Sorin Ioniță scrie pe veridica.ro despre desanturile intețite ale stângii de la Chișinău în România. „Hagialâcul”, cum îl numește Ioniță.
Dacă vizitele politicienilor de dreapta au o logică, dată fiind culoarea politică a guvernului de la București, cele dinspre stânga sunt bine trase de păr, realizate la nivel foarte jos pentru România (la județ, la o primărie de sector), dar foarte speculabile ca imagine în Republica Moldova. Numai că și politicienii puterii de la București ar cam vrea să și-i facă prieteni, sub iluzia că îi vor întoarce ei la idei mai bune. „Dilema cu care se confruntă clasa politică din România e următoarea: cum îşi alege parteneri în Chişinău şi cum cooperează cu ei astfel încât să tragem noi Republica Moldova către Europa, iar nu să ne tragă cumetrii lor pe noi invers”.
E arestat Navalnîi? Dar cei care au asaltat Capitoliul n-au fost arestați?
Despre întâlnirea Biden-Putin de la Geneva, Iulian Chifu folosește în articolul său de pe blogurile Adevărul eticheta „întoarcerea oglinzilor”, cu care denumește tehnica lui Putin de a-i întoarce liderului american reproșurile susținând că și Statele Unite procedează, în fond, la fel. „O ignorare deplină a argumentelor logice şi a întrebărilor directe şi deturnarea răspunsului în chestiuni ce pun sub semnul întrebării legitimitatea şi credibilitatea celui care adresează întrebarea”. E arestat Navalnîi? Dar cei care au asaltat Capitoliul n-au fost arestați? Rusia se face vinovată de atacuri cibernetice în America. Dar americanii nu încalcă drepturile omului? Vezi dosarul Black Lives Matter. În opinia acestui analist, întâlnirea a fost „un război fără învingători”. „Câştigurile oricăreia din cele două părţi (...), dacă lăsăm la o parte că ea a avut loc şi a fost o oportunitate foto şi o scenă pentru Vladimir Putin, sunt infime, insuficiente şi limitate”: vor reveni ambasadorii la post, se va relua pe tăcute activitatea consulară, ar putea urma un schimb de prizonieri (dar nu cei mai „grei”). Pe dedesubt ar putea exista însă și câștiguri mai importante, încă greu de discernut, care se vor putea vedea eventual în viitorul apropiat.
Presa din România a difuzat rezultatele unui sondaj de opinie realizat de IRES, în care se vede o creștere pronunțară a procentelor de încredere în PSD, una mai modestă pentru AUR (împreună, au deja 50%) și o scădere importantă pentru USR. Cifrele sunt comentate pe spotmedia de analistul Andrei Țăranu, într-un dialog cu Magda Grădinaru. El consideră că pierderea de imagine a USR-ului este nerecuperabilă, în timp ce creșterea PSD și AUR e conjuncturală și trebuie urmărit dacă se confirmă în toamnă. Referindu-se la coaliția de guvernare, Andrei Țăranu consideră că Planul Național de Redresare și Reziliență, așa numitul PNRR, a pus asupra partidelor aflate la guvernare un diagnostic nedorit: România funcționează în continuare fără un program de țară. Motivul e unul cronic: „Partidele din România, toate, nu sunt pregătite de guvernare, ci de campanii electorale”.
Dan Tăpălagă comentează pe G4Media atitudinea complet relaxată a guvernului față de pandemie. Campania de vaccinare s-a împotmolit serios, dar nimeni nu pare să-și facă griji. Premierul Forin Cîțu e un mare norocos, socotește analistul : a preluat economia României într-un moment groaznic, or când iei totul foarte de jos e greu să cazi și mai jos. Peste acest „noroc” pică acum și sprijinul european prin PNRR. Numai fostul liberal, apoi șef ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu a mai avut o șansă echivalentă odată cu intrarea Românei în Uniunea Europeană.
