Armand Goșu publică simultan în revista 22 și pe site-ul contributors.ro o recenzie amplă la o lucrare de doctorat semnată de Iurie Stamati despre Dosarul slav. Arheologia Medievală în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Autorul este născut în URSS, cu studii de istorie la Chișinău și Cluj, apoi studii aprofundate la École doctorale en sciences sociales (2004) din cadrul Universității din București, iar doctoratul și l-a susținut la universitatea Laval din Canada. De ce se ocupă Armand Goșu de această carte, scrisă, spune el, ca un veritabil thriller ? Pentru că face lumină în concepțiile total opuse și instituite oe rând și arbitrar drept oficiale, pe criterii politice, despre rolul și ponderea slavilor în teritoriul care este astăzi Republica Moldova și respectiv rolul vlahilor, al populației de origine latină. Lucrarea folosește foarte mult material inedit, spune Goșu, și este extrem de utilă pentru clarificarea acestei chestiuni slavi - populație daco-romană atât în stânga, cât și în dreapta Prutului.
Demersul Germaniei are mai ales o relevanță politică
Ștefan Popescu aduce în revista 22 argumente că cei care s-au așteptat ca instalarea administrației democrate la Casa Albă să reseteze automat relațiile euro-atlantice vor fi, ori chiar sunt déjà, dezamăgiți. Dificultățile vin de pe ambele continente. Pe de o parte, Germania a și respins solicitarea lui Biden ca lucrările la gazoductul North Stream-2 să fie oprite, ca sancțiune pentru arestarea lui Alexei Navalnîi la ordinul Kremlinului. America dorește, de asemenea, îndiguirea Chinei, or Germania a semnat déjà un mega-acord cu China în chiar ultima zi de președinție a Uniunii Europene. „Demersul Germaniei are mai ales o relevanță politică, plasând-o drept interlocutorul cel mai important al Beijingului din Uniunea Europeană, dar este și un semnal cu privire la poziționarea Berlinului în conflictul SUA-China”, scrie Ștefan Popescu. Franța are propriile ambiții de autonomie strategică. Și nu doar ca „un pilon european al apărării, autonom în cadrul NATO ori în afara acesteia, dar mai ales ca suveranitate tehnologică și economică”, deci „opțiune pe piața europeană pentru tehnologiile europene, iar nu americane ori chineze”. Un caz aparte este Ungaria, care construiește la numai 80 de kilometri de granița cu România cel mai mare terminal feroviar pentru trenurile de marfă venite din China. Ungaria va deveni astfel „prima poartă de intrare în Europa a produselor chineze”. Tot la unguri se construiește mega-campusul Universității Fudan, prima universitate chineză din Europa.
