Un asemenea proiect de lege depus de PAS poate fi adoptat în prima lectură de parlament în ședința din 13 martie.
Proiectul conține amendamente la Codul Civil și prevede că, după decesul unuia dintre soți, celălalt va putea moșteni bunurile imobile ale defunctului. De asemenea, soțul supraviețuitor nu doar că va fi recunoscut ca moștenitor de „clasa întâi”, la egalitate cu copiii, ci va avea și drept prioritar asupra mobilierului și obiectelor de uz casnic pe care le-a utilizat împreună cu defunctul.
Legislația actuală, datând din 2018, prevede că soțul supraviețuitor primește doar o parte din bunurile comune, iar cealaltă parte este împărțită între alți moștenitori ai decedatului, de exemplu, copiii sau frații și surorile acestuia.
Rudele sunt recunoscute ca moștenitori automat, dacă în termen de trei luni nu renunță la dreptul asupra bunurilor. Așa încât moldovenii aflați în străinătate sunt nevoiți să revină în R. Moldova pentru a transfera bunurile părintelui rămas în viață.
Cuplu fără copii, dar cu 30 de moștenitori
Deputații Artemie Cătănoi și Igor Chiriac au spus într-o declarație de presă, la începutul săptămânii, că prevederile legislative actuale au dus la „conflicte și ilegalități” și trebuie schimbate.
Cătănoi a relatat un caz în care un cuplu a trăit împreună timp de 52 de ani, iar din cauză că nu aveau copii, după decesul soțului, au fost recunoscuți ca moștenitori nepoții după unchi ai defunctului, aproximativ 30 de persoane în total.
De asemenea, deputații intenționează să introducă o modificare care să le permită moștenirea doar celor care au depus o cerere în acest sens, adică să anuleze prevederea că rudele devin moștenitori în mod automat.
Ce alte schimbări sunt planificate?
În primul rând – extinderea de la 3 la 12 luni a termenului în care trebuie oficializată moștenirea. Codul Civil o să mai prevadă că, în cazul în care un potențial moștenitor ratează acest termen dintr-un motiv justificat, notarul îl poate prelungi.
Codul va trasa, de asemenea, o procedură mai clară privind descalificarea moștenitorilor. Acest lucru va fi posibil în cazul în care persoana a ucis sau a încercat să-l omoare pe proprietarul bunurilor, l-a împiedicat să scrie testamentul sau l-a constrâns prin înșelăciune să ia o decizie în favoarea sa.
În noua versiune a legii se va preciza că doar instanța de judecată poate descalifica un moștenitor, sau, în termeni juridici, îl poate declara ca „nedemn”. O astfel de cerere poate fi înaintată de o persoană care revendică aceleași bunuri ca și moștenitorul în cauză.
Dacă, printr-o hotărâre definitivă a instanței, o persoană este descalificată post factum, aceasta va fi obligată să restituie tot ceea ce a primit prin moștenire inițial, iar partea sa va fi redistribuită între ceilalți membri ai familiei.
De asemenea, deputații au anticipat situația în care bunurile sunt vândute înainte ca potențialul moștenitor să depună cererea de intrare în posesia moștenirii. Proiectul de lege propune ca tranzacția de vânzare-cumpărare să rămână valabilă, însă banii obținuți din vânzare să fie transferați moștenitorului.
Ce urmează până la intrarea în vigoare a legislației noi
După ce sunt adoptate în prima lectură, probabil pe 13 martie, amendamentele urmează să fie supuse unor consultări publice, înainte de lectura a doua.
Deputatul Cătănoi a reamintit că președinta Maia Sandu a spus în trecut că primește numeroase plângeri de la cetățeni care nu reușesc să-și oficializeze moștenirea și a promis să discute problema cu Parlamentul.
Dacă sunt adoptate și promulgate de șefa statului, amendamentele la Codul Civil vor intra în vigoare la trei luni după publicarea în Monitorul Oficial. Însă nu vor avea caracter retroactiv, adică se vor aplica doar în cazul persoanelor decedate după data intrării lor în vigoare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
