Autoritățile kosovare au declarat că poliția s-a luptat cu circa 30 de sârbi puternic înarmați care au luat cu asalt duminică satul pașnic Banjska și s-au baricadat într-o mănăstire ortodoxă sârbă. Trei atacatori și un ofițer de poliție au fost uciși.
Schimbul de focuri a stârnit noi îngrijorări la nivel internațional cu privire la stabilitatea din Kosovo, care este majoritar de etnie albaneză și care și-a declarat independența față de Serbia în 2008, după o revoltă de gherilă și o intervenție NATO în 1999.
„Kosovo este atacat”, a declarat Osmani pentru Reuters, într-un interviu acordat, joi, la biroul său din Priștina.
„Grupul (înarmat) a exercitat pur și simplu intențiile și motivele Serbiei ca țară și ale lui Vucic ca lider”, a spus președinta kosovară.
Serbia și Vucic au respins acuzațiile de implicare. Niciun grup nu și-a asumat responsabilitatea pentru atac și nici nu a explicat motivele celor înarmați.
Serbia, care nu a recunoscut independența fostei sale provincii, acuză Kosovo că a provocat violențele prin maltratarea locuitorilor de etnie sârbă, acuzație pe care Kosovo o neagă.
Modelul „Crimeea” în Balcani?
Osmani a declarat că Serbia are în continuare pretenții teritoriale față de Kosovo și că acționează pentru a realiza un "model Crimeea" prin crearea de tensiuni în nordul Kosovo, unde aproximativ 50.000 de sârbi din zonă consideră în continuare Belgradul drept capitala lor și resping autoritatea guvernului de la Priștina.
„Ceea ce i-aș spune președintelui Vucic este să nu se mai joace cu Kosovo. Kosovo își va apăra libertatea, independența și suveranitatea cu orice preț”, a declarat Osmani.
„Ei încearcă să realizeze un model Crimeea în Republica Kosovo, dar noi nu vom permite absolut deloc acest lucru... Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu kosovar”.
Rusia a capturat și anexat regiunea ucraineană Crimeea în 2014, iar autoritățile kosovare se tem că Serbia ar putea desprinde partea de nord a Kosovo.
Guvernul kosovar a publicat ceea ce spune că sunt fapte care arată că gruparea a fost antrenată, înarmată și a primit alte tipuri de sprijin din partea guvernului și a agențiilor de securitate de la Belgrad.
Osmani a declarat că atacuri similare s-ar putea repeta din nou în viitorul apropiat și a cerut comunității internaționale să facă tot posibilul pentru a împiedica Serbia să sprijine astfel de grupuri.
„Sunt foarte îngrijorată de faptul că astfel de atacuri, chiar de o amploare mai mare, ar putea avea loc în viitor dacă Serbia nu este condamnată, în primul rând pentru acest act terorist de agresiune”, a spus ea.
Negocieri dificile
Kosovo și Serbia poartă discuții de mai bine de un deceniu pentru normalizarea relațiilor, într-un proces de mediere condus de Uniunea Europeană. La începutul acestui an, cele două țări au convenit asupra unui acord propus de UE, dar de atunci nu au reușit să se pună de acord asupra modului de aplicare a acestuia.
Osmani a declarat că discuțiile dintre cele două nu pot continua ca înainte.
„Nu se mai poate vorbi absolut deloc de o situație obișnuită”, a spus ea.
„Am fost victimele unei agresiuni din partea Serbiei și toată lumea ar trebui să o trateze ca atare, inclusiv în abordarea lor față de Serbia de acum încolo”.
Până în prezent, trei bărbați au fost acuzați de participare la atac.
Duminică, poliția a prezentat un set de arme și muniții despre care a spus că au fost confiscate, inclusiv puști de asalt ale fostei armate iugoslave, mitraliere, puști cu lunetă, mortiere, lansatoare de rachete antitanc, grenade de mână, mine de teren și drone.
Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a declarat că poliția a găsit arme în valoare de 5 milioane de euro, „suficiente pentru sute de luptători”.
