant al influenței acestora”.

Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte este o entitate permanentă, benevolă, constituită din organizații obștești din Republica Moldova. care a fost constituită în anul 2005 la inițiativa a 12 organizații neguvernamentale, iar în prezent are 39 de membri. Scopul este de a promova și desfășura alegeri libere și corecte în conformitate cu standardele OSCE și Consiliului Europei.

O constatare similară a fost făcută și de misiunea de observare a alegerilor ENEMO în declarația prealabilă din 21 octombrie. Observatorii internaționali au spus că alegerile s-au ținut în condițiile unor „încercări masive de interferență străină și a unor atacuri susținute la adresa valorilor și instituțiilor democratice”, manifestate inclusiv prin scheme de cumpărare a voturilor și dezinformare.

În discursul susținut la scurt timp după închiderea urnelor, președinta Maia Sandu, candidata susținută de PAS, a acuzat „grupări criminale și forțe străine” de implicare în procesul electoral și a spus că acestea ar fi încercat să „cumpere 300.000 de voturi”.

• Te-ar putea interesa și: Președinta Sandu acuză „grupări criminale și forțe străine” de „atac fără precedent asupra democrației”

În septembrie, organele de drept moldovene anunțau că au documentat transferuri de circa 15 milioane de dolari pe conturile a circa 130.000 de moldoveni.

Un alt indicator care a ridicat îngrijorări serioase, în opinia membrilor CALC, este discrepanța majoră între rezultatele sondajelor de opinie și cele ale scrutinelor din 20 octombrie. Acest fapt relevă o „distorsionare a voinței electoratului” sub influența „resurselor financiare ilicite și ale acțiunilor de corupție”.

• Vezi și: De ce au dat greș sondajele preelectorale? Explicația experților

„Rezultatele scrutinului nu mai reflectă astfel voința reală a cetățenilor, ci efectul manipulărilor externe și al fraudelor”, susțin membrii CALC.

În adresarea către autorități, coaliția de organizații non-guvernamentale cere autorităților competente să finalizeze investigațiile și să aplice sancțiuni corespunzătoare „tuturor celor implicați în aceste acțiuni ilegale”, pentru „a restabili încrederea cetățenilor” în procesul electoral și în democrația din Republica Moldova.

Potrivit rezultatelor preliminare, Maia Sandu a acumulat 42,37% din sufragii, în timp ce Alexandr Stoianoglo a obținut 26,02% din numărul total de voturi. Un al doilea tur de scrutin ar urma să aibă loc duminică, 3 noiembrie.

În total, la scrutinele din 20 octombrie au participat 1.562.705 de alegători, ceea ce reprezintă 51,68% din numărul total de cetățeni cu drept de vot incluși în listele electorale. Peste 240 de mii de alegători au votat în diasporă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La summitul găzduit de Moscova participă China, India, Brazilia și lumea arabă - printre care și Iranul.

Grupul BRICS reprezintă acum 45% din populația lumii și 35% din economia sa, pe baza parității puterii de cumpărare, deși China reprezintă peste jumătate din puterea sa economică.

Vladimir Putin a declarat că „BRICS nu se pune în opoziție cu nimeni” și că schimbarea motoarelor creșterii globale a fost pur și simplu un fapt”, scrie Reuters.

„Aceasta este o asociație de state care lucrează împreună pe baza unor valori comune, o viziune comună asupra dezvoltării și, cel mai important, principiul luării în considerare a intereselor celuilalt”, a spus el.

Vladimir Putin, care a ordonat trupe să intre în Ucraina în 2022, după opt ani de lupte în estul Ucrainei, a fost întrebat despre perspectivele unui acord de încetare a focului în Ucraina.

Răspunsul lui Putin a fost, pe scurt, că Moscova nu va schimba cele patru regiuni din estul Ucrainei despre care spune că fac parte acum din Rusia, chiar dacă unele dintre ele rămân în afara controlului său și că dorește ca interesele sale de securitate pe termen lung să fie luate în considerare.

Două surse ruse au spus că, deși la Moscova se vorbește din ce în ce mai mult despre un posibil acord de încetare a focului, nu a fost încă nimic concret - și că lumea așteaptă rezultatul alegerilor prezidențiale din 5 noiembrie din Statele Unite.

Rusia, care avansează, controlează aproximativ o cincime din Ucraina, inclusiv Crimeea pe care a confiscat-o și a anexat-o unilateral în 2014, aproximativ 80% din Donbas - o zonă de cărbune și oțel care cuprinde regiunile Donețk și Lugansk - și peste 70% din regiunile Zaporojie și Herson.

Putin a spus că Occidentul şi-a dat seama acum că Rusia va fi învingătoare, dar că este deschis la discuţii bazate pe proiectele de acorduri de încetare a focului încheiate la Istanbul în aprilie 2022.

• Te-ar putea interesa și: Tristețe la Moscova și Beijing: BRICS nu a pus capăt dominației dolarului american

În ajunul summitului BRICS, Putin s-a întâlnit cu preşedintele Emiratelor Arabe Unite, şeicul Mohammed bin Zayed Al Nahyan, pentru discuţii informale care au durat până la miezul nopţii la reşedinţa sa Novo-Ogaryovo din afara Moscovei.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Moscova „a lucrat activ pentru a submina alegerile din Moldova și integrarea europeană a acesteia”, însă „Rusia nu a reușit - după cum demonstrează rezultatele -, democrația moldoveană este puternică”, a declarat jurnaliștilor purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, citat de AFP și Reuters.

Săptămâna trecută, Casa Albă a avertizat că Rusia ar încerca să submineze alegerile prezidențiale din Republica Moldova și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană. În ultimele luni, Moscova „a alocat milioane de dolari” pentru „finanțarea partidelor preferate de Rusia și răspândirea dezinformării pe rețelele sociale în favoarea campaniilor acestora”, a declarat, pe 15 octombrie, John Kirby.

Moscova a respins în mod repetat acuzațiile privind implicarea în alegerile din Moldova.

Luni, 21 octombrie, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a spus că Rusia „a fost acuzată fără dovezi” de amestec în afacerile interne ale Moldovei.

Zaharova a acuzat, la rândul său, partenerii occidentali ai puterii de la Chișinău de „amestec în procesul electoral”, inclusiv prin „numeroase vizite ale politicienilor din UE” în Moldova și „agitație deschisă în favoarea actualei conduceri moldovene și a așa-numitului său proiect european”.

• Te-ar putea interesa și: Reacții internaționale la rezultatul alegerilor și referendumului | Susținere pentru calea europeană a Moldovei și pentru Maia Sandu

La începutul lunii octombrie, poliția și procuratura moldoveană au spus că au destructurat o rețea creată și finanțată din Rusia de oligarhul fugar Ilan Șor pentru coruperea alegătorilor. Potrivit anchetatorilor, numai în luna septembrie, peste 15 milioane de dolari din bănci rusești ar fi fost direcționate în conturile a peste 130.000 de cetățeni moldoveni.

Cu trei zile înainte de alegerile din 20 octombrie, poliția a spus că a identificat peste 100 de tineri care ar fi fost antrenați în Rusia și țări balcanice în tactici de destabilizare, ca parte a unui presupus plan de tulburări postelectorale pus la cale și finanțat de oligarhul fugar Ilan Șor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Rusia și reprezentanții săi au încercat să submineze activ procesul democratic și electoral din Republica Moldova. Cu toate acestea, exprimăm felicitări autorităților moldovene pentru organizarea cu succes a alegerilor și a referendumului constituțional”, se spune în textul publicat pe site-ul Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS).

Rezultatele preliminare ale referendumului arată că 50.39% din alegători au răspuns „Da” la întrebarea dacă susțin modificarea Constituției în vederea aderării țării la Uniunea Europeană.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, și Comisia Europeană au salutat „rezultatele referendumului constituțional, în care poporul Republicii Moldova și-a exprimat dorința de a-și ancora viitorul în UE”.

Declarația comună menționează și constatările preliminare ale misiunii internaționale de observare a alegerilor, potrivit cărora „concurenții și-au desfășurat campania liber într-un mediu caracterizat de preocupări privind interferența străină nelegitimă și eforturi active de dezinformare”.

• Te-ar putea interesa și: Reacții internaționale la rezultatul alegerilor și referendumului | Susținere pentru calea europeană a Moldovei și pentru Maia Sandu

„Potrivit raportului publicat de BIDDO al OSCE, organele de drept, numeroși actori internaționali și societatea civilă au afirmat că Republica Moldova este ținta unui „război hibrid” în curs de desfășurare, dirijat din străinătate, care include diverse forme de interferență manipulatoare pentru destabilizarea țării, finanțarea ilicită a actorilor politici, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice”, notează declarația citată.

Uniunea Europeană va urmări îndeaproape evoluțiile din timpul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie și în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 2025, precizează comunicatul.

„Ne-am angajat să sprijinim în continuare dezvoltarea democratică, reformele și creșterea economică a Republicii Moldova, precum și consolidarea rezilienței Republicii Moldova, în special pe calea sa”, se mai spune în declarația comună a șefului diplomației UE, Josep Borrell, și Comisiei Europene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În perioada ianuarie-iunie anul acesta, autoritățile ruse au expulzat 85,8 mii de străini; anul trecut - 129,7 mii; iar în anul 2022 - 85,1 mii. În perioada pandemiei COVID-19, numărul migranților expulzați a scăzut brusc din cauza unui moratoriu asupra expulzărilor impus de autoritățile ruse.

„Vajnîe Istorii” remarcă faptul că în 2023, în Rusia, numărul migranților deja scăzuse cu un milion de persoane, față de anii anteriori pandemiei.

Cel mai adesea, străinii sunt expulzați pentru încălcarea regulilor de intrare în Rusia sau a normelor de ședere în Rusia: în șase luni, aproximativ 100 000 de dosare au fost deschise în temeiul acestui articol. Al doilea cel mai frecvent motiv de expulzare este legat de angajarea la negru, fără permis de muncă (16 mii de cauze deschise în temeiul acestui articol).

• Te-ar putea interesa și: Rusia reduce drastic cota pentru permisele de ședere, în ciuda lipsei de forță de muncă

Mărimea amenzilor a crescut în prima jumătate a anului 2024 la o valoare aproape egală cu cea a întregului an 2023: migranții au fost amendați cu 590 de milioane de ruble.

După atacul terorist de la sala de concerte City Hall Crocus din suburbia capitalei ruse, care, potrivit anchetei, a fost organizat de cetățeni din Tadjikistan, sentimentele xenofobe față de migranți s-au intensificat în Rusia. În diferite regiuni ale țării, polițiștii au început să facă raiduri în locurile de reședință sau de muncă ale acestora. În unele cazuri, migranții au fost înregistrați la centrele de înrolare militară. Totodată, autoritățile ruse înăspresc legislația referitoare la migranți.

Vezi și: Exodul în masă al migranților produce schimbări pe piața taximetriei din Rusia

Reducerea fluxului de imigranți în Rusia, care a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani, ar putea agrava grav criza forței de muncă din țară, consideră economiștii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În briefingul de presă susținut la sediul PSRM, Stoianoglo a calificat rezultatele scrutinelor din 20 octombrie drept „un miracol” și a acuzat guvernarea de mai multe ilegalități, printre care controlul asupra Comisiei Electorale Centrale (CEC) și abuzul de resurse administrative.

Fostul procuror general a mai spus că „consultanții puterii” au încercat să asocieze popularitatea ideii de integrare europeană cu „candidatul lor aflat în criză de credibilitate” și că astfel viitorul european al R. Moldova ar fi fost adus „pe marginea unei totale discreditări”.

Embed Răspândește

Sandu și Stoianoglo se invită reciproc la dezbateri

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:16 0:00

În turul doi al alegerilor, Stoianoglo a declarat că va avea o „agendă unificatoare”, care va cuprinde printre altele și promovarea unei direcții clare pentru „dezvoltarea suverană în familia europeană a națiunilor”. Candidatul PSRM a spus că mizează pe susținerea altor formațiuni, fără a spune care sunt acestea, lideri politici și de opinie, afirmând că ar exista o „șansă imensă” pentru a câștiga la 3 noiembrie, când ar trebui să aibă loc al doilea tur al prezidențialelor.

Stoianoglo a lansat și el o contraofertă pentru Maia Sandu. El a acceptat ideea de organizat o dezbatere, dar pus și câteva condiții, printre care ca aceasta să aibă loc pe o „platformă neutră” și să fie condusă de doi moderatori, unul propus de Sandu și unul de el.

• Te-ar putea interesa și: Maia Sandu îndeamnă la mobilizare generală în turul doi și îl cheamă la dezbateri pe Alexandr Stoianoglo

O invitație la dezbateri a lansat și președinta Maia Sandu, candidata susținută de PAS, în conferința de presă susținută cu mai puțin de o oră înainte. Șefa statului nu a oferit detalii despre eventuale condiții, ci a spus doar că echipele de campanie urmează să ia legătură și să stabilească toate condițiile.

Potrivit rezultatelor preliminare, Maia Sandu a acumulat 42,37% din sufragii, în timp e Alexandr Stoianoglo a obținut 26,02% din numărul total de voturi.

În total, la scrutinele din 20 octombrie au participat 1.562.705 de alegători, ceea ce reprezintă 51,68% din numărul total de cetățeni cu drept de vot incluși în listele electorale. Peste 240 de mii de alegători au votat în diasporă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În conferința de presă susținută la sediul staff-ului său electoral pe 21 octombrie, președinta Maia Sandu, candidata PAS, și-a început discursul prin a spune că „majoritatea poporului R. Moldova a susținut calea europeană” și că „determinant a fost fiecare vot, și din țară, și din toate colțurile lumii”. Ea a mai spus că diaspora moldoveană, unde au votat peste 240 de mii de cetățeni, a salvat din nou democrația.

Vorbind despre rezultatele scrutinului din 20 octombrie, Sandu a afirmat că este vorba de „un atentat asupra democrației” și a reluat afirmația că instituțiile statului au documentat cel puțin 150 de mii de cetățeni care ar fi fost plătiți pentru votul lor, ținta finală fiind una dublă.

• Te-ar putea interesa și: Președinta Sandu acuză „grupări criminale și forțe străine” de „atac fără precedent asupra democrației”

„Din păcate, sistemul de justiție nu a reușit să facă suficient pentru a combate furtul și trebuie să tragem linia, să vedem unde am greșit, să corectăm și să învățăm lecția”, a spus Maia Sandu.

Embed Răspândește

Sandu și Stoianoglo se invită reciproc la dezbateri

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:16 0:00

Apel la mobilizare generală

Sandu a făcut apel expres către cetățenii care și-au dat votul pentru candidații Octavian Țîcu, Andrei Năstase, Tudor Ulianovschi și Ion Chicu, spunând că împărtășește același obiectiv cu ei și „viziunea noastră europeană”.

Președinta s-a adresat și celor care au votat pentru Renato Usatîi, despre care a spus că știe că există diferențe de opinii, dar că ceea ce îi unește este că „și voi, ca și mine, nu vreți revenirea bandiților la putere”. Despre cetățenii indeciși, Sandu a spus că este dispusă să discute probleme cu care se confruntă aceștia, dar s-a arătat convinsă că apropierea de Uniunea Europeană „aduce beneficii pentru absolut toți cetățenii”.

„În Moldova este democrație și voi ați putut să vă spuneți părerea. Haideți să protejăm asta și să nu ajungem un stat în care poți fi arestat pentru păreri”, a spus președinta.

Cere dezbateri cu Stoianoglo

Spre final, președinta Maia Sandu s-a adresat și contracandidatului ei, fostul procuror general, demis tot de ea, iar astăzi susținut în cursa electorală de PSRM, Alexandr Stoianoglo. Șefa statului l-a invitat la o dezbatere în această săptămână, în care să discute despre „cum vedem viitorul Moldovei și încotro vrem să mergem”, spunând că echipa sa de campanie va începe demersurile necesare.

Într-un briefing de presă pe care l-a susținut la doar câteva minute după conferința de presă a Maiei Sandu, Stoianoglo a spus că acceptă ideea de organizare a unor dezbateri, dar a spus că acestea trebuie să aibă loc pe „platformă neutră” și cu moderatori aleși de ambele părți.

În discursul său, Sandu a reiterat că rezultatul de la referendum ar fi putut fi mai mare „dacă interferența murdară nu ar fi încercat să blocheze drumul nostru”.

„Ei vor să închidem ochii și să ne speriem de ei, noi îi vom privi direct în față și vom vota cu mintea conștientă și vom conduce țara spre pace și bunăstare”, a spus Maia Sandu, îndemnând la o mobilizare generală în turul doi al alegerilor, care ar urma să aibă loc pe 3 noiembrie.

• Vezi și: CEC a prezentat bilanțul preliminar: Prezidențialele intră în turul doi, referendumul este valabil

Potrivit rezultatelor preliminare, Maia Sandu a acumulat 42,37% din sufragii, în timp e Alexandr Stoianoglo a obținut 26,02% din numărul total de voturi.

În total, la scrutinele din 20 octombrie au participat 1.562.705 de alegători, ceea ce reprezintă 51,68% din numărul total de cetățeni cu drept de vot incluși în listele electorale.

Cei mai activi au fost cetățenii din raionul Dondușeni, unde prezența la vot a fost de 50,96%, iar cea mai slabă prezență la urne a fost în raionul Basarabeasca - 39%.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Lecțiile se desfășoară în cinci instituții de învățământ din municipiul Chișinău, unde învață și copii refugiați. Orele au loc de două ori pe săptămână, câte 90 de minute, în două grupe de câte 20 de copii. Cursurile sunt susținute de profesori de limbă română.

Pentru desfășurarea acestui program, școlile au fost dotate cu echipament tehnic modern, precum proiectoare, laptopuri, imprimante și table interactive. De asemenea, cu suportul organizațiilor internaționale a fost cumpărat mobilier pentru sălile de studiu.

„Programul este foarte important, având în vedere numărul mare de refugiați ucraineni care beneficiază de protecție temporară în Chișinău, printre care și 8.333 de copii. Învățarea limbii române reprezintă un aspect esențial al procesului de integrare, care le oferă copiilor și adulților posibilitatea de a se adapta mai ușor la viața din Republica Moldova”, a spus viceprimara responsabilă de domeniul educației din municipiul Chișinău, Angela Cutasevici.

• Te-ar putea interesa și: Refugiați din Ucraina vor învăța în limba lor maternă la Chișinău: „Suntem recunoscători că Moldova ne primește copiii”

Potrivit informațiilor oferite anterior Europei Libere de către Inspectoratul General pentru Migrație, în R. Moldova s-ar afla circa 116.000 de ucraineni, iar 45.000 dintre aceștia sunt copii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te