Adevărul preia declarația europarlamentarului român Dragoș Tudorache, raportor pentru Republica Moldova la Parlamentul European, în care Chișinăul este îndemnat să vină cu proiecte și reforme „ambițioase” pentru a profita de climatul favorabil de la Bruxelles. În acest moment, spune Dragoș Tudorache, „autorităţile de la Chişinău se bucură de o încredere sporită din partea instituţiilor europene”.
Cel puțin două analize se apleacă asupra politicii de cooperare europeană a României...
Sabina Fati (Deutsche Welle) are în vedere relația cu Germania, cu care România are doar un tratat bilateral cam „învechit” și unde ar putea veni un cancelar social-democrat mai aplecat către problemele Estului și mai puțin interesat de o Europă cu mai multe viteze. Pe veridica.ro, Mădălin Necșuțu se ocupă de Inițiativa celor Trei Mări, pe care o consideră „un concept de cursă lungă, ce necesită bugete imense, dar care are potențial de viitor pentru accelerarea proceselor de dezvoltare pentru țările participante”. România ar putea fi, alături de Polonia, unul dintre pilonii acestui proiect capabil să frâneze avansul Rusiei și al Chinei în Europa.
La București, continuă frământările pe tema formulei de guvernare. Proaspăt ales președinte al Partidului Național Liberal, premierul Florin Cîțu va avea de înfruntat în curând nu doar o moțiune de cenzură, cea depusă de USRPLUS și AUR și discutată azi de Curtea Constituțională, ci chiar două, pentru că, între timp, și social-democrații au depus moțiune de cenzură. Ioana Ene-Dogioiu, de la spotmedia.ro, spune fără menajamente că premierul Cîțu e singura piedică în găsirea unei soluții la criza guvernamentală. Cîțu, spune jurnalista, riscă să piardă cele aproximativ 50 de voturi în parlament venite de la adepții fostului președinte PNL Ludovic Orban, așa că o guvernare minoritară devine aproape imposibilă, iar asta ar compromite prin blocare Planul Național de Redresare și Reziliență, tocmai aprobat de Comisia Europeană.
Doi comentatori se întreabă cu iritare ce urmărește totuși președintele Klaus Iohannis. „Întâi a distrus coaliția cu USR-PLUS și acum a aplicat o lovitură mortală PNL-ului, silit să aleagă candidatul prezidențial și rămas astfel fără voință proprie”, scrie Andrei Cornea în editorialul revistei 22. „Evidența este că fără USR PLUS, Cîțu și Iohannis aruncă guvernarea direct în brațele PSD, scrie Andreea Pora tot în revista 22, și continuă contrariată: „Iohannis ce vrea? Puțin probabil să nu vadă întregul tablou în culorile lui adevărate, să nu realizeze că Florin Cîțu e compromis, că PNL este puternic divizat și se îndreaptă spre prăpastie, iar opinia publică s-a întors împotriva lui. I-or spune și lui serviciile cum stă treaba. E totuși greu de crezut că va sări de la etaj cu Cîțu în brațe”.
Întrebările celor doi analiști pot fi considerate pur retorice, dar iată că publicația bugetul.ro reproduce o declarație a politologului Cristian Pîrvulescu: „Eu cred că partidele-sistem, PNL și PSD, pot găsi în mai mare măsură un numitor comun în ceea ce privește guvernarea decât o coaliție în care este introdus un partid anti-sistem. Guvernul de coaliție cu USR PLUS nu poate să funcționeze în condițiile date. Cîțu nu va renunța la poziția de prim-ministru decât în măsura în care va primi un vot de neîncredere din partea Parlamentului, iar guvernul minoritar nu este o soluție”.
