Comentatorii politici analizează cât de convenabile ar fi pentru Igor Dodon parlamentare anticipate, pentru TV8. Comentatorul politic Anatol Țăranu susține că după aprecierile care au fost date de juriști, data de 9 mai este data limită la care poate să fie dizolvat Guvernul ca să se poată miza pe alegeri anticipate în cadrul legii.
Dar pentru aceasta este foarte puțin timp și este puțin probabil un asemenea scenariu. „Guvernul Chicu este totalmente la cheremul lui Dodon și eu nu văd de ce ar risca el să demită un Guvern fără șanse clare de a instala unul nou. (...) Pentru PDM alegerile anticipate sunt categoric neindicate. Nu văd cum PDM ar putea să meargă la o asemenea aventură”, a spus comentatorul. În opinia lui Roman Mihăeș, comentator politic, nici teoretic, și nici practic nu poate să aibă loc alegeri în baza sistemului electoral mixt. „Acum se discută multe scenarii, se fac multe speculații, dar următoarele alegeri parlamentare vor avea loc în baza sistemului proporțional. Asta este foarte clar și foarte legitim”, a menționat el.
Veaceslav Negruța scrie într-un comentariu pentru Gazeta de Chișinău despre perspectivele economice ale anului 2020. În opinia sa, Dodon va fi în centrul discuțiilor cu mediul de afaceri. „Promisiuni multe, poze și mai multe, cu fiecare om de afaceri sau asociație, cu însărcinări delegate în zile de luni către guvern și cam atât. În lanuri de grâu alese din cele care au rezistat secetei, la întreprinderi cu muncitori fericiți cu de-a sila sau la ferme unde Dodon e binevenit oricând”, afirmă autorul. Negruță afirmă că scopul acestui leadership preluat de candidatul la prezidențiale e altul: vizibilitate și fidelitate/plecăciune lui Dodon, nu și constituționalitate, nu legalitate și nu responsabilitate.
Într-un editorial pentru Ziarul de Gardă, Aneta Grosu scrie despre cine a sabotat Podul de Flori de pe 6 mai 2020. Autoarea vorbește despre convoiul cu ajutoare medicale din România, care trebuia să ajungă miercuri, dar a ajuns joi. „Această intenție frățească s-a ciocnit de numeroase piedici din partea oficialilor de la Chișinău”, afirmă Grosu. „Ba că ajutorul ar fi fost unul întârziat, ba că România ar avea ce învăța de la R. Moldova și nu invers, ba că acest convoi umanitar ar trebui să fie total invizibil, chiar dacă este unul imens”, consideră ea. Autoarea a adăugat că în condiții de pandemie, autoritățile au un teren extrem de vast de activitate, loc în care își pot demonstra capacitățile și atașamentul față de cetățeni.
Portalul Cotidianul scrie despre cum ajută Uniunea Europeană Republica Moldova în perioada crizei COVID-19. În articol se menționează că această criză deja are un impact negativ asupra situației social-economice din țară. Uniunea Europeană, alături de alți partenerii de dezvoltare, vine cu un pachet de asistență de urgență oferit atât la nivelul Comisiei Europene, cât și al statelor membre UE, se subliniază în articol. „Cu toate acestea, pe fundalul unor relații și așa dificile dintre Chișinău și Bruxelles, s-au întețit mesajele contradictorii din partea unor demnitari moldoveni”, scrie Cotidianul. Se încearcă diminuarea importanței suportului UE oferit Republicii Moldova, în antiteză cu cel oferit de Rusia și China, se susține în material.
Experții Oficiului Băncii Mondiale în Republica Moldova estimează că în cazul în care epidemia de coronavirus este oprită în mare parte până la mijlocul anului 2020, scenariul de bază prevede recesiunea economiei de 3,1 procente până la sfârșitul anului, declinul transferurilor de peste hotare, dar și scăderea veniturilor va suprima consumul privat, susține economistul Marcel Chistruga, citat de Radio Chișinău. „Măsurile și restricțiile impuse în Moldova cât și în lume, în principiul, vor avea un impact negativ asupra veniturilor disponibile, în primul rând, ale populației, și anume, prin diminuarea salariilor din cauza activității economice reduse, dar și a remiterilor, care este un canal de transmisie a acestei crize din alte state”, afirmă Chistruga.
TVR Moldova îl citează pe Ion Andrei Gherasim, preşedintele executiv al Fundaţiei „Corneliu Coposu” din România, spune că ambele maluri ale Prutului au ratat momentul Unirii la întâlnirea de la Prut de acum 30 de ani. „A fost momentul când mi-au dat lacrimile şi am fost fericit că fraţii români se întâlnesc cu fraţii basarabeni după jumătate de secol. Din păcate, Podului de Flori, ocupantul i-a oferit poduri de sânge peste Nistru, asta nu trebuie uitat. Faptele, şi acum după 30 de ani sunt cele care nu definesc acest popor, suntem prea puţini cei care ne luptăm cu adevărat şi arătăm prin fapte ceea ce înseamnă unitate, unire”, a spus Ion Andrei Gherasim.
