Premierul britanic Boris Johnson se va deplasa la Bruxelles ''în următoarele zile'' pentru a se întâlni cu preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, o misiune de ultimă oră pentru a debloca negocierile post-Brexit aflate încă în impas. Trei puncte blochează încă încheierea unui acord: accesul pescarilor europeni în apele britanice, garanţiile cerute de Londra în materie de concurenţă şi modul de rezolvare a diferendelor în viitorul acord.

### Vezi și... ###

Brexit: negocieri de ultimul moment sub spectrul unei rupturi fără un acord

Fără un acord care să le guverneze relaţia de la 1 ianuarie, Marea Britanie şi UE vor intra în schimburi comerciale supuse regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), sinonime cu drepturi vamale sau cote, ceea ce alimentează riscul unui nou şoc economic suprapus celui al pandemiei

Șeful cabinetului de miniștri menționează într-o postare pe Facebook, pe 4 aprilie, că „ANP este tocmai instituția care trebuie să ia în calcul toate riscurile eliberării deținuților, nu să lase abuzurile să se întâmple.”

La scurt timp după publicarea postării, Anatolie Falcă, a demisionat. Directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Anatolie Falca, a ocupat funcția respectivă din noiembrie 2021.

Ministerul Justiției a emis ordin privind asigurarea interimatului instituției de către Alexandru Adam.

Tot astăzi, 4 aprilie, Curtea de Apel Nord a anulat decizia primei instanțe prin care Alexandr Sinigur, condamnat inițial la închisoare pe viață, a ieșit condiționat la libertate înainte de termen. Acesta a fost reținut și dus la penitenciar.

Anunțul premierului privind demisia lui Falca vine la câteva ore după ce deputata Olesea Stamate, fostă președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fiind acuzată că a fost autoarea unor amendamente care au permis eliberarea mai multor deținuți condamnați pe viață.

• Vezi și: Olesea Stamate, exclusă din rândurile PAS din cauza amendamentelor aduse legii amnistiei

PAS a anunțat că, pentru a opri ceea ce numește posibilitatea de abuz în baza legii amnistiei din 2022, în ședința de vineri a Parlamentului a votat o lege de interpretare, care să excludă posibilitatea ca cei condamnați pe viață să beneficieze de două opțiuni concomitent, adică de reducerea pedepsei, urmată de eliberarea condiționată.

Subiectul eliberării condamnaților la închisoare pe viață pentru crime deosebit de grave a luat amploare după ce doi deținuți, considerați unii dintre cei mai temuți criminali din R. Moldova din anii 1990 și începutul anilor 2000, Alexandr Sinigur și Iurie Radulov, au ieșit din închisoare. Cei doi au fost acuzați de crime și asasinate la comandă în R. Moldova, Ucraina și România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vorbind în cea de-a două zi a reuniunii ministeriale a NATO, ministrul britanic de externe, David Lammy, l-a acuzat direct pe Putin, spunând că liderul rus „continuă să tragă de timp, să creeze confuzie”, în loc să accepte un acord de încetare a focului pe care Ucraina deja l-a semnat.

„Ar putea accepta o încetare a focului chiar acum, dar continuă să bombardeze Ucraina, populația civilă și infrastructura energetică”, a declarat Lammy.

Aliații din NATO încearcă să prezinte un front unit în fața invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, dar țările europene se simt marginalizate.

Președintele SUA, Donald Trump, a făcut o prioritate din oprirea războiului, de la începerea celui dea-l doilea său mandat în urmă cu puțin peste două luni, trimițând rapid oficiali de rang înalt la Moscova, Kiev și în alte capitale pentru a obține un acord de pace.

Totuși, luna trecută, Moscova a respins o propunere a SUA privind o încetare completă a focului pe o perioadă de 30 de zile. Deși Ucraina și Rusia au convenit asupra unei opriri limitate a atacurilor asupra infrastructurii energetice, ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea înțelegerii.

Mai mulți miniștri de externe prezenți la reuniunea NATO au cerut stabilirea unor termene-limită în care Rusia să accepte un acord, iar ministra germană de externe, Annalena Baerbock, l-a acuzat pe Putin că a făcut până acum „doar promisiuni deșarte”. Ea a spus că liderul rus „trage de timp, formulând constant noi condiții”.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat jurnaliștilor la Bruxelles, pe 4 aprilie, că este „o chestiune de săptămâni, nu de luni” până când Washingtonul va ști clar dacă Rusia este cu adevărat interesată de pace.

„Răspunsurile lor ne vor arăta foarte curând dacă sunt serioși în privința unui proces real de pace sau dacă e doar o strategie de amânare”, a spus Rubio, adăugând că președintele american nu va accepta vreo amânare.

În ceea ce pare a fi o tentativă de a repara relațiile care s-au tensionat, Putin l-a trimis săptămâna aceasta la Washington pe emisarul său, Kirill Dmitriev. Trump a încercat să refacă relația cu Rusia după o perioadă glaciară din timpul administrației Biden, dar s-a arătat în ultima săptămână „furios” și „enervat” pe Putin.

Presiunea asupra Rusiei trebuie mărită

La reuniunea NATO de la Bruxelles, diplomații europeni au spus că presiunea asupra Rusiei trebuie mărită, încercând să-l convingă, prin Rubio, pe președintele american să fie mai aspru cu Putin.

Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, așezat alături de Lammy la Bruxelles, a declarat că Rusia „datorează un răspuns Statelor Unite” pentru că nu a acceptat propunerea americană de încetare a focului.

„Rusia ezită, continuă atacurile asupra infrastructurii energetice și comite crime de război”, a spus Barrot, încheind: „Fie că este un «da», fie că este un «nu», trebuie să fie un răspuns rapid”.

Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO a abordat și modul în care poate fi susținută Ucraina până la sfârșitul războiului și după aceea.

• ^{Citiți și: Al doilea front al lui Zelenski: Ucraina pregătește discret terenul pentru noi alegeri}

Răspunzând unei întrebări adresate de RFE/RL despre poziția alianței în privința rolului Ucrainei la masa negocierilor, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că angajamentele de sprijin financiar pentru Kiev sunt esențiale pentru consolidarea poziției Ucrainei.

„Vreau să reafirm că [Ucraina] trebuie să se afle într-o poziție cât mai puternică posibil”, a spus Rutte.

Deși aderarea Ucrainei la NATO nu este luată în calcul în prezent, majoritatea aliaților europeni doresc măcar garanții că livrările de arme din partea SUA vor continua și că misiunea NATO de instruire a soldaților ucraineni va rămâne activă.

Pe de altă parte, Statele Unite nu mai prezidează Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei, cunoscut și ca grupul de la Ramstein, care coordonează sprijinul militar pentru Kiev. Marea Britanie a prezidat ultima reuniune, în februarie, iar următoarea, programată provizoriu pentru 11 aprilie, ar putea fi co-prezidată de Marea Britanie și Franța.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul de lege a fost adoptat cu votul a 54 de deputați PAS, în vreme ce parlamentarii din opoziția comunistă și socialistă s-au abținut de la vot, însă au permis ca inițiativa să fie adoptată în două lecturi.

Adoptarea acestui proiect de lege a fost precedată de dezbateri și schimburi de replici între deputații din opoziție și cei de la putere. Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Grigore Novac a spus că legea amnistiei „a fost modificată după bunul plac”, numind situația „un exemplu când nu trebuie să o faceți”.

Deputații BCS au cerut și audierea ministrei Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, pe acest caz, însă propunerea nu a fost susținută de majoritatea parlamentară PAS.

Noile prevederi stipulează că un deținut condamnat la închisoare pe viață nu va putea obține concomitent comutarea detenției pe viață în pedeapsa cu închisoare pe 30 de ani, ca mai apoi să obțină eliberarea condiționată înainte de termen.

Autorul proiectului de lege, deputatul Igor Chiriac, a precizat că noile prevederi vor fi aplicate inclusiv în cazul persoanelor care deja au fost eliberate în baza vechii interpretări sau au beneficiat de comutarea pedepsei. Parlamentarul a precizat că modificările vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

În cazul modificării Codului Penal, proiectul de lege a fost adoptat într-o singură lectură. Printre reglementările introduse de parlamentarii PAS, se numără și un nou mecanism de eliberare a deținuților, care prevede că aceștia vor putea părăsi penitenciarul doar după ce în această privința eliberării lor s-a pronunțat Curtea de Apel, și nu instanța de fond cum este stabilit în prezent.

Modificările au fost aprobate după ce cu câteva ore mai devreme, PAS a anunțat că o exclude din partid pe deputata Olesea Stamate, despre care a spus că a fost autoarea amendamentelor la legea privind amnistia cu ocazia aniversării a 30-a de la proclamarea independenței R. Moldova.

• Vezi și: Olesea Stamate, exclusă din rândurile PAS din cauza amendamentelor aduse legii amnistiei

Acele amendamente, adoptate în 2022, care au fost votate „din cauza unui abuz de încredere”, spune formațiunea, au permis ca mai mulți condamnați închiși pe viață, pentru crime grave, să fie eliberați din penitenciare.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, tot el și liderul PAS, i-a cerut lui Stamate să-și depună mandatul. În replică, fosta președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități a spus că primește cu „înțelegere” decizia de excludere, dar a negat acuzațiile care i s-au adus, afirmând că toate acțiunile sale au fost „corecte și legale”.

PAS a spus că va reveni și cu alte decizii în urma unei „analize comprehensive” a situației și a cerut instituțiilor de drept să investigheze persoanele implicate în acest proces.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă, Ministerul rus al Afacerilor Externe spune că l-a convocat pe ambasadorul moldovean în Rusia, Lilian Darii, și i-a înmânat o notă de protest față de decizia autorităților moldovene din 31 martie privind expulzarea diplomaților ruși.

Moscova a respins acuzațiile de amestec al Ambasadei Rusiei în treburile interne ale R. Moldova și a susținut că misiunea diplomatică funcționează strict în baza Convenției de la Viena.

Ministerul moldovean de Externe a confirmat convocarea ambasadorului Lilian Darii și a spus că cei 3 colaboratori ai Ambasadei R. Moldova de la Moscova urmează să revină în țară.

Chișinăul a decis expulzarea a trei diplomați ruși din R. Moldova, după ce Serviciul de Informații și Securitate a dezvăluit că misiunea diplomatică, cu ajutorul și coordonarea serviciilor speciale ruse, l-a ajutat pe deputatul Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de închisoare cu executare în prima instanță, să se refugieze în stânga Nistrului.

• Vezi și: R. Moldova expulzează trei diplomați ai ambasadei ruse la Chișinău

Potrivit SIS, reprezentanții ambasadei l-ar fi transportat pe Nesterovschi într-un automobil cu numere diplomatice în regiunea transnistreană, pe 19 martie. În aceeași zi, deputatul a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid.

Ambasadorul desemnat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, a calificat expulzarea diplomaților ruși drept „o lovitură puternică asupra relațiilor bilaterale și asupra procesului de reglementare a problemei transnistrene”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, tot el și liderul PAS i-a cerut lui Stamate să-și depună mandatul de deputat. Decizia de excludere a fost luată de Biroul Permanent Național PAS.

Într-o postare pe rețele, deputata Olesea Stamate a spus că a primit cu „înțelegere” decizia de excludere din PAS, dar a negat acuzațiile care i-au fost aduse privind modificarea legii amnistiei și susține că toate acțiunile sale au fost „corecte și legale”.

Stamate nu a precizat dacă își va depune sau nu mandatul de deputat.

Într-un comunicat de presă, partidul de guvernământ spune că „din cauza unui abuz de încredere” în 2022 a votat o lege modificată de Stamate „a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme”.

Amendamentele votate atunci, potrivit formațiunii, au permis ca în ultimele zile, din penitenciare să fie eliberați mai mulți deținuți care erau condamnați pe viață pentru crime și infracțiuni deosebit de grave.

PAS anunță că, pentru a opri ceea ce numește posibilitatea de abuz în baza legii amnistiei din 2022, în ședința de vineri a Parlamentului va vota o lege de interpretare, care să excludă posibilitatea ca cei condamnați pe viață să beneficieze de două opțiuni concomitent, adică de reducerea pedepsei, urmată de eliberarea condiționată.

Formațiunea spune că va reveni și cu alte decizii în urma unei „analize comprehensive” și cere instituțiilor de drept să investigheze persoanele implicate în acest proces.

Subiectul eliberării condamnaților la închisoare pe viață pentru crime deosebit de grave a luat amploare după ce doi deținuți, considerați unii dintre cei mai temuți criminali din R. Moldova din anii 1990 și începutul anilor 2000, Alexandr Sinigur și Iurie Radulov, au ieșit din închisoare. Cei doi au fost acuzați de crime și asasinate la comandă în R. Moldova, Ucraina și România.

Presa de la Chișinău a scris că Sinigur a fost reținut din nou pe 4 aprilie de polițiști, fiind vizat într-un alt dosar, fiind bănuit de omor, în vreme ce Radulov a părăsit deja țara.

Olesea Stamate este a doua deputată care este exclusă din rândurile PAS, după Victoria Cazacu, deputată în privința căreia l-a fel, PAS i-a cerut demisia din funcție, după ce fiica sa a fost implicată într-un dosar de corupție la Aeroportul Internațional Chișinău.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Inițiativele legislative au fost prezentate într-un briefing de presă de deputata comunistă Diana Caraman, care le-a înregistrat în Parlament, alături de parlamentarii Vladimir Voronin, Constantin Starîș, Radu Muduc, Inga Sibova și Nicolai Rusol.

Caraman susține că inițiativele legislative ale comuniștilor au ca scop să „curețe statul de elemente corupte” și să asigure „apărarea suveranității și alegeri corecte”.

Cele două proiecte de legi au fost prezentate la scurt timp după ce aceeași parlamentari au anunțat un proiect de lege al „agenților străini”, inițiativă criticată de partidul de guvernământ (PAS) și de premierul Dorin Recean.

• Vezi și: Puterea critică o lege a „agenților străini” propusă de opoziția pro-rusă

Primul proiect prevede că cetățenii din diaspora vor putea vota doar cu acte de identitate valabile și cu condiția că se vor înregistra prealabil la misiunile diplomatice și consulare ale R. Moldova.

Comuniștii mai propun ca voturile din diaspora să fie numărate separat și prezentate într-un raport distinct al Comisiei Electorale Centrale (CEC).

În plus, ei vor ca acestea să nu „afecteze direct rezultatele alegerilor parlamentare naționale”, ci să fie luate în considerare într-o „proporție determinată de participarea alegătorilor din țară”, în baza unui coeficient ce ar urma să fie stabilit de CEC și aprobat de Parlament.

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a spus că scopul proiectului de lege este să asigure că „cetățenii votează cinstit”. Caraman a susținut că inițiativele propuse sunt inspirate din legislația altor state, cum ar fi SUA, Franța, Australia sau Israel.

Cu o zi înainte și liderul PSRM, fostul președinte Igor Dodon a declarat că votarea în diasporă trebuie să aibă loc exclusiv „în baza înregistrării prealabile” și că o asemenea măsură va permite „evitarea riscurilor de vot dublu și a altor falsificări”.

A doua inițiativă prezentată vizează demararea unei „lustrații” în instituțiile statului, cu scopul de a elimina „influența oligarhică și coruptă”. Procesul ar urmat să fie realizat de o comisie specială, care va verifica activitatea tuturor celor care au deținut funcții publice sau au exercitat influențe politice între 2009 și 2024.

Proiectul de lege prevede că, dacă se va confirma că aceștia au fost implicați în „fapte de uzurpare a puterii, corupție sau servirea intereselor oligarhice”, CEC le va interzice participarea în viața politică timp de 10 ani și vor fi revocați din funcțiile pe care le dețin în stat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Vrem să plecăm de aici înțelegând că suntem pe o cale, o cale realistă, ca fiecare dintre membri să se angajeze și să îndeplinească promisiunea de a ajunge până la cheltuieli [de apărare] de 5% [din PIB]”, a spus Rubio înainte de o întâlnire cu miniștrii de Externe NATO, la o reuniune de două zile la Bruxelles.

„Asta se referă și la SUA”, a mai spus el, adăugând că sunt „la fel de active ca întotdeauna” în NATO.

Declarația secretarului de stat a venit pe fondul eforturilor șefului NATO, Mark Rutte, și ale noului ambasador SUA la alianță de a-i asigura pe aliații europeni că Washingtonul va rămâne angajat în alianța militară occidentală, în ciuda inițiativelor dure ale președintelui Donald Trump.

Întâlnirea de la Bruxelles în toiul tensiunilor globale legate de noile taxe vamale impuse de președintele Donald Trump.

Încrederea europeană în rolul SUA de garant al securității Europei a fost grav zdruncinată de încercarea lui Donald Trump de apropiere de Moscova, de presiunea puternică pusă asupra Kievului, dar și de excluderea europenilor de la discuțiile privind pacea în Ucraina.

Mai mult, mesajul apăsat al Washingtonului din ultimele luni a fost că țările europene trebuie să își asume cheltuieli mai mari cu apărarea și că Europa nu e prioritară în noua politică externă și de securitate a SUA.

• ^{Citește și: Al doilea front al lui Zelenski: Ucraina pregătește discret terenul pentru noi alegeri}

Statele Unite nu au de gând să-și retragă imediat prezența militară în Europa, în ciuda cererilor ca țările europene să aibă grijă de propria apărare, a declarat Mark Rutte înaintea reuniunii miniștrilor de Externe.

„Nu există planuri pentru ca ei să-și retragă brusc prezența aici în Europa”, a spus Rutte, referindu-se la SUA, înainte de o întâlnire de la Bruxelles.

„Pentru că America este superputerea care este, trebuie să se ocupe de mai multe teatre. Este cu adevărat logic să aveți această dezbatere și o avem de mulți ani”, a adăugat Rutte.

Matthew Whitaker, care și-a început joi mandatul ca reprezentant permanent al Statelor Unite la NATO, a declarat că începe în funcție „într-un moment critic din istoria alianței”.

„Sub conducerea președintelui Trump, NATO va fi mai puternică și mai eficientă ca niciodată”, a spus el într-un comunicat, în care a adăugat că „vitalitatea NATO se bazează pe fiecare aliat care își face partea echitabilă”.

Reuters relatează că un diplomat NATO a spus că aliații europeni din NATO sunt nemulțumiți pentru că nu au fost încă implicați în discuțiile privind un acord de pace în Ucraina, considerat esențial pentru securitatea Europei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Guvernatorul regional, Oleh Siniehubov, a scris pe Telegram că atacul cu drone a provocat incendii, iar printre răniți se află și doi copii.

Atacul a avut loc în timp ce miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc la o reuniune la Bruxelles, la care este de față și omologul lor ucrainean, Andrii Sibiha, pentru a informa aliații în legătură cu situația de pe front, într-un moment în care administrația Trump din Statele Unite încearcă să medieze un armistițiu cu Rusia.

Guvernatorul Harkovului a declarat că dronele rusești au lovit blocuri de locuințe cu mai multe, iar pe acoperișul uneia dintre clădiri a izbucnit un incendiu. Echipele de salvare încă mai căutau supraviețuitori printre dărâmături la câteva ore după atac, existând temerea că mai multe persoane sunt prinse sub ruine.

Primarul orașului, Ihor Terehov, a spus că trei oameni au murit, iar trupul unei victime a fost recuperat de salvatori. El a spus armata rusă a lansat cel puțin 14 lovituri asupra Harkovului în doar 40 de minute.

• ^{Vizionează și: Supraviețuind în Siversk - viața într-un oraș ucrainean aflat pe linia frontului}

Și în orașul Dnipro, situat în sud-estul țării, trei persoane au fost rănite într-un atac masiv cu drone, a anunțat guvernatorul regional. Au avut loc atacuri cu dronă și regiunea Zaporojie.

La Moscova, primarul Serghei Sobianin, a declarat în dimineața zilei de 4 aprilie că unitățile de apărare aeriană au respins o dronă care se îndrepta spre capitala rusă.

Un reprezentant al agenției federale de transport a fost citat ulterior de agențiile ruse de știri, spunând că aeroportul Vnukovo din Moscova a fost redeschis pentru zborurile de plecare, sub rezerva aprobărilor oficiale suplimentare.

După Reuters și Serviciul ucrainean RFE/RL

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noile reguli aprobate de Guvern scutesc companiile implicate în acest sistem de cheltuielile legate de organizarea locurilor de practică și a procesului de învățare.

Mai mult, firmele vor avea mai mult timp la dispoziție pentru a cere compensarea cheltuielilor suportate în procesul de instruire, iar decontarea acestora va fi realizată mai rapid.

Prin aceste măsuri, guvernul își propune să crească atractivitatea învățământului dual atât pentru elevi, cât și pentru agenții economici.

„Noi suntem unica țară unde este învățământ dual. Unde se compensează cheltuielile companiilor. Unde studenții care învață la dual au salariu minim pe economie. Practica bate gramatica, atunci când elevii sunt în cadrul companiilor, creăm o economie competitivă”, a spus Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea.

• Te-ar putea interesa și: Învață și lucrează în același timp. „Învățământul dual este viitorul școlilor profesionale”

În prezent, aproximativ 2.400 de elevi își desfășoară studiile prin învățământ dual în cadrul a 40 de instituții de învățământ profesional tehnic, în parteneriat cu circa 170 de companii.

În acest an, fondul de subvenționare pus la dispoziția companiilor a fost majorat de la 10 la 15 milioane de lei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În cadrul ceremoniei de detașare a militarilor moldoveni din 3 aprilie, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a spus că participarea R. Moldova cu un al doilea contingent reprezintă o dovadă a angajamentului de a contribui la pacea și stabilitatea internațională.

„Orice participare în misiuni internaționale înseamnă experiență nouă, posibilitatea de a interacționa cu militari din alte contingente și o confirmare a faptului că avem cu ce sprijini eforturile comune de menținere a păcii mondiale”, a spus ministrul Anatolie Nosatîi.

Ministerul Apărării a precizat într-un comunicat de presă că militarii moldoveni se vor afla în Bosnia și Herțegovina timp de șase luni și vor activa în componența contingentului român, alături de militari din Austria, Bulgaria, Ungaria și Turcia.

Primul contingent al Armatei Naționale a participat în misiunea EUFOR ALTHEA în septembrie 2024, fiind format din 19 militari profesioniști. Participarea militarilor moldoveni la misiunea EUFOR ALTHEA a fost aprobată de Parlament în luna iulie 2024.

• Te-ar putea interesa și: Primul contingent al Armatei Naționale și-a început misiunea în Bosnia și Herțegovina

Pentru participarea la operația militară a UE din Bosnia și Herțegovina, statul moldovean își asumă acoperirea cheltuielilor legate de diurne și asigurările de sănătate ale militarilor.

România și-a asumat să acopere celelalte cheltuieli: instruirea colectivă la pre-detașare, transport în/din cadrul operației militare, cazarea, hrana, servicii spălare, evacuarea personalului, tratament medical etc. Statul român va asigura și logistica.

Operațiunea EUFOR ALTHEA a fost instituită în baza unei rezoluții a Consiliului de Securitate ONU și deciziei Consiliului UE din 25 noiembrie 2004.

R. Moldova s-a angajat să contribuie la operația din Bosnia în cadrul unei conferințe UE de la Bruxelles, din 18 aprilie 2024, dedicată misiunilor militare europene. În prezent, la operația EUFOR ALTHEA participă militari din 22 de țări.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Noi am luat act de faptul că se repornesc industriile”, a spus Recean răspunzând la o întrebare a Europei Libere, pe 3 aprilie, în timpul unei conferințe de presă susținute alături de vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman.

Este pentru prima dată când autoritățile de la Chișinău recunosc că regimul de la Tiraspol încearcă să repornească industria din regiune, care și-a suspendat o mare parte din activitate la începutul anului. Se întâmplă după ce în cursul lunii martie, în spațiul public au apărut mai multe imagini foto și video care atestă că și-au reluat activitatea întreprinderi precum uzina de ciment de la Râbnița.

Premierul nu a specificat care întreprinderi și-au reluat activitatea, dar a subliniat că autoritățile de la Chișinău pregătesc o serie de măsuri, precum taxe suplimentare, pentru industria din regiunea separatistă.

„Deciziile corespunzătoare sunt în proces de a fi definitivate și chiar aplicate”, a spus Recean, care a precizat că măsurile ar putea viza „organizarea de taxe sau monopoluri fiscale”.

Astfel, puterea de la Chișinău vrea să se asigure că agenții economici de pe ambele maluri ale Nistrului activează în condițiile egale.

„Trebuie să avem îndeplinită această echilibrare a comerțului și să nu admitem dezavantajarea agenților economici de pe malul drept”, a transmis șeful executivului moldovean.

Premierul Recean despre repornirea industriei din regiunea transnistreană

Nici o sursă media

0:00 0:00:56 0:00

Anterior, autoritățile de la Chișinău au spus că vor taxa suplimentar Tiraspolul dacă acesta va folosi gaze pentru industrie.

În particular, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a spus la mijlocul lunii martie că „în cazul în care autoritățile regionale vor utiliza gazul care intră, printre altele, pentru necesitățile întreprinderilor industriale din regiune, prim-ministrul și guvernul vor trebui să revină asupra problemei impunerii unei taxe suplimentare pe acest gaz natural”.

Gazele naturale ajung condiționat în stânga Nistrului

Chișinăul taxează deja tranzitul gazelor care ajung în regiunea transnistreană prin teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale, iar acest tranzit este condiționat de neutilizarea gazelor în industria grea și de acordarea unor concesii în privința respectării drepturilor omului, precum eliberarea unor deținuți politici.

Este pentru prima dată în istoria regiunii separatiste când aceasta achită pentru gaze, după ce mai bine de 30 de ani le-a consumat gratis, de la Federația Rusă. Dar Moscova a închis robinetul gazelor pe 1 ianuarie 2025, după expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina.

O lună mai târziu, pe 1 februarie, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul moldovean pentru a evita o criză umanitară, autoritățile de la Chișinău căpătând, tot pentru prima dată, controlul asupra livrărilor de energie în stânga Nistrului.

Ulterior, UE și Chișinăul au propus Tiraspolului un grant de 60 milioane de euro pentru gaze, condiționat de ajustarea tarifelor din regiune la cele de piață și respectarea drepturilor omului.

• Te-ar putea interesa și: Gaze în schimbul libertății: Ce așteptări au UE și Chișinăul din partea Tiraspolului

Tiraspolul a refuzat sub pretextul că nu vrea să aducă tarifele la nivelul de piață și a preferat să procure gazele, din contul unui credit rusesc, de la traderul european MET Group.

În baza unui acord, MET livrează zilnic în regiunea separatistă circa 3 milioane de metri cubi de gaze, cantitate care iarna era insuficientă pentru industria din regiune pentru că majoritatea gazelor erau folosite pentru sezonul de încălzire.

Între timp, autoritățile separatiste de la Tiraspol au dublat tarifele la serviciile comunale. Chiar și așa, acestea rămân sub nivelul celor de piață, pe care le achită consumatorii de pe malul drept al Nistrului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Statele Unite au rugat toate țările partenere, inclusiv R. Moldova, să faciliteze transportul sau aducerea acasă a cetățenilor din țările de origine care au încălcat regimul de ședere în SUA”, a spus în conferința de presă din 3 aprilie, premierul Dorin Recean.

Declarația lui Recean vine după ce miercuri, 2 aprilie, publicația americană Wall Street Journal a scris că administrația Trump ar fi cerut mai multor țări, printre care și R. Moldova să faciliteze preluarea migranților pe care SUA doresc să-i deporteze, dar ale căror țări întârzie să-i primească înapoi sau refuză să o facă. La schimb, SUA ar oferi ajutoare financiare sau avantaje politice.

Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat însă că un eventual acord pe acest subiect cu Statele Unite va viza doar cetățenii moldoveni „și nu a altor naționalități”.

• Te-ar putea interesa și: Recean spune că guvernul va sprijini companiile moldovene după ce SUA au impus tarife comerciale

Recean a precizat că încă nu are o estimare privind numărul de moldoveni care au încălcat regimul de ședere în SUA și că așteaptă această informație din partea autorităților americane.

În ultimii șase ani, 86 de cetățeni moldoveni au fost deportați din SUA, potrivit unui raport al Serviciului american de imigrație și control vamal.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Gherman care este și vicepreședintă a partidului de guvernământ PAS a vorbit despre inițiativa controversată pe 3 aprilie, răspunzând unei întrebări a Europei Libere într-o conferință de presă convocată la guvern pe altă temă, împreună cu premierul Dorin Recean.

Ea a spus că i se pare „ciudat” că opoziția pro-rusă a lansat un asemenea proiect tocmai acum, pentru că poate lovi chiar în autori.

Proiectul de lege a fost înregistrat în parlament pe 28 martie. Ea are scopul să declare drept „agenți străini” persoane și organizații implicate activ în viața social-politică din R. Moldova, dar care primesc ajutoare financiare din străinătate.

Gherman a reamintit că liderul socialist Igor Dodon se confruntă chiar el cu un proces în justiție, fiind bănuit între altele de primire de bani pentru partid din Rusia și acuzat de trădare de țară.

De asemenea, în declarația de avere pentru anul trecut, ex-președintele Dodon a indicat un salariu anual de 5,6 milioane de ruble (circa 1,2 milioane de lei) de la Universitatea Corporativă a Sberbank din Moscova, unde predă lunar niște cursuri de economie.

Există „un pic de disonanță cognitivă referitor la înregistrarea proiectului”, a spus German.

La rândul său, premierul Recean a spus că, în timp ce vor să-i pedepsească pe alții, prin acest proiect comuniștii și socialiștii ar vrea „să se protejeze” pe sine.

Fostul președinte Dodon și colegii lui de opoziție nu au comentat imediat declarațiile reprezentanților puterii.

Opoziția pro-rusă vrea o listă cu „agenți străini”

Gherman a făcut cunoscut că proiectul de lege privind „agenții străini” va fi examinat vineri, 4 aprilie, de Biroul permanent al Parlamentului, care va decide dacă îl pune sau nu pe agenda ședințelor plenare ale legislativului.

Autorii proiectului, mai mulți deputați comuniști și socialiști, au motivat necesitatea lui prin faptul că R. Moldova s-ar confrunta „cu o serie de provocări legate de influența externă în domenii esențiale, precum politica, mass-media, educația și societatea civilă”, iar socialiștii și comuniștii vor să se asigure că finanțările din străinătate nu afectează „interesele naționale” ale R. Moldova.

Inițiativa legislativă care a fost deja criticată de organizații ale societății civile și de media, are scopul să pedepsească persoane și instituții care primesc finanțare de cel puțin 50% din surse externe și care participă la procesele politice, economice, sociale sau educaționale din R. Moldova.

Opoziția pro-rusă vrea să oblige aceste persoane și organizații să se înregistreze într-un așa-numit „Registr al Agenților Străini” și să le interzică să finanțeze partide politice, campanii electorale, programe educaționale ș.a.

Inițiativa mai prevede că entitățile înregistrate ca „agenți străini” trebuie să publice cu regularitate rapoarte privind utilizarea banilor veniți din străinătate, iar site-urile media lor să fie marcate cu mențiunea „Această entitate este înregistrată ca agent străin în Republica Moldova”.

Inițiativa legislativă prevede amenzi de până la 200.000 de lei, cu posibilitatea blocării conturilor organizațiilor sau chiar lichidării lor, în cazul constatării de încălcări.

Finanțarea externă preocupă partidele pro-ruse

Este pentru prima dată când opoziția pro-rusă înregistrează un astfel de proiect de lege, deși liderul socialist, Igor Dodon, a spus public de mai multe ori că dorește să aplice în R. Moldova o lege a „agenților străini”.

În august 2024, Dodon a spus la o emisiune TV și apoi pe contul său de Telegram, că organizațiile neguvernamentale finanțate din străinătate au devenit „putere separată” în Moldova și primesc bani „din același buzunar” ca și guvernarea. De aceea, liderul socialist vrea ca în Moldova să existe o lege „similară cu cea din Georgia”, care să reglementeze finanțarea ONG-urilor.

• Te-ar putea interesa și: Dodon vrea în Moldova o lege similară cu cea care a oprit parcursul european al Georgiei

Subiectul „finanțării din străinătate”, adică din Occident, a fost promovat în mai multe campanii electorale de către partidele pro-ruse, inclusiv de socialiști.

Deputatul socialist, Bogdan Țîrdea, a lansat chiar și o carte, în 2020, intitulată: „Societatea civilă în R. Moldova: Sponsori. ONGcrație. Războaie culturale”. Autorul acuza că „rețeaua de ONG-uri a devenit o caracatiță, care s-a infiltrat în toate ramurile puterii, mass-media și domeniul științific” și ar activa „contra interesului național”.

În replică, mai mulți experți au declarat atunci că atacurile asupra societății civile sunt specifice regimurilor nedemocratice, corupte și autoritare.

O lege similară a înghețat parcursul european al Georgiei

O lege privind „agenți străini” inspirată din Rusia a fost adoptată în vara lui 2024 în Georgia, o țară care avea aspirații de integrare europeană.

Legea impune organizațiilor societății civile și mass-media care primesc mai mult de 20% din finanțarea lor din surse străine să se supună unei supravegheri care ar putea include sancțiuni pentru infracțiuni penale încă nedefinite.

Considerată asemănătoare celei adoptate de Rusia în urmă cu circa un deceniu, legea a fost promovată și adoptată pe fundalul unor ample proteste de stradă.

Adoptarea legii a dus la înrăutățirea relațiilor cu Uniunea Europeană și Statele Unite. În particular, Uniunea Europeană a suspendat procesul aderării Georgiei și a înghețat fonduri de 30 de milioane de euro.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anunțând rectificarea bugetară, denumită „Bugetul Plus”, care va fi aprobată astăzi de Guvern și mâine în Parlament, premierul Dorin Recean a spus că cei 8 miliarde de lei vor fi alocați în special pentru a finanța proiecte și măsuri în domeniul energetic și cel al dezvoltării economice.

Jumătate din suma alocată, adică 4 miliarde de lei, potrivit prim-ministrului, va fi folosită de autorități pentru a finanța compensarea în factură a primilor 110 kWh de energie electrică consumați de toate gospodăriile din țară pentru tot acest an.

De ajutoare vor beneficia și întreprinderile din sectorul agro-alimentar, care vor primi compensații ce vor acoperi 50% din creșterea de tarif la energie pentru tot anul, dar și administrația publică locală, care va acoperi creșterile de tarif pentru grădinițe, școli și alte instituții sociale.

Premierul Dorin Recean a anunțat că autoritățile au prevăzut la rectificarea bugetară și un ajutor de Paști pentru familii, fără a oferi însă precizări la acest capitol.

Proiecte de infrastructură și ajutoare pentru antreprenori și tineri

Alte 4 miliarde de lei vor fi folosite pentru a repara drumurile locale, raionale și regionale. Câte 200 de milioane de lei vor fi alocate pentru a oferi asistență agricultorilor și antreprenorilor, pentru a face investiții și deschide noi locuri de muncă în R. Moldova, a precizat premierul Dorin Recean.

200 de milioane de lei vor fi alocați de autorități pentru a moderniza cantinele tuturor școlilor din țară, cu scopul de a pregăti implementarea programului de alimentație gratuită a elevilor din gimnaziu, începând cu 1 septembrie.

Guvernul va aloca alte 60 de milioane de lei pentru a oferi câte 3.000 de lei adaos la salariu pentru tinerii care se angajează pentru prima dată, în companii din domeniile strategice pentru stat. Măsura, care este o promisiune din campania electorală din toamna trecută a președintei Maia Sandu, se va aplica pentru o perioadă de 12 luni.

Premierul Dorin Recean a spus că o parte din banii care vor fi alocați, în special pentru compensații, vin din pachetul de asistență în domeniul energetic al Uniunii Europene, în sumă de 250 de milioane de euro, anunțat la începutul lunii februarie de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.

• Vezi și: UE anunță o nouă strategie pentru independența energetică a R. Moldova

Restul banilor provin din avansul de 300 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană prin Planul de Creștere Economică pentru Moldova, anunțat în octombrie 2024 de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și recent aprobat de blocul comunitar. Fondurile vor ajunge pe conturile guvernului moldovean în următoarele săptămâni, a precizat premierul Dorin Recean.

Din suma totală de 1,9 miliarde de euro prevăzută în acest pachet de asistență al UE, 520 de milioane de euro vor fi oferite sub formă de granturi, iar alte 1,4 miliarde de euro - ca împrumuturi cu dobândă redusă.

• Citește și: Ajutorul de 1,9 miliarde de euro pentru Moldova, aprobat de Parlamentul European

Pe lângă bani, mecanismul european mai prevede că R. Moldova va primi acces la beneficiile pieței unice, cum ar fi libera circulație a mărfurilor, conexiunile comerciale și de transport, integrarea pe piața energetică și digitală a UE, accesul la zona unică de plăți în euro SEPA, la care R. Moldova a aderat deja la finele lunii martie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noile tarife vamale, impuse și pentru alte circa 70 de state, vor intra în vigoare pe 9 aprilie.

Șeful guvernului moldovean a spus într-o conferință de presă că relațiile comerciale cu Statele Unite reprezintă doar 2,5% din comerțul exterior al R. Moldova și a afirmat că autoritățile țintesc să reorienteze exporturile pe piața Uniunii Europene și a țărilor care fac parte din Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA).

„Înțelegem preocuparea producătorilor noștri, care au muncit mult, iar guvernul va interveni să-i ajute pe acei antreprenori, ca ei să-și mențină competitivitatea”, a spus Recean.

Premierul a adăugat că R. Moldova „rămâne ferm angajată” în parteneriatul strategic cu Statele Unite. Recean nu a precizat dacă Chișinăul intenționează să adopte, ca răspuns la rândul său, tarife pe importurile de produse și servicii din SUA.

În anul 2024, Statele Unite ale Americii s-au clasat pe locul 12 printre partenerii comercial ai R. Moldova la nivel mondial, având o pondere de 1,79% din valoarea comerțului total. În același an, exporturile R. Moldova spre SUA au însumat 90,2 milioane de dolari, în vreme ce importurile - 135,3 milioane de dolari.

• Te-ar putea interesa și: Trump impune taxe vamale universale, declarând că a venit „ziua eliberării Americii”

Potrivit datelor oficiale, peste 62% din exporturile moldovene pe piața americană au fost reprezentante de vinuri și sucuri de fructe sau de nuci, restul exporturilor includ alcool, îmbrăcăminte, cabluri, produse de brutărie etc.

Președintele american Donald Trump a anunțat, pe 2 aprilie, că introduce o taxă vamală universală de 10% pentru toate importurile în SUA și taxe mai mari pentru unele țări, inclusiv de 20% pentru UE. În cazul R. Moldova, Casa Albă a anunțat că va impune un tarif de 31% asupra tuturor importurilor din R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Înaintea reuniunii, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că aceasta are loc „într-un moment deosebit de crucial pentru securitatea noastră comună, cu provocări prea mari pentru a fi suportate de oricare dintre noi singuri”.

Rutte a insistat că SUA își mențin angajamentele față de Alianță, chiar dacă mulți cred că președintele american Donald Trump subminează relațiile transatlantice.

„Știu că au existat declarații dure. Știu că au existat aliați, de exemplu, de această parte a Atlanticului, îngrijorați de angajamentul pe termen lung al SUA față de NATO,” a spus Rutte, adăugând însă că „americanii au repetat în mod constant” că își mențin angajamentul privind apărarea colectivă.

Toate privirile înspre Marco Rubio

La reuniune, toate privirile vor fi ațintite asupra lui Marco Rubio, secretarul de stat al SUA. Vor mai fi de față ministrul de externe ucrainean Andrii Sibiha și șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas.

Țările europene cred că SUA le-a marginalizat până acum în eforturile administrației Trump de a obține un armistițiu în Ucraina prin discuții cu Rusia.

Așa încât Rubio se poate aștepta la întrebări din partea aliaților în legătură cu discuțiile cu Rusia și atacurile retorice ale administrației Trumpla adresa partenerilor transatlantici tradiționali.

Aflată într-o vizită la Kiev, pe 1 aprilie, ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, a spus că, la reuniunea NATO, va „transmite clar” Statelor Unite că ar trebui să nu se lase înșelate de ceea ce ea a numit „tactici de tergiversare” ale președintelui rus, Vladimir Putin, în chestiunea unui armistițiu în Ucraina.

De asemenea, este probabil ca Rubio să fie presat să explice și dorința exprimată de Trump de a face din Canada al 51-lea stat american, precum și intenția acestuia de a anexa Groenlanda, care este o autonomie în cadrul Regatului Danemarcei, un alt aliat NATO.

Majorarea cheltuielilor pentru apărare

Liderii NATO urmează să decidă, în luna iunie, dacă vor majora ținta actuală de cheltuieli pentru apărare, care este de minimum 2% din produsul intern brut (PIB) pentru fiecare stat membru.

Administrația Trump a propus o țintă de 5% din PIB, iar Rutte face presiuni pentru ca fiecare aliat să se angajeze să cheltuiască cel puțin 3,7%, să înceapă cât mai curând posibil și să prezinte cu regularitate rapoarte de progres.

Unii aliați europeni nu ar vrea să-și asume angajamente prea mari prea repede, în condițiile în care se confruntă cu o creștere economică scăzută și deficite bugetare tot mai apăsătoare.

Ministrul ucrainean de Externe, urmează să informeze aliații în legătură cu situația de pe front. Deși aderarea Ucrainei la NATO nu este luată în calcul în acest moment, majoritatea aliaților europeni doresc cel puțin asigurări că livrările de armament din partea SUA către Ucraina vor continua și că misiunea NATO de instruire a soldaților ucraineni va rămâne activă.

Totuși, Statele Unite nu mai prezidează Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei, cunoscut sub numele de Grupul Ramstein, care coordonează sprijinul militar pentru Kiev. Regatul Unit a prezidat ultima reuniune a grupului, în februarie, iar următoarea întâlnire, programată provizoriu pentru 11 aprilie, ar putea fi coprezidată de Marea Britanie și Franța.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Alături de Tauber și Parasca, pe lista celor sancționați de Marea Britanie a fost inclusă și Nelli Parutenco, fondatoarea „Evrazia”, la fel ca și organizația pe care o conduce.

„Sancțiunile vizează o rețea de actori pro-ruși, denumită Evrazia, care operează în Moldova în numele oligarhului fugar Ilan Șor, sancționat anterior de Regatul Unit în 2022, pentru a destabiliza democrația moldovenească și a răspândi influența nefastă a Rusiei”, spune ministerul britanic de Externe.

La modul practic, sancțiunile înseamnă înghețarea activelor și interdicția de a călători în Marea Britanie.

Anunțul autorităților britanice a fost salutat de președinta Maia Sandu, care într-o postare pe rețele, a spus că sunt un rezultat al „cooperării strânse” dintre Chișinău și Londra, ca parte a eforturilor de a „proteja democrația moldoveană și opri interferența Kremlinului”.

Judecată pentru complicitate în finanțarea ilegală a Partidului Șor, deputata neafiliată Marina Tauber a părăsit R. Moldova în ianuarie. Natalia Parasca a primit, pe 28 martie, interdicția a părăsi țara, după ce deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, membri ai formațiunii pe care o conduce, au fost dați în căutare de autorități, după condamnarea lor în instanță.

• Te-ar putea interesa și: Deputatul Alexandr Nesterovschi a fost anunțat în căutare internațională

Într-o postare pe rețele, Natalia Parasca a spus că decizia autorităților britanice „ridică o serie de întrebări legitime”, afirmând că activitățile sale nu au nimic de-a face cu Regatul Unit.

„Un lucru este deja clar: aceste sancțiuni au fost impuse la cererea autorităților moldovenești și au devenit încă un instrument de răfuială politică împotriva oponenților”, a acuzat Parasca.

Într-un comunicat de presă, Ambasada Regatului Unit de la Chișinău a spus că toți au acționat în numele oligarhului fugar Ilan Șor, anterior sancționat de Marea Britanie, precum și de SUA, Uniunea Europeană și Canada.

„Regatul Unit îi sancționează pe cei care încearcă să submineze democrația Moldovei, alegerile libere și corecte și să răspândească influența Rusiei”, a spus ambasadoarea Marii Britanii la Chișinău, Fern Horine.

Autoritățile de la Londra spun că „Evrazia”, o organizație rusească non-profit, sancționată și de Statele Unite anul trecut, a fost folosită de Ilan Șor pentru a mitui cetățenii moldoveni să voteze „nu” la referendumul de anul trecut privind aderarea la UE.

Citând informații ale Poliției moldovene, Ministerul britanic de Externe spune că în jur de 130.000 de cetățeni au primit în jur de 15 milioane de dolari de la „Evrazia, cu plăți ce variau de la 50 de dolari pe lună pentru „susținători” până la 2.500 de dolari pentru „lideri”.

Autoritățile moldovene au acuzat de mai multe ori Rusia de implicare în alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din toamna lui 2024, prin încercări de mituire la scară largă a alegătorilor.

Sancțiunile anunțate de Londra miercuri vizează nu doar R. Moldova, ci și funcționari și procurori corupți din Georgia și Guatemala.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Imagini video postate de publicația rusească „Komsomolskaia Pravda v Moldove” îi surprind pe cei trei diplomați coborând dintr-un microbuz la Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce un grup de susținători, purtând steaguri ale R. Moldova și Federației Ruse, îi aplaudă și intonează „Katiușa” – un cântec în limba rusă din perioada sovietică, asociat cu cel de-al Doilea Război Mondial.

Printre cei prezenți pot fi văzuți consilierul municipal Valeri Klimenko, afiliat lui Ilan Șor, și Iuri Vitneanski, unul dintre fruntașii blocului „Victorie”, creat de oligarhul fugar după ce partidul lui a fost scos în afara legii.

Diplomații ruși expulzați din Republica Moldova plecând din țară prin Aeroportul Chișinău

Nici o sursă media

0:00 0:00:48 0:00

Potrivit agenției de presă IPN, diplomații expulzați sunt Alexandr Andreev, Andrei Voșcinkin și Alexei Kurocikin. Primul dintre ei a fost co-președinte al Comisiei Unificate de Control din partea Rusiei, fiind acreditat în R. Moldova în februarie 2022, cu câteva zile înainte ca Rusia să invadeze la scară largă Ucraina.

Andreev apare într-o investigație a Europei Libere din 2023, care arată legăturile unor diplomați ruși acreditați la Chișinău cu Serviciul Federal de Securitate rus (FSB) și direcția de spionaj a armatei ruse.

Voșcinkin a fost trimis la Chișinău în noiembrie 2023, după ce autoritățile moldovene au redus numărul angajaților Ambasadei Ruse, iar Kurocikin a participat, alături de foști și actuali deputați socialiști, la ceremonii de reînhumare a soldaților sovietici.

Ministerul moldovean de Externe a dispus expulzarea celor trei diplomați ruși după ce Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a anunțat, pe 31 martie, că Ambasada Rusiei de la Chișinău l-a ajutat pe deputatul pro-rus Alexandr Nesterovschi, afiliat lui Ilan Șor, să fugă de justiție.

• Te-ar putea interesa și: SIS acuză Ambasada Rusiei că l-a ajutat pe deputatul Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană

Potrivit SIS, reprezentanții ambasadei l-ar fi transportat pe Nesterovschi într-un automobil cu numere diplomatice în regiunea transnistreană, pe 19 martie. În aceeași zi, deputatul a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid.

Ambasadorul desemnat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, a calificat expulzarea diplomaților ruși drept „o lovitură puternică asupra relațiilor bilaterale și asupra procesului de reglementare a problemei transnistrene”. Rusia a promis că va răspunde la această acțiune a Chișinăului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Noi, europenii, am spus foarte clar că fără pace nu va exista ridicarea sancțiunilor. Fără pace, sprijinul pentru Ucraina va continua pentru ca ea să se poată apăra. Pentru că această tentativă de a inversa rolurile între agresor și victimă este ceva ce noi nu vom accepta niciodată”, a spus Baerbock răspunzând la o întrebare a Europei Libere în marginea unei conferințe comune cu premierul moldovean, Dorin Recean, din 2 aprilie.

Declarația vine după ce Rusia a cerut ridicarea sancțiunilor în schimbul unei încetări a focului în Marea Neagră, negociată de SUA cu Moscova și Kiev separat. Într-un comunicat al Kremlinului din 25 martie, Moscova a declarat că va respecta acordul de încetare a focului în Marea Neagră numai dacă Occidentul va ridica parțial sancțiunile impuse în urma invaziei sale la scară largă a Ucrainei, în urmă cu mai bine de trei ani.

• Te-ar putea interesa și: Rusia vrea ridicarea sancțiunilor în schimbul unei încetări a focului. Europa nu este pregătită să facă asta

Această cerere include ridicarea restricțiilor asupra exporturilor de îngrășăminte și a companiilor de asigurări care le acoperă, precum și reconectarea mai multor bănci rusești la sistemul global de plăți SWIFT.

Baerbock a spus că pacea în Ucraina poate fi atinsă doar împreună cu Europa pentru că „o pace negociată peste capul europenilor - sau chiar al ucrainenilor - nu este o pace ci, mai degrabă, o pregătire suplimentară pentru destabilizare”.

Cu o zi înainte, Baerbock a fost la Kiev, unde alături de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că la viitoarea reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, care va avea loc pe 4 și 5 aprilie la Bruxelles, va spune Statelor Unite că „nu trebuie să intrăm în jocul tacticilor de tergiversare ale lui Putin”.

• Te-ar putea interesa și: Ministra germană de Externe la Kiev: SUA nu trebuie să se lase păcălite de „tacticile de tergiversare” ale Rusiei

Baerbock face parte din guvernul la final de mandat al cancelarului Olaf Scholz, iar vizita sa la Chișinău este una de rămas bun. Ea a mai vizitat până acum capitala moldoveană de trei ori.

În declarația de miercuri de la Chișinău, ministra de Externe a Germaniei, care a avut funcția încă de la începutul invaziei rusești în Ucraina, în februarie 2022, a spus că la distanță de trei ani de la prima sa vizită la Chișinău, R. Moldova este „pe calea reformelor”.

Germania va oferi noi ajutoare R. Moldova

Ea a ținut să precizeze că în condițiile scăderii ajutoarelor externe din partea Statelor Unite, va căuta, alături de alți parteneri externi ai Moldovei, să suplimenteze finanțarea pierdută, în special în sectorul energetic. Ministra de Externe a Germaniei a precizat că noile autorități de la Berlin vor contribui în total cu circa 37 de milioane de euro, bani cu care vor finanța, printre altele și integrarea completă a Moldovei pe piața europeană.

Germania este cel mai mare donator bilateral în cadrul Fondului pentru reducerea vulnerabilității energetice, oferind începând cu 2022, o sumă totală de 73 de milioane de euro pentru a finanța compensațiile la energie acordate cetățenilor moldoveni. Berlinul este totodată și unul dintre fondatorii Platformei de Parteneriat pentru Moldova, inițiativă prin care guvernul de la Chișinău a atras finanțări de sute de milioane de euro pentru domeniul energetic, infrastructurii și economic.

Baerbock a mai precizat că, în condițiile aprobării unui pachet de 500 de miliarde de euro pentru apărare, guvernul Germaniei va asigura și fonduri pentru „stabilizarea R. Moldova”, motivând că aceste acțiuni „ne ajută și pe noi să ne asigurăm pacea”.

„Planul perfid al lui Putin – acela de a folosi știri false și dezinformare pentru a ataca societatea noastră democratică – nu a reușit. Din acest punct de vedere, avem multe de învățat de la voi, de la moldoveni”, a spus ministra germană de Externe, Analenna Baerbock.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Măsura vine în contextul celor șase focare de febră aftoasă depistate în Slovacia și unul în Ungaria.

De asemenea, specialiștii ANSA a început o serie de instruiri pentru medicii veterinari oficiali, medicii veterinari și felcerii din circumscripții, medicii veterinari desemnați la abatoare, medicii veterinari angajați în fermele deținătoare de animale receptive la virusul febrei aftoase inclusiv fermierii, privind tabloul clinic al bolii, epidemiologie și măsurile necesare a fi întreprinse în caz de suspiciune.

ANSA recomandă proprietarilor de animale să solicite medicilor veterinari identificarea animalelor din propria gospodărie, dar și să raporteze cazurile de îmbolnăvire a acestora pentru a fi investigate.

Febra aftoasă este o boală virală gravă, foarte contagioasă, care se manifestă prin febră, dezvoltarea de vezicule pline cu lichid la nivel bucal și la nivelul membrelor, lipsa poftei de mâncare și anorexie. Principala cale de transmitere este prin contact direct cu animalele. Febra aftoasă nu prezintă risc pentru om.

ANSA solicită tuturor cetățenilor care revin în țară, să nu procure produse alimentare de origine animală provenite de la speciile receptive la virusul febrei aftoase, pentru a le aduce în R. Moldova. Acestea vor fi confiscate și distruse, din motivul riscului pe care îl reprezintă.

• Vezi și: Explainer | Cum se va răsfrânge epidemia de pestă porcină asupra stocurilor și prețurilor la carne

Ultimul caz de febră aftoasă în R. Moldova a fost înregistrat în anul 1982. Începând cu anul 2008, R. Moldova deține statut de zonă liberă la febra aftoasă recunoscut oficial de Organizația Mondială a Sănătății Animalelor.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2025, în R. Moldova erau înregistrate peste 98 de mii de capete de bovine, în jur de 379 mii de capete de porcine și circa 561 mii de capete de caprine și ovine.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă, Promo-LEX spune că inițiativa ilegală a Tiraspolului, publicată luni, 31 martie, prevede amenzi de până la 160 de lei pentru persoanele fizice și până la 800 de lei pentru persoanele cu funcții de răspundere. Noile prevederi, dacă vor fi adoptate, vor viza atât jurnaliștii freelanceri, cât și cei angajați în cadrul unor instituții media și care desfășoară activități jurnalistice în regiunea transnistreană.

În nota informativă, Tiraspolul a justificat inițiativa prin nevoia de a „combate dezinformarea” și preveni „opiniile distructive față de structurile transnistrene”. Autorii așa-zisului proiect de lege susțin că jurnaliștii neacreditați ar urmări „interese străine” și ar răspândi informații care „subminează încrederea populației în structurile transnistrene”.

„Această inițiativă abuzivă nu face decât să confirme tendințele regimului de suprimare a vocilor critice și de blocare a oricărei forme de documentare obiectivă a realităților din teritoriu”, spun reprezentanții Promo-LEX.

Într-un comentariu pentru Europa Liberă, reprezentanții Biroului politici de reintegrare de la Chișinău au spus că intenția Tiraspolului demonstrează „faptul că se caută cu orice preț escaladarea situației” și „crearea unui fundal de neîncredere între cele două maluri”. Biroul speră că „această sfidare a bunului simț nu va trece neobsrevată de OSCE”.

Instituția a precizat că subiectul respectiv va fi abordat de către vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, la discuțiile pe care le va avea pe 7 aprilie cu reprezentanții OSCE și UE în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană.

Așa-numitul proiect de lege face parte dintr-un set de inițiative legislative asemănătoare, trimise în Sovietul Suprem de autoritățile secesioniste de la începutul acestui an. La finele lunii ianuarie, așa-zisul procuror general Anatoli Gurețki, a propus o inițiativă de sancționare penală a persoanelor care „vor colecta ,stoca și transmite date cu caracter personal sau informații clasificate către cetățeni, organizații și autorități străine”.

• Vezi și: Tiraspolul vrea să introducă sancțiuni pentru „propaganda vieții fără copii”, după modelul rusesc (Promo-Lex)

La începutul lunii martie, așa-numitul soviet suprem de la Tiraspol a înregistrat alte 6 „proiecte de lege” care urmăresc, după modelul rusesc, interzicerea „promovării unui mod de viață fără copii”.

Cu sau fără acreditare, accesul presei în stânga Nistrului rămâne restricționat

Asociația Promo-LEX spune că deși Tiraspolul condiționează desfășurarea activității jurnalistice de obținerea unei acreditări, în practică așa-zisele autorități refuză constant să o acorde, invocând „riscul unor atacuri teroriste”. Printre jurnaliștii cărora li s-a refuzat acreditare și au fost reținuți ilegal se numără Viorica Tataru și Andrei Captarenco.

Însă chiar și deținerea unei acreditări nu garantează accesul liber în regiune sau posibilitatea de a desfășura activități jurnalistice fără restricții, cum a fost cazul jurnalistei Elena Covalenco, căreia, în septembrie 2023, i-a fost interzis accesul în regiunea transnistreană, deși avea o acreditare eliberată de clubul Sherrif pentru a fotografia meciul Sherrif Tiraspol vs AS Roma.

„Acest caz demonstrează caracterul arbitrar al sistemului de acreditare, care nu servește drept un mecanism administrativ legitim, ci mai degrabă ca un instrument de cenzură și control asupra presei independente”, a spus Promo-LEX.

Asociația Promo-LEX a cerut autorităților de la Chișinău și partenerilor externi să ceară încetarea „imediată și necondiționată a tuturor inițiativelor și acțiunilor abuzive” a așa-ziselor autorități de la Tiraspol împotriva jurnaliștilor.

Respectarea drepturilor omului e una dintre principalele condiții înaintate de Uniunea Europeană pentru ca regiunea separatistă să primească 60 milioane de Euro pentru continuarea livrărilor de gaze în regiunea. UE și Chișinăul și-au asumat responsabilitatea pentru depășirea crizei de gaze din regiunea transnistreană, după ce corporația rusă Gazprom a sistat livrările de gaze spre Tiraspol, pe 1 ianuarie 2025.

Tiraspolul a refuzat oferta europeană, acceptând în schimb să plătească Chișinăului pentru tranzitul de gaze livrat spre regiunea separatistă de firma cu origini ungurești MET, achitată, potrivit administrației de la Tiraspol, dintr-un credit rusesc.

Tranzitul prin dreapta Nistrului de asemenea este condiționat printr-o serie de măsuri care prevăd respectarea drepturilor omului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Dezbaterea de la Strasbourg s-a concentrat pe protejarea accesului la media democratică. Kos a vorbit în numele șefei politicii externe a UE, Kaja Kallas, și a spus că dacă RFE/RL nu este ajutată „oferim un cadou autocraților din întreaga lume”.

Dezbaterea a fost inițiată ca reacție la un ordin executiv semnat de președintele american Donald Trump pe 14 martie de a reduce Agenția SUA pentru Media Globală (USAGM), care supervizează RFE/RL.

La scurt timp după ordinul lui Trump, o consilieră a conducerii USAGM, Kari Lake, a anunțat că sistează finanțarea RFE/RL dintr-un grant alocat de Congresul SUA. RFE/RL a dat în judecată USAGM, dar a fost nevoită să trimită o parte din angajați în concediu forțat și să-și reducă producția de conținut.

• ^{Citește și: Un tribunal de la Washington blochează temporar tentativa de închidere a Europei Libere}

La dezbaterea de marți, comisara europeană pentru extindere a spus că „UE trebuie să fie un refugiu pentru presa independentă, inclusiv din Rusia și Belarus, pentru ca aceasta să își poată continua activitatea: să tragă la răspundere elitele politice și economice și să expună corupția”.

Deși Kos nu a făcut referiri directe la posibilitatea ca UE să finanțeze organizația media, mai mulți membri ai Parlamentului European au menționat această idee.

Discuție tensionată

Sebastião Bugalho, membru portughez al celui mai mare grup din Parlament, Partidul Popular European (centru-dreapta), a spus că „vom plăti prețul și ne vom asuma responsabilitatea”.

„Trebuie să ne asigurăm că RFE/RL are acces la finanțare stabilă și pe termen lung, inclusiv din partea UE”, a spus europarlamentarul lituanian Virginijus Sinkevičius, din grupul Verzilor. O declarație susținută de Alexandr Vondra, fost dizident în Cehoslovacia comunistă, iar astăzi europarlamentar ceh din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (dreapta).

Dar dezbaterea de o oră nu a fost lipsită de tensiune, cu europarlamentari care strigau unii la alții între discursuri.

Mai mulți membri din grupuri populiste ale Parlamentului European s-au pronunțat împotriva ideii ca UE să finanțeze RFE/RL. Mary Khan, europarlamentară din partea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, a declarat că RFE/RL „se poate finanța singur” și a adăugat că „mass-media nu ar trebui finanțată de instituții europene”.

Slovacul Milan Uhrík, din același grup cu Khan, Europa Națiunilor Suverane, a spus că UE ar trebui în schimb să ajute fermierii din Slovacia care se confruntă cu focare de boala a limbii albastre la bovine, adăugând că „presa voastră independentă este exact opusul presei independente”.

Julien Sanchez, parlamentar francez din grupul Patrioți pentru Europa, o altă fracțiune populistă de dreapta, a afirmat că Parlamentul European dă dovadă de „ipocrizie” discutând această situație și „interferând în treburile interne ale Statelor Unite.”

Dezbaterea nu se va solda cu vreo rezoluție în această sesiune plenară a Parlamentului European, care se încheie pe 3 aprilie. Însă ar putea fi urmată de noi acțiuni, potrivit unor oficiali europeni care au declarat pentru RFE/RL că forul de la Strasbourg va continua să monitorizeze situația.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Declarația aparține lui Serghei Riabkov, viceministrul rus de Externe specializat pe relația cu SUA, și a fost publicată pe 1 aprilie de revista de politică internațională a ministerului rus de Externe „Международная жизнь”, anunțând un interviu mai mare în următoarele zile.

„Luăm foarte în serios modelele și soluțiile propuse de americani, dar nu le putem accepta pe toate în forma actuală”, este citat Riabkov, care a continuat: „Din câte putem vedea, nu există în ele, la acest moment, loc pentru principala noastră cerere și anume, rezolvarea problemelor legate de cauzele profunde ale acestui conflict. Acest lucru lipsește complet și trebuie corectat”.

Pentru agenția Reuters, spusele oficialului rus semnalează faptul că negocierile despre un armistițiu în Ucraina au intrat în impas, iar Moscova și Washingtonul nu au reușit, până acum, să depășească divergențele, pe care președintele Vladimir Putin le-a semnalat acum mai bine de două săptămâni, atunci când a spus că propunerile americane au nevoie de revizuire.

Putin a declarat că dorește ca Ucraina să renunțe la ambițiile de a adera la NATO, ca Rusia să controleze în întregime cele patru regiuni ucrainene pe care le-a ocupat parțial și le-a declarat teritorii ale sale și ca armata ucraineană să fie micșorată. Kievul spune că aceste cereri sunt echivalente cu o capitulare.

La Washington, prind contur primele sancțiuni anti-ruse sub Trump

Până la sfârșitul săptămânii trecute, președintele american Donald Trump adoptase o poziție mai conciliantă față de Rusia, încercând să medieze un armistițiu și un acord de oprire a războiului din Ucraina intrat în al patrulea an. Dar duminică, el s-a arătat tot mai iritat de ceea ce a sugerat că ar putea fi o tergiversare din partea Moscovei în privința unui armistițiu mai amplu.

Trump a declarat la televiziunea NBC News că este „foarte supărat” pe Putin, iar dacă ajunge la concluzia că Rusia este de vină pentru că nu este oprită vărsarea de sânge în Ucraina, atunci va sancționa aspru exporturile rusești de petrol, iar cei care vor cumpăra petrol rusesc nu vor putea face afaceri cu SUA.

• ^{Citește și: Ministra germană de Externe spune la Kiev că SUA nu trebuie să se lase păcălite de „tacticile de tergiversare” ale Rusiei}

La Kiev, președintele Volodimir Zelenski a spus pe 1 aprilie că partenerii americani au spus Kievului că observă cum Rusia nu ține seama de un acord recent convenit de Trump cu Putin de a nu mai ataca infrastructura energetică a Ucrainei. „De aceea, așteptăm din partea SUA împotriva Rusiei pași puternici, sancțiuni”, a spus Zelenski.

Iar la Washington, jumătate din membrii Senatului SUA, 25 de republicani și 25 de democrați, au înregistrat o inițiativă pentru introducerea sancțiunilor contra Rusiei, dacă refuză să intre în negocieri de bună credință pentru pacea în Ucraina.

Este un exemplu rar de acțiune bipartită în Congresul divizat din actualul mandat al lui Trump, început pe 20 ianuarie. Principalii autori ai inițiativei, senatorul republican Lindsey Graham și cel democrat Richard Blumenthal au spus că au în vedere atât sancțiuni directe (primare), cât și indirecte (secundare) împotriva Rusiei și entităților care sprijină agresiunea rusă.

Un proiect asemănător a fost introdus și Camera Reprezentanților din Congres, având, de asemenea, atât sprijin republican cât și democrat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Operațiunile de recuperare au durat câteva zile după ce un vehicul militar cu patru soldați americani la bord s-a scufundat într-o zonă de mlaștină, pe 25 martie.

Trupurile primilor trei soldați din echipa de luptă a Brigăzii blindate a Armatei SUA, Divizia a 3-a de infanterie și vehiculul lor blindat M88A2 Hercules fuseseră recuperate cu o zi în urmă.

Misiunea de recuperare se s-a intensificat în ultimele 24 de ore după ce personalul de căutare a fost suplimentat și au fost aduse echipamente specializate.

Câini de salvare și două sisteme avansate de drone, inclusiv unul echipat cu radar de pătrundere în sol, au îmbunătățit capacitățile de căutare.

Embed Răspândește

Trei soldați americani, găsiți morți în Lituania, un al patrulea rămâne dispărut

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:08 0:00

Numele persoanelor decedate sunt ținute secrete până când le vor fi anunțate familiile.

Investigațiile cu privire la tragedie sunt în desfășurare. Autoritățile examinează circumstanțele care au dus la incident, inclusiv terenul, condițiile meteorologice și starea vehiculului.

Dispariția celor patru infanteriști americani au declanșat un efort masiv de salvare multinațional, iar generalul-maior american Curtis Taylor, general comandant al Diviziei 1 blindate, le-a mulțumit tuturor celor care au contribuit la operațiunea de recuperare.

Lituania, membră NATO și UE, găzduiește peste 1.000 de soldați americani staționați prin rotație în țara baltică

Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reprezentanții ANSP au spus într-un comunicat de presă că aprovizionarea cu apă a localităților se realizează, în mare parte, prin sonde arteziene și fântâni publice bine izolate și protejate de anumite riscuri de contaminare.

În prezent, specialiștii ANSP urmăresc calitatea apei în satele Roșcani, Calfa și Calfa Nouă. Ei sunt responsabili de monitorizarea calității apei în contextul eradicării focarelor de pestă porcină.

Apa-i ok, mirosul „nu e acut”

După decizia autorităților de a înhuma animalele sacrificate într-o groapă comună de lângă localitatea Roșcani, localnicii s-au arătat îngrijorați că localitatea ar putea fi afectată de infecții și miros neplăcut.

Potrivit ANSP riscul de contaminare a surselor de apă potabilă este „practic inexistent”. Anterior, ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, a spus că dacă se vor respecta toate normele stabilite de autorități, atunci „nu vor exista pericole”.

În marginea ședinței de Guvern din 26 martie, Lazarencu a spus jurnaliștilor că perimetrul gropii în care sunt înhumate animalele sacrificate respectă perimetrul de protecție a râului Bâc. „Solul este preponderent lutos, ceea ce este o primă barieră pentru a nu ajunge în apele subterane”, a spus el.

Totodată, autoritățile au spus că nu au altă soluție decât înhumarea. Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a precizat înaintea recentei ședințe a Executivului că nici în R. Moldova, nici în țările vecine nu sunt incineratoare pentru un număr atât de mare de animale. Ea a spus jurnaliștilor că terenul de înhumare de la Roșcani a fost ales „de comun” cu mai multe structuri ale statului, implicate în eradicarea focarului.

Comentând plângerile localnicilor și autorităților din Roșcani, Catlabuga a spus că a vizitat localitatea și nu a simțit mirosul deranjant despre care vorbesc sătenii.

„Nu cred că mirosul insuportabil poate izbucni imediat. Am fost în teritoriu și nu l-am simțit acut”, a spus ministra.

Zeci de mii de porci, infectați cu pestă

De la începutul acestui an, în R. Moldova au fost identificate 31 de focare de pestă porcină, dintre care 19 au fost eradicate.

Cea mai gravă situație a fost înregistrată, la mijlocul lunii martie, la ferma de la Roșcani. Cu pesta porcină s-au infectat toți cei peste 65 mii de porci.

Autoritățile au decis să sacrifice toate animalele infectate. Potrivit celor mai recente date, prezentate săptămâna trecută de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, focarul din Roșcani a fost eradicat în proporție de 75%, iar cel din Cimișeni – de circa 20%.

Pesta porcină africană este a boală virală extrem de contagioasă care afectează doar porcii domestici și mistreții, dar nu este periculoasă pentru oameni. Peste 90% din animalele infectate mor. Nu există un vaccin sau tratament pentru pesta porcină africană. Virusul poate supraviețui timp îndelungat în carnea și organele animalelor infectate.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor îndeamnă consumatorii să cumpere carne doar din locuri autorizate. Înainte să ajungă pe tejghelele din piețe, carnea este verificată de medicii veterinari, care emit certificate sanitar-veterinare, iar administrația este obligată să verifice dacă vânzătorul sau furnizorul are toate actele permisive.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te