Știrea falsă pe care o demontează astăzi veridica.ro este „Covidul este afiliat politic în Moldova”. Știrea a fost lansată pe piață acum, pe finalul campaniei electorale, prin intermediul unui politician productiv în fake news, socialistul Bogdan Țîrdea.
Veridica.ro explică de ce afirmația lui nu are niciun fundament. Departe de a minimaliza pandemia prin manipularea statisticilor care acum arată un număr mult mai mic de cazuri, Maia Sandu și-a argumentat soluția anticipatelor tocmai ca instrument pentru gestionarea situației sanitare grave, și împotriva socialiștilor care blochează măsurile adecvate.
Pe site-ul contributors, Iulian Mareș face o analiză de tip istoric a mecanismelor manipulatorii folosite de Rusia încă de pe vremea împărătesei Ekaterina a II-a. Primul caz păstrat în memoria colectivă – potemkiniada - se dovedește a fi un mit, adică un sâmbure de adevăr împodobit pe parcurs cu numeroase amănunte apocrife. Satul fals, pictat pe panouri de Grigori Potiomkin în vremea Împărătesei Ekaterina a II-a ar fi fost doar o campanie, cam zorită, de zugrăvire și înfrumusețare a fațadelor, în vederea trecerii pe Nipru a Împărătesei în compania mai multor invitați europeni. Poveștile apocrife sunt însă numeroase. Una spune că un guvernator al Crimeii, Mihail Krecetnikov, „ar fi fabricat peisaje fictive pentru a ascunde recolta slabă de grâne din vara anului 1787, pe care împărăteasa ar fi putut să o vadă chiar pe drumul de întoarcere din Crimeea”. Analiza lui Iulian Mareș e întregită de numeroase exemple despre cum își plantează Rusia știrile false în țări precum Republica Moldova ori Serbia și cât de mult și-au perfecționat rușii tehnicile în acest sens.
Iulian Chifu se ocupă azi în Adevărul (secțiunea bloguri) de divergenţele dintre statele europene - mult mai evidente decât mult invocatele divergențe transatlantice. Revelatorul a fost dezbaterea aprigă de la Consiliul European pe tema Rusiei, după ce liderii francez și german propuseseră un summit cu Vladimir Putin. Chifu arată că propunerea comună corespunde unor interese diferite și explică de ce a fost respinsă de celelalte țări. Francezii și germanii au prezentat-o în simetrie cu întâlnirea Biden-Putin, de la Geneva, numai că, scrie Chifu, majoritatea statelor membre înţeleseseră între timp că aceea a fost „parte din preţul plătit (la nivelul lui aprilie) pentru a evita invazia Ucrainei mai departe”. În opinia sa, meritul recentului Consiliu este că a exprimat clar “nevoia unui răspuns ferm şi coordonat al UE şi al statelor membre în cazul oricărei activităţi maligne, ilegale, disruptive a Rusiei”.
Guvernarea de coaliție de la București este sever criticată de Cristian Preda și de Ștefan Vlaston, pe blogurile Adevărul. Vlaston consideră că „lucrurile sunt clare acum. Oricine ar câştiga preşedinţia PNL, Orban sau Cîţu, România merge pe un drum înfundat. De un an şi jumătate aşteptăm reformele necesare ca aerul, care (însă) nu sunt puse în operă nici de Orban, nici de Cîţu. Fereastra de oportunitate se închide în 2023, vin alegerile şi nimeni nu mai face reforme”. Întrebarea comentatorului este dacă se va implica sau nu președintele Iohannis în corectarea acestei situații, iar răspunsul care se profilează este: mai degrabă nu.
