IPN.md demontează știrea falsă pusă în circulație de socialiști, potrivit cărora Republica Moldova ar fi subsemnat unele declarații prin care își asumă angajamente să găzduiască refugiați din Afganistan.
Articolul agenției apare sub titlul „Maia Sandu și talibanii: între adevăr și speculații”. IPN.md își informează cititorii că, de fapt, Maia Sandu, în calitate de președinte a Republicii Moldova, a susținut apelul președintei slovace Zuzana Čaputová și a prim-ministrei islandeze Katrín Jakobsdóttir către talibani să nu trateze cu violență femeile, și pe cel către comunitatea internațională - să acorde o atenție deosebită situației și drepturilor celor care sunt în prezent printre cei mai vulnerabili din Afganistan. După preluarea puterii, scrie agenția, militanții au promis în cadrul primei lor conferințe de presă, că vor susține drepturile fetelor și femeilor „în cadrul șariei”, dar cu toate acestea femeile aproape că au dispărut din spațiile publice și au fost raportate cazuri că femeilor li s-a refuzat intrarea în oficii.
Suntem foarte îngrijorați de statutul femeilor și copiilor
Se știe că în perioada aflării la putere a talibanilor între anii 1996 și 2001 fetele nu puteau frecventa școala, iar femeile nu puteau ocupa locuri de muncă sau părăsi casele fără un însoțitor de sex masculin, scrie politico.eu. „Suntem foarte îngrijorați de statutul femeilor și copiilor”, a declarat marți pentru CNBC Henrietta Fore, șefa UNICEF, Fondul Națiunilor Unite pentru Copii. IPN mai precizează că în afară de Maia Sandu, inițiativei statelor conduse de doamne li s-au alăturat prim-ministrul Danemarcei Mette Frederiksen, primul ministru al Estoniei Kaja Kallas, primul ministru al Finlandei Sanna Marin, președintele Georgiei Salome Zourabichvili, președintele Greciei Katerina Sakellaropoulou, prim-ministrul Lituaniei Ingrida Šimonytė, primul ministru al Norvegiei Erna Solberg și primul ministru al Noii Zeelande Jacinda Ardern.
Aceeași agenție publică opinia lui Dumitru Vicol, analist asociat la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și strategist pe piețe emergente în Londra, despre intenția BNM de a înăspri politica monetară. „După părerea noastră, BNM ar trebui să ridice rata doar cu 0.25% astăzi și să aștepte noile previziuni economice din 5 noiembrie. Există deja semne că creșterea economică încetinește în principalele țări ale lumii, iar un nou val pandemic ar putea modera și mai mult această creștere. România și Polonia nu încearcă să lupte cu inflația de import din cauza incertitudinii. Respectiv, nici BNM nu ar trebui să grăbească înăsprirea politicii monetare înaintea unui nou val pandemic...”, apreciază analistul. Alte câteva argumente pe care le invocă el: o bună parte din inflația de astăzi este importată și nu prea poate fi combătută cu ridicări ale ratei de bază; deja sunt semne globale de încetinire a creșterii economice pe fundalul unei economii anemice în China; ne îndreptăm spre un nou val de COVID-19 în Moldova și nu știm deocamdată cât de mult va afecta economia Moldovei; economia nu este supraîncălzită și e aproape de creșterea sa potențială; avem nevoie de mai multe credite și investiții pentru a ridica potențialul de creștere. Următoarea ședință a Comitetului de conducere al Băncii Centrale, mai scrie Dumitru Vicol, este planificată pentru 29 octombrie, adică înainte de noile previziuni. Respectiv, considerăm că ar fi oportun să schimbe data acestei întâlniri pentru 12 noiembrie, spre exemplu, și atunci să ia decizia dacă să continue să înăsprească politica monetară sau având la bază deja noile previziuni ale politicii monetare.
Să sperăm că ucrainenii nu vor ceda
Doi autori de editoriale de la deschide.md exprimă păreri extrem de critice față de cererea Chișinăului către Kiev pentru o nouă amânare în aplicarea acordului conform căruia numerele de înmatriculare din Transnistria nu mai sunt recunoscute. Pentru Vitalie Vovc, unul dintre ei, gestul ar reprezenta semn că Moldova ar sprijini separatismul. „Este absolut halucinant cât efort depune Kulminschi pentru a amâna aplicarea acestui acord! Și nu doar el, căci a fost organizată o ditamai ședință de guvern pentru a explica „publicului” cererea. Vom menționa, printre altele, că guvernul nostru a încercat să treacă chestia pe ascuns, pe furiș. Mai că nu au negat că au înaintat ucrainenilor o asemenea cerere. Scandalul a erupt absolut întâmplător, datorită serviciului vamal de la Odesa care, elementar, nu știa că trebuie să tacă chitic. Să sperăm că ucrainenii nu vor ceda.”
Nicolae Negru, care scrie în ziarulnational.md la același subiect, crede și el că argumentul oficial al Chișinăului, precum că, dacă ar fi aplicată imediat, înțelegerea ar afecta interesele oamenilor din stânga Nistrului, unde numai 5 % din autovehicule s-au conformat condițiilor de acces în traficul internațional, nu ar sta în picioare. În mod normal, nimeni la Tiraspol (adică la Moscova) nu este interesat ca transnistrenii să circule cu numere „neutre” din „MD”, scrie el. „Încolțită de separatism, Ucraina demonstrează o dată în plus cât costă de fapt statalitatea transnistreană..., iar Rusia cu OSCE și cu R. Moldova se apucă s-o reanimeze... Înțelegem de ce o face Rusia cu OSCE. Dar ce și Chișinăul?” se întreabă el.
Radiochisinau.md consemnează o declarație a procurorului general, Alexandr Stoianoglo, din cadrul unei emisiuni recente difuzată online, în care acesta admite că în punga neagră transmisă de fostul lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, fostului președinte, Igor Dodon, erau bani, dar spune totodată că nu există suficiente dovezi pentru a trage pe cineva la răspundere pentru asta. „Eu sunt convins că acolo erau bani, dar una-i ce gândesc și alta ce dovezi avem. Sunt două lucruri diferite. Noi trebuie să aducem acuzații oamenilor reieșind din dovezile pe care le avem pe acest caz, dar noi cu aceasta avem probleme foarte serioase”, a declarat Alexandr Stoianoglo, în cadrul emisiunii „Constelațiile Moldovei cu Artur Efremov”, citat de Ziarul de Gardă.
