Președintele american Donald Trump a criticat drept o „rușine” pachetul economic special de stimulare a economiei, în valoare de 900 de miliarde de dolari, aprobat recent de Congres, amenințând că ar putea refuza să semneze legea. Motivul este că nu ar acorda suficiente ajutoare individuale americanilor dar ar include o serie de alte bugete, care nu au nici o legătură directă cu ajutorul de urgență pentru cei loviți de consecințele pandemiei de coronavirus.

Programul asigura de asemenea funcționarea guvernului federal american până la sfârșitul lui septembrie 2021 și oferă continuarea unor înlesniri fiscale pentru afaceri care urmau sa expire.

„Legea se numește ajutor legat de Covid dar majoritatea prevederilor din ea nu au nici o legătură cu Covid” a declarat Trump într-o postare video. Trump a cerut ca ajutorul individual să fie mărit de la 600 la 2 mii de dolari. Lidera democrată a Camerei Reprezentaților, Nancy Pelosi a salutat intervenția președintelui, care coincide cu poziția inițială a democraților dar nu este deloc sigur că ar fi dispusă să readucă legea în Congres pentru o renegociere.

Legea a fost trecută cu o majoritate suficient de mare pentru a depăși orice veto prezidențial.

Pe de altă parte, preşedintele ales, democratul Joe Biden a anunţat marţi că va cere anul viitor Congresului să voteze un nou plan de susţinere a economiei americane, puternic afectată de pandemia de COVID -19.

În cadrul unei conferinţe de presă, Biden a estimat că planul de 900 de miliarde de dolari votat luni de parlamentari este numai „un prim pas''.

Letonia a interzis intrarea în țară a 16 cetățeni georgieni. Ministrul leton de externe, Baiba Braže, a declarat că interdicția a fost impusă pentru o perioadă nedeterminată.

La rândul său, Lituania a sancționat 74 de oficiali georgieni. Ministerul de Externe de la Vilnius a precizat că lista include șapte judecători ai Curții Constituționale de la Tbilisi, precum și alți judecători, procurori și ofițeri de poliție, inclusiv cei care „au depus mărturii false împotriva jurnalistei Mzia Amaglobeli și au contribuit la detenția sa ilegală”.

„Lituania a adăugat 74 de oficiali georgieni pe lista persoanelor care au interdicție de intrare în țară din cauza încălcărilor grave ale drepturilor omului și a represiunilor din Georgia. Sprijinim poporul georgian în aspirația sa către democrație și viitor european”, a afirmat ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys.

• Te-ar putea interesa și: „Visul Georgian” încetează colaborarea cu APCE de la Strasbourg

Estonia a inclus 55 de cetățeni georgieni pe lista sancțiunilor. Printre aceștia se numără 20 de judecători, 15 procurori, 13 ofițeri de poliție, cinci deputați din partidul de guvernământ Visul Georgian (Lașa Talahadze, Irakli Zarkua, Viktor Sanikidze, Gela Samharauli, Beka Odișaria).

Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a spus că lista de sancțiuni include persoane implicate în persecutarea protestatarilor. „Aceste persoane au folosit sau au amenințat cu violența. Folosirea violenței în Georgia împotriva protestatarilor, jurnaliștilor și liderilor opoziției este inacceptabilă, criminală și o încălcare a drepturilor omului", a scris el.

Lituania, Letonia și Estonia au fost primele care au anunțat sancțiuni împotriva autorităților georgiene, pe fondul protestelor masive legate de respingerea de către această țară a integrării europene în 2024. Acestea au interzis intrarea, în special, a oligarhului Bidzina Ivanișvili, fondator al partidului pro-rus de guvernare Visul Georgian, și a ministrului de interne, Vahtang Gomelauri.

În baza relatărilor Current Time TV.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Poliția înarmată a închis centrul orașului din vestul Germaniei, unde putea fi văzută într-o piață o mașină avariată, cu geamul din față spart, potrivit AFP.

Două atacuri cu mașini în alte orașe germane, din decembrie, s-au soldat cu opt morți. Mannheim însuși, oraș la 85 km sud de Frankfurt-pe-Main, a fost scena unui atac prin înjunghiere la un miting anti-islam, în mai anul trecut. Atunci, un polițist a fost ucis și alte cinci persoane rănite, iar atacul a fost pus pe seama unui străin cu cererea de azil respinsă.

Poliția nu a calificat noul incident violent drept un atac, dar a declarat că un presupus „autor" a fost arestat după ce mașina a trecut printr-o zonă comercială în jurul orei 12:15, ora locală.

„Acum putem confirma că o mașină a intrat într-o zonă pietonală și că o persoană a fost ucisă", a declarat purtătorul de cuvânt al poliției, Stefan Wilhelm, adăugând că mai multe persoane au fost rănite. „Putem confirma că un suspect a mai fost arestat", a spus el, adăugând că „ancheta continuă".

Wilhelm a mai declarat că locuitorii au fost îndemnați să evite zona centrală a orașului, în contextul unei operațiuni ample a poliției. Polițiști puternic înarmați au izolat zona, iar deasupra și-au făcut apariția elicoptere ale poliției.

Cotidianul Bild a informat că două persoane, nu doar una, au fost ucise și 25 rănite în incident, iar imaginile publicate de el arată ambulanțe lângă turnul de apă istoric al orașului. Un reporter aflat la fața locului pentru canalul de știri NTV a declarat că „cel puțin o persoană zace acoperită sub o prelată" și că pantofi de copii erau împrăștiați printre alte obiecte, pe sol.

Orașele germane au fost marcate de mai multe atacuri violente, inclusiv de înjunghieri și atacuri cu mașini care au fost atribuite solicitanților de azil.

Luna trecută, un bărbat a intrat cu mașina într-o demonstrație sindicală în orașul München din Bavaria, omorând o fetiță de doi ani și pe mama acesteia.

În decembrie, un atac cu mașină-capcană a avut ca țintă o piață de Crăciun din orașul estic Magdeburg, omorând șase persoane și rănind câteva sute.

Autoritățile din Mannheim și din toată țara se aflau de câteva zile în stare de alertă maximă, deoarece ziua de luni este punctul culminant al sărbătorilor tradiționale de carnaval din Germania, înainte de începerea Postului Mare dinaintea Paștelor. Ministra de Interne, Nancy Faeser, a declarat luni, înainte de incidentul din Mannheim, că festivitățile se desfășoară în condiții de securitate „ridicate”.

La Mannheim, mii de oameni s-au aflat pe străzi duminică, la parada de carnaval. După incidentul de luni, ministra Faeser și-a anulat vizita la parada de carnaval din Köln - pentru a se deplasa la Mannheim.

Securitatea a fost o temă majoră în alegerile germane de luna trecută, câștigate de CDU/CSU, un bloc de centru-dreapta, amintește AFP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Informația a fost prezentată de Ministerul Sănătății către Curtea de Conturi (CC), ca răspuns la implementarea recomandărilor Curții, care a efectuat în anul 2024 un audit financiar al activității ministerului.

„Studentul/elevul se obligă să restituie la bugetul de stat, în cazul exmatriculării sau neprezentării la locul de muncă conform repartizării și al încălcării termenului indicat în contract, cheltuielile pentru instruirea sa în volumul calculat de instituția de învățământ respectivă”, se arată în răspunsul Ministerului Sănătății.

Potrivit raportului CC, prezentat în iunie 2024, 26 de absolvenți ai USMF din promoția anului 2023 și 33 de absolvenți din promoția 2022 nu s-au angajat conform repartizării ministerului. Statul a cheltuit pentru instruirea acestora 17,6 milioane de lei.

Alți 15,3 milioane de lei, statul a cheltuit pentru instruirea a 73 de studenți ai USMF care au fost exmatriculați în anii 2022-2023 din varii motive.

Potrivit datelor oferite anterior Europei Libere de către Ministerul Sănătății, peste 140 de foști medici și farmaciști rezidenți care au terminat studiile cu finanțare din bugetul de stat în anii 2018-2023 nu s-au prezentat la locul de repartizare și au restituit statului 7,8 milioane de lei.

Legea obligă medicii și farmaciștii, care au studiat la buget, să muncească cel puțin 5 ani conform repartizării Ministerului Sănătății, în caz contrar trebuie să restituie costurile studiilor.

• Te-ar putea interesa și: Tinerii medici din mediul rural vor primi indemnizații mai mari

Întrucât R. Moldova se confruntă cu un deficit de lucrători medicali, mai ales în zonele rurale, Ministerul Sănătății a mărit în anul 2024 indemnizația unică primită de tinerii, care merg să lucreze conform repartizării, de la 120 mii de lei la 250 mii de lei.

Tot anul trecut, Ministerul Sănătății a mărit și termenul de repartizare de la 3 la 5 ani de activitate obligatorie.

Totodată, medicii, farmaciștii și specialiștii cu studii superioare de licență în domeniul medical, care activează în mediul rural, beneficiază inclusiv de compensarea cheltuielilor pentru închirierea locuinței și pentru consumul de energie termică și electrică în primii 5 ani de activitate, comparativ cu cei 3 ani stabiliți anterior.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Valul de donații ale cetățenilor cehi a început la mijlocul lunii februarie, la împlinirea a trei ani de război în Ucraina, dar acestea au crescut spectaculos după schimbul de replici aprins pe care președintele SUA l-a avut cu liderul de la Kiev, vinerea trecută, în Biroul Oval.

Numai în seara zilei de vineri, 28 februarie, cehii au transferat peste 3 milioane de coroane (120 mii euro), de 10 ori mai mult decât într-o zi obișnuită, pe conturile a trei organizații importante care sprijină Ucraina („Dárek pro Putina”, „Paměť národa” și „Člověk v tísni”).

„Pe măsură ce Trump crește presiunea publică, unii cehi pun mâna pe cardurile lor bancare pentru a riposta”, a declarat Martin Ondráček de la „Dárek pro Putina” („Cadou lui Putin” – n.r.), pentru radioul public iRozhlas.

„Cred că oamenii sunt furioși că președintele Trump și vicepreședintele JD Vance au fost atât de ofensatori cu Zelenski. (...) Oamenii pur și simplu își dau seama că acești parteneri nu mai pot fi de încredere. Trebuie să lucrăm din nou ca la începutul războiului, pentru că suntem cu toții îngrijorați de viitor”, a spus și Martin Kroupa, de la Paměť národa.

Potrivit lui Ondráček, donațiile făcute de cehi la weekend au crescut și ele în mod semnificativ, iar acestea vor completa suma necesară de peste 2,9 milioane de euro pe care „Dárek pro Putina” au adunat-o ca să achiziționeze un elicopter Black Hawk pentru Ucraina.

„Republica Cehă a devenit prima țară din lume ai cărei cetățeni au finanțat prin crowdfunding un elicopter militar pentru Ucraina”, a declarat Ondráček. Fondurile suplimentare vor fi folosite pentru a transporta UH-60 Black Hawk în Ucraina, care are nevoie disperată de sprijin aerian modern, a precizat el.

• Te-ar putea interesa și: Cehia vrea să limiteze drastic accesul la cetățenie pentru ruși

Alte grupuri de ajutor umanitar și militar din Cehia au înregistrat, de asemenea, o creștere a donațiilor.

„Există sentimentul clar că cehii nu vor să-l lase pe cel slab să cadă atunci când este tratat cu atâta ostilitate”, a declarat Jan Heřmánek de la Team4Ukraine pentru iRozhlas. Organizația sa, care ajută Ucraina din 2014, a înregistrat un număr tot mai mare de donatori în ultimele săptămâni.

„Există sentimentul că cehii nu vor să stea deoparte și să nu facă nimic. Ei înțeleg trauma Ucrainei pentru că am trecut și noi prin experiențe istorice similare”, a declarat Heřmánek, adăugând că banii pe care oamenii i-au trimis în contul organizației sale vor fi folosiți pentru achiziționarea de drone pentru unitățile ucrainene care luptă în regiunile Donețk și Harkov, precum și pentru achiziționarea unui robot de stingere a incendiilor pentru pompierii ucraineni.

Dincolo de sprijinul popular, guvernul ceh și-a reafirmat, de asemenea, angajamentul față de Ucraina. Ministra apărării de la Praga, Jana Černochová, a vizitat la sfârșitul săptămânii regiunea Harkov, unde a transmis unei brigăzi militare ucrainene un lot de ajutoare – haine și încălțăminte de iarnă, precum și consumabile medicale.

Premierul ceh, Petr Fiala, a declarat după summitul de la weekend al liderilor europeni că Ucraina ar trebui să beneficieze mai mult sprijin occidental și că, în viitor, o armată puternică a Kievului ar putea fi o garanție de securitate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Acesta este primul guvern tripartit al țării din centrul Europei, una din cele mai bogate din Uniunea Europeană. Guvernarea reunește Partidul Popular Austriac conservator al lui Stocker (ÖVP), social-democrații de centru-stânga (SPÖ) și liberalii de la NEOS.

Alianța a fost încheiată doar la a doua încercare, după ce Partidul Libertății, de extremă dreaptă (FPÖ), a devenit cea mai puternică forță politică în alegerile parlamentare din 29 septembrie, dar nu a reușit să formeze guvernul cu conservatorii.

Stocker, un politician de 64 de ani, a preluat conducerea ÖVP după demisia lui Karl Nehammer, cunoscut în estul Europei mai ales pentru blocarea îndelungă a aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, fără frontiere interne.

Noul guvern, scrie Associated Press, va trebui să facă față creșterii șomajului, recesiunii și unui buget care scârțâie.

Acordul său de coaliție, prezentat joi după cele mai lungi negocieri din Austria de după cel de-al Doilea Război Mondial, prevede, de asemenea, noi reguli stricte privind azilul în țara cu 9 milioane de locuitori.

În același acord se prevede sprijinul Austriei pentru „parcursul european” al R. Moldova, Ucrainei și Georgiei, dar se cere „terminarea” candidaturii Turciei, cea mai veche din istoria UE.

• Te-ar putea interesa și: Noua guvernare austriacă sprijină „parcursul european” al Moldovei. De candidatura Turciei nu mai vrea să audă

În acordul publicat săptămâna trecută se regăsesc ceea ce observatorii numesc concesii făcute extremei-drepte, cum ar fi interdicția portului vălului musulman sau blocarea reunificării familiilor solicitanților de azil.

Faptul că în noua guvernare de la Viena nu este cuprinsă formațiunea care a câștigat alegerile din septembrie, eurosceptica și antimigraționista FPÖ, a fost caracterizat de către presa de orientare conservatoare drept o „trădare” a electoratului.

Aceeași presă a spus că în Austria s-ar repeta scenariul politic din Germania, unde partidele tradiționale (CDU-CSU și SPD) ar ține dreapta antimigraționistă (AfD) departe de putere, sfidând voința alegătorilor, care au clasat-o pe locul al doilea la recentele alegeri.

Liderul FPÖ, Herbert Kickl, un politician acuzat de simpatii pentru nazism, a declarat că noua coaliție ar „deschide calea către un stat polițienesc" și că autoritățile ar trebui să se concentreze mai mult pe prevenirea intrării în Austria a „infractorilor migranți”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Prima etapă de înscriere este organizată în perioada 3 martie – 30 aprilie, iar cea de a doua în perioada 2-8 mai. În aceste perioade se vor desfășura probele de aptitudini în instituțiile de învățământ general, care au clase cu profil.

Rezultatele înscrierii copiilor în clasa I după prima etapă vor fi afișate pe 16 mai. De asemenea, pe site-ul instituțiilor de învățământ și al direcțiilor educație din R. Moldova va fi prezentat numărul de locuri rămase libere după prima etapă.

Turul doi de înscriere va fi organizat în perioada 19 – 30 mai. În această perioadă vor fi înscriși copiii, care nu au reușit să depună cereri în prima etapă, dar și copiii care vor împlini vârsta de 7 ani în perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2025.

În perioada 2 - 6 iunie se vor desfășura probele de aptitudini în instituțiile de învățământ general care organizează clase cu profil, pentru locurile rămase libere, iar rezultatele și numărul locurilor libere vor fi anunțate pe 9 iunie 2025.

Lista finală a copiilor înscriși în clasa I va fi afișată public în instituțiile de învățământ pe 10 iunie 2025.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, în acest an părinții nu vor prezenta raportul privind dezvoltarea fizică, socio-emoțională, cognitivă, a limbajului și comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare la finele grupei pregătitoare, în format fizic (pe hârtie) până la data de 1 septembrie.

Acesta va fi generat în Sistemul informațional de management în educație (SIME), iar instituțiile de învățământ vor putea lua cunoștință cu datele despre copil accesând site-ul.

• Vezi și: Ministerul Educației schimbă regulile de înscriere a copiilor în clasa I

Recent, autoritățile din educație au aprobat și noua metodologie de înscriere în clasa I. Potrivit acesteia, copiii cetățenilor moldoveni din diaspora, cetățenilor UE, precum și a celor refugiați vor avea șanse egale la înmatriculare.

De asemenea, copiii cu cerințe educaționale speciale vor beneficia de o perioadă de tranziție de la învățământul preșcolar la învățământul primar în funcție de recomandările specialiștilor structurilor teritoriale de asistență psihopedagogică din cadrul Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică (CRAP).

Peste 10.400 de copii din municipiul Chișinău au fost înscriși în clasa I pentru anul de studii 2024-2025.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Costa a declarat că este „impresionat” de reușitele R. Moldova în cei trei ani de la depunerea cererii, perioadă în care Rusia ar fi subminat parcursul european al Chișinăului, folosind „șantajul energetic, știrile false și războiul hibrid”.

„UE și R. Moldova vor continua să susțină cu fermitate pacea”, a spus oficialul european care a subliniat că Bruxelles și Chișinău își vor modela viitorul în termeni proprii, „fără interferențe” din exterior.

El a criticat șantajul energetic la care a fost supusă R. Moldova de către Rusia la începutul acestui an, când Gazprom a oprit livrările de gaze spre regiunea transnistreană, iar drept răspuns UE este gata „să sprijine Moldova în obținerea independenței energetice depline”.

Costa a amintit că UE și R. Moldova în colaborare au prevenit o catastrofă umanitară în stânga Nistrului și a subliniat că oferta europeană de 60 milioane de euro pentru Tiraspol rămâne valabilă.

Totodată, oficialul european a anunțat că primele 300 de milioane din cele 1,9 miliarde de euro din cadrul planului de creștere economică a R. Moldova vor fi disponibile până la sfârșitul lunii aprilie.

Apărarea R. Moldova, pe agenda UE

Costa a mai spus că după Ucraina, R. Moldova este a doua cea mai mare beneficiară a instrumentului de pace european, prin care Chișinăul va primi 60 milioane de euro pentru a „spori capacitățile de apărare”. Banii urmează a fi oferiți în acest an și reprezintă aproape dublul sumei oferite de UE pentru aceleași scopuri R. Moldova între 2022 și 2024.

În discursul său, președintele Consiliului European a salutat „eforturile” lui Donad Trump pentru „a împinge Rusia spre negocieri”, dar a subliniat că UE tot vrea să participe în aceste negocieri pentru a asigura o „pace de durată” în Ucraina, dar și pentru a asigura securitatea întregii Europe.

• Citește și: Cum vrea R. Moldova să-și crească ratingul în topul puterilor militare

La rândul său, președinta moldoveană a spus că vizita lui Costa „are o semnificație aparte” la trei ani de la depunerea de către R. Moldova a cererii de aderare, prin care, potrivit Maia Sandu, moldovenii „au făcut o alegere clară spre pace, liberate și democrație”.

Potrivit ei, securitatea R. Moldova „nu mai e doar politica internă” a Chișinăului, ci este parte a efortului european comun.

„Într-o lume marcată de insecuritate, amenințări hibride, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, Moldova își întărește capacitatea de securitate și apărare cu Uniunea Europeană”, a spus Sandu care a mulțumit UE pentru sprijin datorită căruia Moldova investește în „securitate energetică, energie regenerabilă, eficiență energetică și interconectări cu Europa”.

Sandu a mulțumit UE pentru planul de creștere economică a R. Moldova de 1,9 miliarde de euro.

„Statele UE cred în Moldova de aceea investesc”, a spus președinta moldoveană, care a subliniat că, în aceste „vremuri nesigure, cu război la hotar”, doar în UE R. Moldova va fi protejată.

R. Moldova rămâne în așteptarea deschiderii negocierilor de aderare

Vizita lui Costa are loc la fix trei ani de la depunerea cererii de aderare a R. Moldova la UE, făcută la scurt timp de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. În cei trei ani de la depunerea cererii, R. Moldova a obținut deschiderea oficială a negocierilor de aderare pe 25 iunie 2024.

În noiembrie 2024, „obiectivul strategic” al aderării R. Moldova la UE a fost introdus oficial în Constituție, ca urmare a votului „Da” la referendumul organizat concomitent cu alegerile prezidențiale câștigate de Maia Sandu, cu promisiunea de a „pregăti R. Moldova de aderare” la comunitatea europeană.

În prezent, R. Moldova se află în așa-numitul proces de „screening” al legislației, adică de evaluare a legilor naționale și a compatibilității lor cu cele europene.

• Te-ar putea interesa și: Pe când ceasul potrivit pentru R. Moldova ca să deschidă primele capitole de negocieri cu UE?

La începutul acestui an, Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord temporar privind un plan de dezvoltare economică a R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro.

Tot în prima jumătate a lui 2025, R. Moldova se pregătește pentru deschiderea primului capitol al negocierilor de aderare, iar autoritățile pro-europene de la Chișinău promit că vor finaliza negocierile până în 2030.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Marea Britanie, Franța și alte țări își vor intensifica eforturile într-o „coaliție a celor dispuși” și vor încerca să implice SUA în sprijinul lor pentru Ucraina, a spus el.

„Ne aflăm astăzi la o răscruce de drumuri în istorie”, a declarat Starmer după un summit cu 18 lideri, majoritatea din Europa și inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Premierul Keir Starmer a spus că au fost convenite patru puncte care să ducă spre o pace stabilă în Ucraina:

1. Menținerea ajutorului militar în Ucraina și continuarea presiunii economice asupra Rusiei.
2. Orice pace durabilă trebuie să asigure suveranitatea și securitatea Ucrainei, iar Ucraina trebuie să fie prezentă la orice discuții de pace.
3. În cazul unui acord de pace, capacitățile defensive ale Ucrainei trebuie crescute pentru a descuraja orice invazie viitoare.
4. Dezvoltarea unei „coaliție a celor dispuși” pentru a garanta un acord de pace în Ucraina și pentru a garanta pacea după aceea.

„Trebuie să învățăm din greșelile trecutului, nu putem accepta un acord slab pe care Rusia îl poate încălca cu ușurință, în schimb orice acord trebuie să fie susținut de putere”, a spus premierul Keir Starmer.

Premierul nu a precizat ce țări au fost de acord să se alăture acestei „coaliții a celor dispuși”, dar a spus că cei care s-au angajat vor intensifica planificarea de urgență.

Marea Britanie, a spus el, își va susține angajamentul de a trimite trupe pe teren și avioane pentru protecție aeriană.

„Europa trebuie să facă munca grea”, a spus el, înainte de a adăuga că acordul ar avea nevoie de sprijinul SUA și ar trebui să includă Rusia. Premierul britanic a precizat că Moscovei nu i se poate permite să dicteze termenii.

„Permiteți-mi să fiu clar, suntem de acord cu Trump asupra nevoii urgente de o pace durabilă. Acum trebuie să livrăm împreună”, a spus Keir Starmer.

• Citește și: Starmer i-a spus lui Trump că Marea Britanie e gata să trimită trupe „pe teren” în Ucraina

Printre țările participante la summit s-au numărat Franța, Polonia, Suedia, Turcia, Norvegia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Olanda, România, Finlanda, Italia, Spania și Canada.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că există acum o nevoie urgentă de „a reînarma Europa”.

Keir Starmenr a anunțat, de asemenea, un sprijin de 1,6 miliarde de lire sterline pentru a cumpăra pentru Ucraina peste 5.000 de rachete de apărare aeriană. Aceasta vine pe lângă un împrumut de 2,2 miliarde de lire sterline acordat Ucrainei, garantat din profiturile din activele rusești înghețate.

Întâlnirea liderilor de la Londra vine la două zile după un schimb de replici aprins între liderul ucrainean și președintele american Donald Trump la Casa Albă.

„Lucrăm cu toții împreună în Europa pentru a găsi o bază de cooperare cu America pentru o pace adevărată și securitate garantată”, a declarat Zelenski după summit.

Un posibil armistițiu de o lună

Potrivit Le Figaro, președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic Keir Starmer, iau în calcul să propună un armistițiu în Ucraina „în aer, pe mări și pe infrastructura energetică”, care să permită negocieri și, ulterior, semnarea unui acord de pace.

Potrivit lui Emmanuel Macron, militarii europeni care să garanteze pacea în Ucraina ar urma să fie desfășurați pe teren într-o etapă ulterioară.

„Nu vor exista trupe europene pe teritoriul ucrainean în săptămânile următoare”, a spus el.

Președintele Franței a avertizat, de asemenea: „Vrem pace. Nu o vrem cu orice preț, fără garanții.

Emmanuel Macron a cerut, de asemenea, investiții masive în apărarea europeană.

„În ultimii trei ani, rușii au cheltuit 10% din PIB pentru apărare. Prin urmare, trebuie să ne pregătim pentru viitor”, avertizează el, stabilind o țintă de aproximativ 3 - 3,5% din PIB. Acest obiectiv este departe de cei 2% din PIB pe care Franța i-a obținut cu greu și pe care multe alte state europene nu l-au atins.

Liderul francez afirmă însă că Uniunea Europeană are mecanisme prin care poate găsi bani pentru investiții masive în apărarea continentului.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Activitățile de comemorare au început cu depunerea de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, la care au participat președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Dorin Recean, și reprezentanți ai Guvernului.

Aceștia s-au alăturat veteranilor de război la Marșul Memoriei care a început din Piața Marii Adunări Naționale până la monumentul „Maica Îndurerată” de la Complexul Memorial „Eternitate”. Marșul a fost însoțit de Fanfara Militară, studenți de la Academia de Poliție și Academia Militară „Alexandru cel Bun” care au dus portretele eroilor căzuți în lupte – militari, reprezentanți ai BDS Fulger și ai Inspectoratului General de Carabinieri.

Președinta Maia Sandu a ținut să menționeze în discursul ținut în fața veteranilor că războiul din 1992 „nu a fost unul local, ci declanșat de Rusia pentru a ne diviza și controla”, a spus președinta. Ea a cerut retragerea trupelor rusești de pe teritoriul R. Moldova: „Vrem să fim liberi”.

Președinta le-a promis veteranilor că sacrificiul lor nu este uitat, iar statul își exprimă angajamentul de a sprijini familiile celor căzuți.

În războiul de pe Nistru au luptat 30 de mii de oameni, iar 321 persoane au decedat. O mie – au fost răniți. „Să nu uităm prețul plătit pentru libertate și pace”, a declarat Maia Sandu.

Marșul s-a încheiat la monument cu un miting de doliu.

Și Primăria Chișinău a organizat în ajunul zilei de 2 martie o ceremonie de comemorare. Aceasta a avut loc la Satul Moldovenesc „Buciumul”. La eveniment a participat viceprimara Capitalei, Angela Cutasevici. „Grija pentru veterani și lecțiile pe care le lăsăm copiilor noștri sunt poate cel mai important omagiu”, a declarat viceprimara.

Ziua de 2 martie a fost declarată Ziua Memoriei și Recunoștinței și a fost instituită în memoria eroilor căzuți în Războiul pentru apărarea Independenței și Integrității teritoriale a R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

O echipă de specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne acționează în cursul zilei de sâmbătă, 1 martie, în proximitatea punctului de trecere a frontierei unde au fost semnalate, vineri, fragmente de dronă.

Zona se află la aproximativ 500 de metri de frontiera cu Republica Moldova, într-un spațiu extravilan, nefiind afectate elemente de infrastructură.

Din expertizele efectuate de investigatori, a rezultat că fragmentele provin de la un aparat de zbor fără pilot de proveniență rusă.

„Pe baza procedurilor de expertiză și analiză efectuate, a fost identificată prezența la bordul aparatului de zbor a unei încărcături de luptă active, care urmează să fie detonată în mod controlat la fața locului, pentru eliminarea oricărei stări de pericol la adresa populației locale, operația fiind în curs de desfășurare la ora transmiterii comunicatului”, se arată în comunicatul de presă al MAI din România.

Citește și: România a adoptat legea care permite armatei să doboare dronele care intră în spațiul aerian al țării

La începutul lunii februarie, atât România, cât și R. Moldova au convocat reprezentanți ai ambasadei Rusiei după ce au fost găsite noi fragmente de drone pe teritoriul lor.

În R. Moldova, două dintre drone au explodat la prăbușire, fiind găsite pe câmpuri, în apropierea unor sate din Găgăuzia, iar o a treia dronă a fost găsită nu departe de spitalul raional din Taraclia.

Fragmentele de drone găsite de autorități au fost prezentate de Ministerul moldovean al Afacerilor Externe ambasadorului desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, în timpul convocării acestuia pentru a i se înmâna nota de protest. Diplomatul a respins acuzațiile și a a spus că ar putea fi „o provocare”.

Știre realizată cu ajutorul Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cei doi lideri se cunosc de mult timp, dar este prima lor întrevedere de când Bolojan a preluat interimatul la președinția României, luna trecută.

„Faptul că în aceste vremuri complicate am venit să ne consultăm arată frățietatea dintre noi”, a spus Bolojan, la o conferință de presă alături de Maia Sandu, care a afirmat la rândul ei că întrevederea celor doi președinți într-o zi în care se sărbătorește mărțișorul arată din nou că „suntem același neam”.

Întâlnirea Sandu-Bolojan, a avut loc după disputa aprinsă din noaptea precedentă la Casa Albă între președintele SUA, Donald Trump, și cel al Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean a ripostat, când a fost acuzat în Biroul Oval că nu ar vrea un armistițiu cu liderul rus, Vladimir Putin, spunând că nu are încredere în acesta, fără garanții de securitate americane. După schimbul de replici tensionat, Zelenski a plecat în grabă de la Casa Albă, iar Trump a afirmat că liderul ucrainean a manifestat lipsă de respect și că poate „reveni atunci când va fi pregătit pentru pace”.

La Chișinău, Ilie Bolojan a spus că și-ar fi dorit ca întrevederea de la Casă Albă să se fi încheiat cu un acord prin care SUA ar fi obținut acces la mineralele rare ale Ucrainei în schimbul unor garanții de securitate, dar că rămâne „moderat optimist” că cele două țări pot reveni la semnarea acordului.

„Este păcat că această dispută la care s-a ajuns a întârziat semnarea unui acord”, a spus Bolojan și a adăugat: „Dar sper că înțelepciunea va prevala și lucrurile se vor duce către ceea ce ne dorim cu toții, către găsirea unor soluții pentru pace”.

Și Bolojan, și Sandu au pledat la conferința lor de presă la Chișinău pentru o pace justă și durabilă pentru Ucraina, nu doar pentru un acord de încetare a focului, care ar avantaja Rusia.

„Nimeni nu-și dorește pacea mai mult decât Ucraina”, a spus președinta moldoveană, susținând că R. Moldova aflată la adăpostul Ucrainei își dorește ca țara vecină să se bucure de „o pace reală, sustenabilă, o pace justă”.

„Nu trebuie să admitem o situație în care Rusia obține o pauză, se reînarmează și își reia agresiunea”, a spus Sandu.

Explicând sprijinul ferm pentru Ucraina, Sandu a spus că R. Moldova a trăit și ea „vremuri în care Moscova a vrut să ne șteargă identitatea, să ne omoare limba și cultura, vremuri în care ne-au impus granițe artificiale, ne-au separat prin sârmă ghimpată”, dar că, „astăzi suntem aici, dovedind că am rezistat”.

Și Bolojan a susținut că un simplu acord de încetare a focului în Ucraina „poate să fie doar o scurtă perioadă de liniște”. „România și R. Moldova insistă ca nicio decizie privind pacea în Ucraina și nicio decizie privind viitorul poporului ucrainian să nu poată fi luată fără Ucraina și fără garanții de securitate corespunzătoare”, a spus Bolojan.

În urma incidentului din 28 februarie de la Casa Albă, Sandu și Bolojan s-au alăturat unui cor european al declarațiilor în sprijinul lui Zelenski.

Bolojan urmează să participe la acest weekend la o întâlnire cu Zelenski și alți lideri europeni, la Londra.

Îngrijorare că R. Moldova poate fi următoarea victimă

Vizita lui Bolojan la Chișinău este și una din primele pe care le face în străinătate de când a preluat la Palatul Cotroceni locul lui Klaus Iohannis, pe 12 februarie.

La conferința de presă din capitala moldoveană, președintele interimar al României și-a reluat o declarație făcută cu o zi mai devreme, la București, anume că, în cazul în care „gândurile expansioniste ale Rusiei vor rămâne o constantă în anii următori (...), Ucraina poate să fie doar prima victimă”.

Întrebat de Europa Liberă dacă a avut în vedere R. Moldova, dar și ce face România pentru a o ști apărată, Bolojan a spus că, prin tot ceea ce fac în relația bilaterală, autoritățile de la București urmăresc „o Moldovă stabilă, o Moldovă care creează condiții de prosperitate pentru oamenii de aici” și „o Moldovă puternică”.

„Cred că poziția noastră principială în toată această perioadă de a susține respectarea dreptului internațional, de a susține garanțiile de pace clare pentru Ucraina, este o susținere indirectă a protecției pentru Republica Moldova”, a mai spus Bolojan.

El a îndemnat R. Moldova „să-și consolideze securitatea pentru a-și proteja cetățenii”, asigurând-o că „nu este singură” și că are sprijinul României și pe al „numeroșii parteneri externi”.

Colaborare împotriva războiului hibrid pe ambele maluri ale Prutului

Chiar în ziua începerii interimatului său la președinția României, politicianul român de 55 de ani a discutat la telefon cu președinta moldoveană.

Într-un mesaj public ulterior, Bolojan i-a mulțumit pentru implicarea ei de partea taberei pro-europene în impasul politic provocat de alegerile prezidențiale din România, al căror prim tur de scrutin în noiembrie 2024 a fost câștigat în mod surprinzător de populistul pro-rus, Călin Georgescu.

Prezidențialele românești au fost anulate după primul tur, în urma suspiciunilor privind o implicare rusească de partea lui Georgescu, acesta fiind urmărit penal între timp pentru presupuse infracțiuni contra ordinii constituționale și crime legate de sprijinirea fascismului și finanțarea campaniei sale.

În conferința de presă alături de Bolojan, la Chișinău, Maia Sandu a sugerat că ambele țări se confruntă cu „tentative de destabilizare, atacuri hibride, corupție electorală”, care ar face parte dintr-un război hibrid purtat de Rusia.

„Ne confruntăm cu o propagandă agresivă, cu minciuni menite să ne divizeze și să slăbească încrederea oamenilor în democrație”, dar aceste încercări sunt „și un prilej de a ne sprijini reciproc” pentru că „securitatea R. Moldova este și securitatea României, iar securitatea României este și securitatea R. Moldova”, a spus Sandu.

Cel mai lung interimat

Inginer cu studii făcute la Timișoara, Ilie Bolojan și-a început cariera politică în județul său natal, Bihor, din vestul României, unde a fost primar al reședinței de județ, Oradea, și președintele al Consiliului Județean Bihor.

În această calitate, el a avut mai multe contacte cu actuala președintă a R. Moldova, care i-a vizitat orașul într-o vizită privată, dar și cu alți politicieni de la Chișinău.

Interimatul lui Bolojan, așteptat să fie cel mai lung din istoria României, se va încheia după învestirea președintelui ales în urma alegerilor prezidențiale repetate.

Alegerile prezidențiale românești, care indirect i-au dat lui Bolojan șansa de a conduce statul român, măcar o vreme, se vor repeta în luna mai, iar sondajele tot lui Georgescu îi dau prima șansă, deși rămâne neclar dacă va fi admis în cursa electorală.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Discuția din Biroul Oval a fost purtată în față jurnaliștilor, fără convorbiri prealabile în spatele ușilor închise, cum se obișnuiește, iar cei doi președinți au acceptat întrebări din partea jurnaliștilor, la inițiativa lui Donald Trump, care a insistat repetat că urmează să semneze cu Volodimir Zelenski un așteptat acord privind accesul SUA la exploatarea zăcămintelor de minerale rare ale Ucrainei.

Conversația s-a aprins când Trump a fost întrebat ce le poate răspunde celor care cred că se aliniază prea mult cu liderul rus, Vladimir Putin. Președintele american a negat, spunând că vrea să obțină un acord de oprire a ostilităților și i-a reproșat lui Zelenski că are o „ură extraordinară” față de Putin, ceea ce împiedică o înțelegere, punct de vedere susținut imediat de vicepreședintele american, JD Vance, de față la discuții.

Zelenski a vorbit, în replică, despre înțelegerile din trecut cu Putin, pe care acesta nu le-a respectat, pentru a susține că metodele diplomatice nu dau rezultate, iar țara sa are nevoie de garanții de securitate americane.

Dar Trump și Vance l-au caracterizat drept „foarte nerespectuos”, și nu de ieri, de azi. „Mereu ați fost nerespectuos”, a spus Trump.

„Dumneata nu ai cărțile!” a spus Trump, care a mai comparat situația din Ucraina cu un joc de cărți în care Rusia are avantajul.

La observația că Putin și-a mai încălcat în trecut promisiuni, Trump a spus că rusul și-a permis asta pentru că la putere la Washington se aflau atunci Barack Obama și Joe Biden, pe care Putin nu îi respectă. „Dar pe mine mă respectă!” - a insistat Trump.

Debutul conversației nu prevestea neapărat o asemenea escaladare.

Zelenski a spus la început că, după părerea sa, „Trump este de partea noastră”, iar președintele american a avertizat că Ucraina va trebuie să facă „compromisuri” în vederea unui armistițiu cu Rusia.

• _{Citește și: Reacții, în Europa și Statele Unite, după replicile aspre dintre Trump și Zelenski de la Casa Albă}

Luna aceasta, Donald Trump a surprins mulți aliați din NATO, contactându-l pe președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta despre situația din Ucraina invadată pe scară largă de Rusia în urmă cu peste trei ani.

Înaintea lui Zelenski, la Casa Alba au fost săptămâna aceasta, pe rând, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, cu misiunea comună de a-l convinge pe Donald Trump că Ucraina are nevoie de garanții de securitate puternice înaintea oricărei tentative de acord de pace, astfel ca Rusia să nu poată repeta agresiunea în câțiva ani.

Trump s-a pronunțat ferm în trecut împotriva primirii Ucrainei în NATO și i-a cerut să plătească în bogații naturale pentru ajutoarele americane primite până acum, pe care le-a supraevaluat.

La Casa Albă, vineri, Zelenski a declarat însă că documentul referitor la bogățiile minerale pregătit de americani „nu este suficient”. „Putin a început războiul, el trebuie să plătească”, a spus ucraineanul, rugându-l pe Trump să nu facă compromisuri cu un „ucigaș”.

„Nu sunt aliniat cu Putin, sunt aliniat cu SUA și cu binele în lume”, a insistat Trump, adăugând însă la un moment-dat că Zelenski, pe care l-a acuzat de mai multe ori că nu s-a grăbit să facă pace cu rușii, „se joacă cu Al Treilea Război Mondial”.

Președintele american a șocat multă lume zilele trecute, spunând că de vină pentru războiul din Ucraina ar fi chiar ea însăși, dar și cu afirmația că Zelenski ar fi un „dictator neales” - întrucât și-a depășit mandatul, în condițiile în care în Ucraina cuprinsă de război și supusă legii marțiale nu se pot organiza alegeri.

După schimbul de replici, cei doi lideri au intrat în camere separate, iar Trump le-a cerut ucrainenilor să plece, a declarat un oficial de la Casa Albă pentru CNN.

Ucrainenii au protestat și au vrut să continue discuțiile, dar li s-a spus că nu.

Conferința de presă comună a fost anulată, iar Zelenski a părăsit Casa Albă fără să mai fie condus de oficialii americani, cum cere protocolul. El a părăsit Casa Albă cu SUV-ul său negru fără a semna acordul privind asigurarea accesului SUA la bogățiile minerale ale Ucrainei.

Într-o postare pe Truth Social, rețeaua sa de socializare online, Trump a scris după discuții că a „stabilit că președintele Zelenski nu este gata pentru pace, dacă America este implicată, pentru că simte că implicarea noastră îi oferă un avantaj în negocieri”. „Nu vreau un avantaj, vreau PACE. A manifestat lipsă de respect față de Statele Unite ale Americii în veneratul nostru Birou Oval. Poate reveni când este gata pentru pace”, a mai scris Trump.

„Mulțumesc America, mulțumesc pentru sprijin, mulțumesc pentru această vizită”, a scris la rândul său pe X Zelenski, adăugând: „Mulțumesc Congresului, Mulțumesc POTUS (președintele Statelor Unite) și poporului american. Ucraina are nevoie de pace justă și durabilă și lucrăm exact pentru asta”.

„Vă mai trimitem arme, sperăm că nu prea multe”

Vineri, înainte de încingerea discuției la întâlnirea cu Zelenski, Trump și-a repetat ideea că europenii și NATO (din care fac parte și două țări din afara Europei: SUA și Canada) trebuie să participe mai mult la efortul de pace. Tot Trump a confirmat însă că livrările de arme către Ucraina vor continua, adăugând că speră că „nu va trebui să mai trimitem prea multe”, iar Zelenski a insistat că orice forță de menținere a păcii va trebui să fie „sprijnită din spate” de SUA.

Trump a spus de mai multe ori în ultima lună că nu va trimite soldați americani drept pacificatori în Ucraina, dar țări ca Marea Britanie, Franța sau Suedia au spus că iau în calcul să participe - spre deosebire de Polonia sau România, vecine directe ale Ucrainei.

Putin a respins participarea la o eventuală forță de pace a țărilor NATO, chiar dacă ele nu ar fi acolo sub drapelul alianței nord-atlantice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Secretara de stat a Ministerului moldovean al Educației și Cercetării, Valentina Olaru, a spus Europei Libere că delegația a fost una amplă și a cuprins experți din domeniul educației, Biroului politici de reintegrare, misiunii OSCE, ai Uniunii Europene și, la insistențele Tiraspolului, oficiali ai Ambasadei Rusiei de la Chișinău.

Aceștia au vizitat clădirile și terenurile aferente care aparțin Liceului Teoretic „Evrika”, nefolosite de peste 20 de ani, pentru a vedea în ce stare sunt și de câți bani e nevoie pentru lucrările de reparație.

„Noi am cerut părții transnistrene o garanție în scris că sediul va fi reîntors liceului, au fost mai multe discuții, dar am primit un răspuns evaziv, sperăm să primim un răspuns cât mai rapid și să numai treacă încă 20 de ani”, a spus Valentina Olaru.

• Vezi și: „Sperăm să poată reveni la el acasă”. Liceul din Râbnița ar putea să-și întoarcă sediul sechestrat de autoritățile separatiste

Olaru susține că după ce vor primi confirmarea în scris, privind utilizarea spațiilor liceului în scop educațional, specialiștii de nivel tehnic de la Chișinău vor putea începe lucrările de reconstrucție a clădirilor Liceului „Evrika”.

Întoarcerea sediului liceului din Râbnița, din care profesorii și elevii au fost alungați în vara anului 2004, este una dintre condițiile puse de autoritățile R. Moldova, Tiraspolului pentru a permite tranzitarea gazelor spre regiunea transnistreană.

Directorul liceului, Ion Bucioc, a spus Europei Libere într-un interviu telefonic că întregul colectiv are speranța că complexul de clădiri va fi întors în proprietatea școlii.

Clădirea, care a fost construită din bugetul Republicii Moldova, a rămas nefolosită după ce, în 2004, a fost preluată în mod forțat de autoritățile separatiste. De atunci, școala a fost nevoită să-și desfășoare activitatea în spații improvizate, iar în prezent închiriază o grădiniță, care nu are nici sală de sport și nici cantină.

În prezent, în liceul „Evrika” din Râbnița învață peste 200 de elevi. Administrația spune că face cu greu față cererii tot mai mari pentru studii în limba română din partea copiilor din orașul Râbnița și din localitățile din apropiere.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Decizia a fost luată vineri, 28 februarie, de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a semnat o dispoziție în acest sens, la propunerea Comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități. Dacă Tauber va reveni, plățile vor fi reluate, precizează dispoziția semnată de speaker.

Regulamentul Parlamentului stabilește că deputatul este obligat să anunțe Biroul permanent despre cauza absenței, cu excepția cazului în care decide să nu participe în semn de protest față de o chestiune din ordinea de zi.

Parlamentul a precizat că pe parcursul acestui an, deputata Marina Tauber, apropiată de fugarul Ilan Șor, nu și-a motivat absențele de la ședințele plenare și cele ale comisiilor permanente.

Procuratura Anticorupție a precizat pe 7 ianuarie că Tauber a părăsit Republica Moldova prin Aeroportul Internațional Chișinău, de unde a zburat spre Istanbul, Turcia.

• Citește și: Ilan Șor și Marina Tauber pierd procesul contra UE de anulare a sancțiunilor

Tauber nu este prima deputată în privința căreia se aplică aceste sancțiuni. Fără salariu și indemnizații a rămas și Ilan Șor, în legislatura actuală și cea din 2019 - 2021, la fel după ce a nu s-a mai prezentat la ședințele comisiilor și din plen și nici nu și-a motivat absențele.

În aprilie 2023, Șor a rămas și fără mandatul de deputat, după ce a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare pentru rolul pe care l-a avut în „furtul miliardului” din sistemul bancar. Ilan Șor a părăsit R. Moldova în iunie 2019, de unde a plecat în Israel, iar din 2024 s-a stabilit la Moscova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Măsura subminează instituțiile statului, declanșând o criză constituțională în Bosnia postbelică, puternic polarizată etnic. Rusia, o susținătoare a lui Dodik, a declarat că sentința a fost motivată politic și va destabiliza Balcanii, notează Reuters.

Un tribunal din Sarajevo l-a condamnat săptămâna aceasta pe Dodik după ce acesta a semnat legi care suspendau hotărârile Curții Constituționale din Bosnia și ale trimisului internațional Christian Schmidt, care supraveghează punerea în aplicare a Acordului de pace de la Dayton, din 1995.

Dodik nu a fost prezent miercuri la pronunțarea hotărârii Curții și a respins verdictul.

În declarațiile făcute chiar înainte de votul de joi seară din parlamentul sârb bosniac, el a sugerat că decizia de judecată ar fi dat semnalul secesiunii, denunțând acordurile de pace care au păstrat Bosnia intactă, dar divizată în două regiuni autonome, în mare parte pe liniile de încetare a focului, vechi de 30 de ani.

„Acest moment este favorabil și vă invit să votați legea fără ezitare”, le-a spus liderul naționalist sârb parlamentarilor din Banja Luka, capitala regiunii. „Credem că există un impuls pentru ca noi să facem acest lucru fără utilizarea forței”.

El a declarat că regiunea sa își propune să anuleze toate reformele impuse de trimișii de pace - crearea sistemului judiciar de stat, a poliției, a administrațiilor militare și fiscale comune.

Dodik conduce una dintre cele două entități - cealaltă este Federația Bosniaco-Croată - care au fost legate printr-un guvern central slab, cu sediul în capitala Sarajevo, în conformitate cu acordurile de la Dayton, pentru a preveni alunecarea țării înapoi în război.

Legislația adoptată la cererea lui a fost condamnată imediat de autoritățile centrale.

„Nu sunt pregătit să particip la nicio discuție sau să discut despre continuarea cooperării politice cu instituțiile Republicii Srpska până când toate aceste acțiuni împotriva constituției, a acordului de pace de la Dayton și a statului nu vor fi oprite și anulate", a declarat Nermin Niksic - prim-ministrul federației croato-musulmane din Bosnia - într-o postare pe rețele.

Denis Becirovic - membrul musulman bosniac al președinției tripartite a Bosniei - i-a criticat pe Dodik și pe oficialii RS, afirmând că acțiunile lor reprezintă un „atac la adresa ordinii constituționale a țării".

Avertismente și reacții

Războiul din 1992-1995 dintre sârbii bosniaci, croați și musulmanii bosniaci a ucis peste 100.000 de persoane, fiind cel mai grav dintre conflictele care au izbucnit în urma destrămării Iugoslaviei federale și multietnice.

După verdictul dat miercuri de tribunal împotriva lui Dodik, Departamentul de Stat al SUA a reafirmat sprijinul Washingtonului pentru acordurile de la Dayton și pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Bosniei.

• Te-ar putea interesa și: Liderul sârbilor bosniaci, M. Dodik, condamnat la închisoare pentru sfidarea unor decizii internaționale

„Ne opunem ferm oricăror acțiuni ale liderilor locali care ar submina securitatea și stabilitatea”, a postat joi purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tammy Bruse, pe platforma X.

Parlamentul din Banja Luka a adoptat, de asemenea, o lege de instituire a unui Consiliu Superior Judiciar și al Procurorilor din Republika Srpska paralel, Dodik făcând apel la sârbii angajați în instituțiile judiciare de stat să demisioneze și să treacă la organismul regional.

O altă lege nouă adoptată în timpul sesiunii etichetează organizațiile non-profit finanțate din străinătate drept „agenți străini”. Grupările pentru drepturile omului au declarat că a fost modelată după o lege rusă din 2012, utilizată pe scară largă pentru a suprima grupurile pro-democrație și mass-media independente.

Parlamentarii din opoziția sârbo-bosniacă - mai moderată - au boicotat votul de joi seară.

„Această lege dă o lovitură directă Acordului de pace de la Dayton, Constituției Bosniei și Herțegovinei și Constituției Republicii Sârbe”, a declarat Ognjen Bodiroga, deputat din partea Partidului Democrat Sârb (SDS).

Aleksandar Vucic, președintele Serbiei vecine, pe care mulți dintre sârbii bosniaci o consideră țara lor mamă, și premierul ungar, Viktor Orban, au criticat, ca și Rusia, condamnarea lui Dodik de către tribunalul de la Sarajevo.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Guvernatorul Ron DeSantis i-a avertizat pe frații Tate că „nu sunt bineveniți” în statul Florida, date fiind acuzațiile cu care se confruntă.

„Florida nu este un loc în care ești binevenit cu acest tip de comportament”, a spus DeSantis la o conferință de presă.

La rândul său, procurorul general al statului din sud-estul SUA, James Uthmeier, a declarat într-o postare pe rețelele de socializare că biroul său va face o „anchetă preliminară” asupra lor.

„Florida are toleranță zero față de traficul de persoane și violența împotriva femeilor. Dacă oricare dintre aceste presupuse infracțiuni implică jurisdicția Floridei, îi vom trage la răspundere”, a declarat Uthmeier.

Mai înainte, joi, autoritățile din România precizaseră, pe fondul marelui ecou mediatic al plecării celor doi, că ei tot vor fi obligați să revină în cadrul procesului juridic. Surse citate de Reuters au spus că vor fi așteptați la București chiar luna aceasta.

• Te-ar putea interesa și: Procurorii români i-au lăsat pe frații Tate să plece în SUA. Ar putea reveni la București?

Între timp, în America frații Tate și-au reiterat afirmațiile de nevinovăție, declarându-se „neînțeleși”.

Ministrul român al Justiției: Trebuie anchete corecte, atât la frații Tate, cât și la Georgescu

Plecarea surprinzătoare a fraților Tate din România a fost deplânsă de mai multe femei britanice care i-au dat în judecată și, în mod mai izolat, de unii politicieni români, precum candidatul la președinție, Nicușor Dan.

Guvernarea de la București nu a comentat-o, insistând că nu se amestecă în treburile justiției.

La o zi după plecarea celor doi, ministrul Justiției, Radu Marinescu, le-a cerut, vineri, organelor judiciare, să facă investigații în mod ”corect, obiectiv, imparțial și cu respectarea prezumției de nevinovăție”, atât în cazul fraților Tate, cât și al lui Călin Georgescu.

Câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut din România, anulate între timp, a fost pus sub acuzare săptămâna aceasta sub acuzații grave, legate de promovarea fascismului și falsuri în campania electorală.

• Vezi și: Cum ar putea influența „dosarul Georgescu” alegerile prezidențiale din România?

„Întrucât există un mare interes public privind situația unor cauze judiciare notorii (cazurile privind pe domnii Georgescu, Tate) fac următoarele precizări: în calitate de ministru al Justiției, solicit organelor judiciare să efectueze orice investigație sau să desfășoare orice procedură legală menită a conduce la aflarea adevărului cu promptitudine, corect, obiectiv, imparțial și cu respectarea prezumției de nevinovăție și a drepturilor și libertăților omului', a scris Radu Marinescu, pe pagina sa de Facebook, potrivit Agerpres.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un briefing de presă susținut pe 28 februarie, Alaiba a spus că printre produsele cu „mare potențial de export” în aceste țări se numără vinul, băuturile spirtoase, strugurii și fructele proaspete, mierea naturală, ambalajele, încălțămintea și îmbrăcămintea.

„Produsele noastre cuceresc an de an piața Uniunii Europene, iar acum e rândul piețelor EFTA”, a spus Alaiba, care deține și funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Oficialul a precizat că liberalizarea comerțului din 1 aprilie curent cu țările EFTA, vine după ce toate aceste state au încheiat procedurile de ratificare, iar acordul de liber schimb va intra oficial în vigoare.

Alaiba a mai adăugat că în ultimii ani, piețele Elveției, Norvegiei, Islandei și Lichtensteinului au fost destinația pentru 31% din exporturile moldovenești de piese pentru încălzitoare și 30% din exporturile de panouri de comandă numerică.

• Vezi și: Podcastul „În esență...” | De la o „creștere anemică” de 2% la „dublarea” economiei moldovene?

În 2023, Moldova a exportat produse în valoare de 33,3 milioane de dolari pe piețele statelor care fac parte din EFTA, organizație care a fost înființată în 1960.

Vicepremierul mai susține că liberalizarea comerțului cu țările EFTA va deschide și oportunități de dezvoltarea pentru vânzările online.

„Comerțul electronic în Moldova este în continuă dezvoltare, cu o creștere anuală a vânzărilor online de peste 30%. De aceea, acordul EFTA deschide oportunități mari în acest sector”, a spus Alaiba.

Autoritățile moldovene spun că piețele EFTA deși sunt de dimensiuni mici, au venituri semnificative în comparație cu piețele de export deja existente ale Moldovei: acestea au consumatori cu venituri ridicate și capacitate de plată, sectoare agricole și de producție avansate și servicii moderne.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Starmer a călătorit la Washington pe 27 februarie pentru a-l îndemna pe Trump să garanteze securitatea Ucrainei în cazul în care s-ar ajunge la un acord pentru a pune capăt invaziei pe scară largă a Rusiei, intrată deja în al patrulea an.

Vizita premierului britanic are loc cu o zi înainte ca la Casa Albă să sosească și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, așteptat vineri, 28 februarie.

Trump, care a preluat mandatul acum o lună, a acționat hotărât de atunci pentru a pune capăt războiului din Ucraina, având o convorbire telefonică îndelungată cu președintele rus, Vladimir Putin, la începutul acestei luni și trimițându-și echipa de securitate națională în Arabia Saudită pentru a se întâlni cu omologii ruși.

Joi, Trump a spus reporterilor că Washingtonul și Moscova au făcut „progrese semnificative” către un armistițiu.

Deschiderea către Kremlin a dat peste cap politica SUA față de Rusia din ultimii trei ani și i-a șocat pe liderii europeni, care se tem că Trump ar putea încheia un acord pe la spatele lor, afectând Ucraina și slăbind propria lor securitate.

În ultimele zile, liderii europeni au călătorit la Washington și au promis că își vor intensifica rolul în orice eventuală înțelegere, încercând să-l îndepărteze pe președintele american de un acord care, în opinia lor, ar putea face prea multe concesii Rusiei și i-ar lăsa vulnerabili.

Starmer își dă cuvântul, dar vrea garanții americane

La o conferință de presă la Casa Albă alături de Trump, după întrevederea lor bilaterală, Starmer a reafirmat că Marea Britanie este gata să-și intensifice implicarea și să contribuie la o forță de menținere a păcii în Ucraina, dacă se va ajunge la un acord.

„Regatul Unit este pregătit să trimită trupe la sol și avioane în aer pentru a sprijini un acord, lucrând împreună cu aliații noștri, pentru că acesta este singurul mod prin care pacea va dura”, a spus Starmer.

Premierul britanic a avertizat împotriva grabei de a pune capăt războiului cu orice preț.

„Trebuie să facem lucrurile cum trebuie. Trebuie să câștigăm pacea. Nu poate fi o pace care răsplătește agresorul. Istoria trebuie să fie de partea celui care aduce pacea, nu a invadatorului”, a declarat Starmer.

Trump nu s-a angajat însă să sprijine prezența trupelor europene, o solicitare cheie formulată de Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, care a călătorit la Washington pe 24 februarie.

Starmer a spus că el și Trump au discutat despre un plan de pace „la care Ucraina va contribui” și care este „susținut de o forță” pentru a-l împiedica pe Putin să revină în ofensivă.

El a adăugat că echipele din SUA și Marea Britanie „vor discuta despre cum să ne asigurăm că acest acord rămâne picioare, este durabil și aplicabil”.

Presa britanică a relatat că Starmer caută garanții din partea SUA privind sprijinul aerian, informațional, logistic și de comunicații pentru o eventuală forță europeană de menținere a păcii.

Întrebat despre garanțiile de securitate ale SUA, Trump a spus că este prea devreme pentru a discuta acest aspect, deoarece încă nu s-a ajuns la un armistițiu. Înainte de întrevederea cu Starmer, președintele american a sugerat că un sprijin american nu ar fi necesar: el s-a declarat sigur că Putin nu va încălca un eventual acord de pace.

Opinia republicanului nu este însă împărtășită de liderii europeni sau de Zelenski. La conferința sa de presă cu Trump, Macron a subliniat că Putin a încălcat acorduri anterioare cu Ucraina, evidențiind necesitatea unei descurajări puternice, care să includă și un sprijin din partea SUA.

Retorică mai blândă față de Zelenski

În ceea ce ar putea fi un semnal pozitiv pentru Kiev, Trump și-a moderat vizibil tonul față de Ucraina în timpul conferinței de presă. El a lăudat tenacitatea țării în apărarea teritoriului său și a evitat să critice Ucraina sau pe liderul său, deși i s-a oferit această ocazie de către reporteri.

Situația e în contrast cu cea de săptămâna trecută, când Trump a avut un schimb de replici tensionate cu Zelenski, acuzând în mod fals Ucraina pentru izbucnirea războiului și numindu-l pe liderul ucrainean un „dictator” care nu organizează alegeri.

• Vezi și: Trump îl numește pe Zelenski „dictator”, pe fundalul unei escaladări de retorică dramatică

„Am mult respect pentru el. I-am oferit mult echipament și mulți bani, iar ei au luptat foarte curajos”, a spus Trump.

Președintele american urmează să se întâlnească cu Zelenski la Casa Albă pentru a semna un acord-cadru privind dezvoltarea zăcămintelor minerale, inclusiv metale rare și combustibili fosili.

Trump afirmă că acest acord va permite SUA să recupereze o parte din ajutorul oferit Ucrainei în ultimii trei ani, stimulând în același timp creșterea economică a Ucrainei.

„E ca un proiect uriaș de dezvoltare economică. Va fi benefic pentru ambele țări”, a spus președintele american.

Zelenski este așteptat, de asemenea, să îi ceară lui Trump să continue trimiterea de arme Ucrainei cât timp luptele continuă și să ofere Kievului o garanție de securitate odată ce războiul va lua sfârșit.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Mitingul de doliu are loc la Palatul Național „Nicolae Sulac”, unde cetățenii își pot lua rămas bun de la scriitor, corpul neînsuflețit al căruia va fi condus, după amiază, spre Cimitirul Central de pe str. Armenească din Chișinău.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a declarat că trecerea în neființă a lui Vladimir Beșleagă este „o mare pierdere pentru cultura R. Moldova, pentru cultura românească, pentru cultura universală, pentru literatura universală”.

Potrivit lui, Ministerul va onora contribuția scriitorului la dezvoltarea literaturii și culturii române printr-o serie de evenimente precum lecturi publice, expoziții și publicarea unei ediții aniversare a operei sale.

Președinta Maia Sandu a transmis un mesaj de condoleanțe marți, 25 februarie, unde a anunțat și că ziua funeraliilor va fi zi de doliu național.

„Omul și scriitorul Vladimir Beșleagă ne-a părăsit, dar ne-a lăsat ceva extrem de prețios. Ne-a lăsat o moștenire literară bogată, în care găsim pecetluite frământările poporului nostru și zbuciumul istoriei și trăirilor noastre”, a scris șefa statului pe Facebook.

Vladimir Beșleagă, care a decedat la vârsta de 93 de ani pe 25 februarie, este considerat una dintre cele mai importante figuri ale literaturii române din Republica Moldova. Opera care l-a consacrat este romanul „Zbor frânt”, publicat în anul 1966.

Timp de mulți ani, Vladimir Beșleagă a fost autorul unui blog la Europa Liberă. Acum un an, a avut un dialog cu Vitalie Ciobanu în studioul Europei Libere, în cadrul podcastului „Cultura la frontieră”, despre destinul scriitorului în vremuri vitrege.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În acest sens, ministerul a lansat joi, 27 februarie, campania „Învață în Moldova”, în cadrul căreia vor fi organizate vizite a cca. 7.000 de absolvenți de licee și colegii în instituțiile de învățământ superior din țară și vizite ale reprezentanților universităților în licee și colegii.

Suplimentar, autoritățile vor organiza 10 târguri educaționale în centrele raionale din țară, eveniment în cadrul Săptămânii Educației, cu participarea a peste 3.000 de absolvenți de licee și colegii.

Începând de luni, în jur de 500 de elevi vor vizita instituții precum Universitatea „Alecu Russo” din Bălți și Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. Liceenii vor avea parte de un tur ghidat al campusurilor, vor face cunoștință cu oferta educațională, calendarul admiterilor, programul de admitere, dar și care este taxa de studii în instituțiile superioare de învățământ.

Potrivit autorităților din educație, obiectivul acestei campanii este de a informa cât mai mulți absolvenți de licee și colegii cu privire la oportunitățile de studii pe care le au acasă.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a spus la evenimentul de lansare, care a avut loc joi, 27 februarie, că grație investițiilor făcute în ultimii ani, instituțiile de învățământ superior au fost dotate cu laboratoare performante, s-a investit în reparația căminelor și au fost deschise circa 30 de specialități noi.

„Obiectivul nostru pentru 2025 este ca 6 din 10 absolvenți de licee să fie înmatriculați la universitățile din țară, să avem o creștere de cel puțin 7% a admiterii la studii superioare de licență, ceea ce ar însemna să ajungem la 17.000 de studenți admiși la universitățile noastre”, a afirmat ministrul Dan Perciun în cadrul conferinței de lansare.

Rectorii universităților au spus că este pentru prima dată când este organizată o campanie comună de promovare a universităților din R. Moldova.

„Această campanie ar urma să combată stereotipul că studiile în afara țării sunt mai calitative, în ultimii ani universitățile din Moldova au făcut un salt calitativ. La UTM au fost investite 5 milioane de euro, care au schimbat la față mai multe domenii, artă, design, agricultură”, a spus rectorul UTM, Viorel Bostan.

În premieră, anul trecut admiterea la universitățile din țară s-a făcut în regim exclusiv online. Pentru a facilita procesul, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că, în acest an, operatorii de telefonie mobilă din R. Moldova vor oferi gratuit semnătura mobilă absolvenților de licee, colegii și școli profesionale.

Peste 16 mii de absolvenți au fost înmatriculați la studii în universitățile din țară în urma sesiunii de admitere în anul de studii 2024-2025.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În ultimele zile, premierul maghiar Viktor Orban a criticat persoanele din comunitatea LGBTQ+ și a promis că va lua măsuri împotriva finanțării străine a mass-mediei independente și a ONG-urilor din Ungaria, după deciziile luate de aliatul său american, președintele Donald Trump de a îngheța finanțarea USAID, scrie Reuters.

Orban, un naționalist care se confruntă cu o provocare fără precedent din partea unui partid de opoziție înaintea parlamentarelor din 2026, le-a spus susținătorilor săi sâmbătă că organizatorii Pride „nici nu ar trebui să se mai deranjeze” anul acesta, deoarece evenimentul ar fi „o pierdere de bani și timp”.

Organizatorii festivalului se apără și spun că evenimentul este de fapt unul prietenos pentru familii și nici nu reprezintă o amenințare pentru copii. Ei au mai adăugat că dreptul la întrunire este unul constituțional.

Șeful de cabinet al lui Orban, Gergely Gulyas, a spus joi că legea supremă va fi modificată pentru a preciza că dreptul copilului la dezvoltarea fizică, mentală și morală „are prioritate față de toate celelalte drepturi, cu excepția dreptului la viață”.

Când a fost întrebat dacă aceste noi prevederi ar însemna efectiv o interzicere a paradei Pride, programată să aibă loc pe 28 iunie, Gulyas a spus că „cei cu urechile ascuțite pot auzi că amendamentul este legat de acest eveniment”.

„Țara nu trebuie să tolereze ca Pride să mărșăluiască prin centrul Budapestei”, a spus Gulyas la briefing.

Miercuri, el a spus că Pride ar trebui să se desfășoare într-un „spațiu închis” anul acesta. Ministrul Transporturilor și Construcțiilor, Janos Lazar, a spus joi că Pride trebuie interzis, spunând pe Facebook că este „timpul să respingem lobby-ul gay”.

• Vezi și: Raport LGBT în Europa: „Demolarea democrației începe cu asuprirea minorităților”

Timp de decenii, participanții la marșul Pride au defilat pe bulevardul Admrassy, o stradă spațioasă, mărginită de copaci în centrul orașului Budapesta.

„Evenimente precum Marșul Pride sunt un semn al faptului că autoritățile vor să reducă la tăcere pe cei care gândesc diferit”, au spus organizatorii într-un comunicat pe 24 februarie. Aceștia nu au răspuns imediat la o solicitare de comentarii privind planul guvernului de modificare a Constituției, care este așteptat să treacă, dat fiind majoritatea constituțională deținută de partidul lui Orban.

Aflat la putere din 2010, Viktor Orban promovează o agendă creștin-conservatoare, notează Reuters, iar în 2021 a interzis ceea ce numește „promovarea homosexualității” în rândul celor sub 18 ani, în ciuda criticilor puternice din partea grupurilor pentru drepturile omului și ale Uniunii Europene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Austria va continua să se implice în stabilizare vecinătății Europei, printre altele sprijinind parcursul european al Ucrainei, Moldovei și Georgiei”, se spune în programul publicat joi, la capătul negocierilor dintre conservatorii de la Partidul Popular, social-democrați și partidul liberal NEOS.

„Negocierile de aderare cu Turcia trebuie încheiate oficial, și să fie găsită în loc o bază nouă pentru relații bilaterale, europene”, se spune în finalul scurtului capitol „european” al programului de guvernare.

Tot acolo, se spune că Austria dorește o extindere a UE bazată pe „meritele individuale” ale fiecărei țări candidate și este subliniată importanța continuării apropierii de UE a statelor din vestul peninsulei balcanice.

Austria, țară în care extrema-dreaptă a câștigat mereu în popularitate, ajungând în frunte la alegerile din toamna trecută, a frânat și mai înainte unele procese de integrare europeană, invocând mai ales migrația și pericolele de securitate.

Viena s-a opus multă vreme primirii României și Bulgariei în Spațiul Schengen fără frontiere, spunând că Bucureștiul și Sofia nu ar gestiona destul de bine fluxurile de migranți care ajung și în Austria.

• Te-ar putea interesa și: Bulgaria și România salută, împreună, aderarea deplină la Schengen

Austria, care a intrat în UE în 1995, a fost mereu una din cele mai puțin entuziaste membre în ce privește candidatura Turciei, care așteaptă la porțile clubului vest-european încă din anii Războiului Rece.

Politicienii austrieci conservatori au invocat mereu situația proastă a drepturilor omului în Turcia, dar criticii lor au spus că nu doresc, de fapt, primirea unei țări musulmane atât de mari în Uniune.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Studiul, realizat în baza datelor Biroului Național de Statistică, relevă că, în ultimii zece ani, în R. Moldova a sporit diferența dintre salariile bărbaților și femeilor. Astfel, în 2023 indicatorul a înregistrat cea mai mare creștere, femeile având salarii cu 15,6% mai mici decât bărbații.

Convertită în cifre, diferența arată că femeile au pierdut, în medie, aproape 30 de mii de lei pe an. Pentru a o compensa, acestea trebuie să lucreze cu două luni mai mult decât bărbații. Autoarele studiului au calculat că o asemenea pierdere salarială ar fi acoperit, de exemplu, trei luni de chirie sau 74 de zile de servicii de îngrijire a copiilor.

Cele mai mari disproporții salariale se observă în sectoarele cu salarii peste media pe țară, mai mari de 20 de mii de lei pe lună. În domenii ca tehnologiile informaționale sau traduceri și editare, această diferență este semnificativă și depășește chiar și 200.000 de lei pe an. Și în sfera transportului aerian sau asigurărilor femeile sunt plătite considerabil mai puțin decât bărbații.

Salarii mai mici înseamnă și pensii mai joase

Totodată, femeile din R. Moldova ridică și pensii mai mici, inclusiv din cauza remunerării mai proaste. În medie, diferența dintre pensia unui bărbat și a unui femei a fost de 16% sau 8.400 de lei pe an în 2024.

Totuși, acest indicator este în scădere în ultimii cinci ani, punctează studiul, inclusiv datorită politicilor implementate de stat. Astfel, autoritățile și-au propus ajustarea treptată a vârstei de pensionare (în prezent, 61 de ani la femei și 63 de ani la bărbați) și au inclus concediul pentru îngrijirea copilului în stagiul de cotizare.

Autoarele studiului spun că diferența de câștiguri dintre femeile și bărbații moldoveni se datorează parțial, unor factori obiectivi ca orele lucrate sau nivelul de calificare. Însă de vină este și discriminarea femeilor din partea unor angajatori.

• Te-ar putea interesa și: Ce angajați vor primi salarii majorate în 2025

Datele arată că femeile din Moldova au un nivel de instruire mai înalt decât bărbații. Chiar și așa, spune co-autoarea studiului, Natalia Covrig, femeile primesc salarii mai mici. „Imaginați-vă care ar fi fost diferența salarială dacă ele ar fi avut același nivel de studii cu bărbații... Ea ar fi fost și mai mare”, remarcă Covrig.

Aceasta precizează că, în ultimii ani, în legislație au fost introduse normative care obligă angajatorii să remunereze în mod egal femeile și bărbații.

În 2022 a fost adoptată o lege care prevede ajustarea legislației cu privire la transparența salarială. Totodată, anterior a fost aprobat și Programul de accelerare a egalității de gen în Republica Moldova pentru anii 2023-2027.

În baza unor asemenea măsuri, dar și a propunerilor organizațiilor ca CPD, Natalia Covrig speră că diferența salarială dintre sexe va scădea treptat în următorii ani.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Cooperarea de scurtă durată dintre MET Group și Moldovagaz va fi prelungită după sfârșitul lunii februarie”, se spune într-un email trimis astăzi, 27 februarie, redacției de Tobias Kistner, directorul pentru comunicare al MET Group. El nu a precizat detalii privind volumul de gaze și termenii exacți, invocând „secretul comercial”.

Potrivit președintelui Consiliului de Administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban, cooperarea va avea loc pe parcursul lunii martie, iar livrările din luna februarie „au fost executate în conformitate totală cu obligațiile contractuale”.

Într-o postare pe canalul său de Telegram, Vadim Krasnoselski a spus că „gazul va fi livrat la timp” și a mulțumit autorităților ruse și vicepremierului rus Alexandr Novak.

La 21 februarie, ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto anunța că o companie comercială deținută de Ungaria va furniza gaze naturale regiunii separatiste transnistrene din Moldova, ca urmare a unei cereri din partea ministrului rus al energiei. Numele companiei nu a fost făcut public.

Guvernul moldovean speră că Tiraspolul va accepta oferta europeană

Purtătorul de cuvânt al Guvernului moldovean, Daniel Vodă, a spus că autoritățile de la Chișinău permit tranzitul de gaze în regiunea transnistreană cu condiția „respectării cadrului legal”.

Cu o zi înainte, într-un răspuns la întrebarea Europei Libere, Vodă spunea că autoritățile de la Chișinău au acceptat actualul mecanism pentru „a nu admite o catastrofă umanitară în stânga Nistrului”, însă ar prefera ca regiunea transnistreană să accepte grantul de 60 milioane de euro oferit de UE pentru procurarea gazelor, oferta ce rămâne valabilă.

Autoritățile separatiste au spus că nu vor ajutorul european pentru că acesta era condiționat, printre altele, de ajustarea tarifelor la gaze la cele de piață.

Dar anunțul liderului separatist de la Tiraspol vine și la o zi după ce așa-zisele autorități din stânga Nistrului au anunțat în cele din urmă majorări de peste 100% a tarifelor la serviciile comunale, care vor intra în vigoare de sâmbătă, 1 martie.

• Vezi și: Cresc tarifele la toate serviciile comunale în stânga Nistrului

Autoritățile separatiste au explicat decizia prin „modificarea mecanismului de calcul al prețului la gazele naturale”, în condițiile în care din 14 februarie, regiunea consumă gaze livrate de traderul european cu origini ungurești MET Group. Tiraspoltransgaz achită în avans pentru tranzitul de gaze, inclusiv prin R. Moldova, din contul unui credit oferit de Rusia.

Chiar și după mărire, tarifele la gaze în stânga Nistrului sunt mai mici decât cele de pe malul drept, care corespund prețurilor de piață. Spre exemplu, consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova plătesc 4,10 lei/kWh, iar cei din nordul țării – 4,68 lei/kWh de energie. Prețul gazului este de 16,74 de lei pentru un metru cub.

Totuși, MET livrează zilnic în regiunea separatistă circa 3 milioane de metri cubi de gaze, cantitate suficientă doar pentru consumul casnic și cel al instituțiilor publice.

Pentru prima dată în existența sa, regiunea secesionistă a rămas, la 1 ianuarie, fără gaze rusești. Concernul rus Gazprom a oprit atunci livrările, la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina.

O lună mai târziu, pe 1 februarie, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul moldovean pentru a evita o criză umanitară, autoritățile de la Chișinău căpătând, tot pentru prima dată, controlul asupra livrărilor de energie în stânga Nistrului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Poliția locală a spus că nu sunt semne de omucidere, după ce au găsit în locuință cadavrele actorului, soției sale și câinelui lor.

Associated Press amintește într-o relatare de la Los Angeles că printre zecile sale de filme se numără roluri premiate cu Oscar în „The French Connection" și „Unforgiven", o interpretare de excepție în „Bonnie and Clyde", un interludiu comic în „Young Frankenstein", o interpretare a personajului negativ din benzile desenate Lex Luthor în „Superman" și a personajului principal din „The Royal Tenenbaums" de Wes Anderson din 2001.

Părea capabil de orice fel de rol - fie că era un conservator încuiat în „Birdcage", un antrenor de colegiu care își găsește răscumpărarea în favoritul sentimental „Hoosiers" sau un expert în supraveghere secretă în „The Conversation", filmul lui Francis Ford Coppola din epoca Watergate.

Hackman avea un statut special la Hollywood, scrie AP - moștenitor al lui Spencer Tracy ca „om obișnuit” și celebritate reticentă.

El întruchipa etica muncii bine făcute, lăsându-i pe alții să-și facă griji pentru imaginea sa. Industria părea să aibă nevoie de el mai mult decât avea el nevoie de industrie, apreciază AP.

Dincolo de aparițiile obligatorii la ceremoniile de decernare a premiilor, Hackman era rar văzut în circuitul social și nu-și ascundea disprețul pentru partea comercială a showbiz-ului. „Actorii tind să fie oameni timizi", a declarat el pentru Film Comment, în 1988.

În 1956, Hackman s-a căsătorit cu Fay Maltese, o casieriță de bancă pe care o cunoscuse la un bal YMCA din New York.

Au avut un fiu, Christopher, și două fiice, Elizabeth și Leslie, dar au divorțat la mijlocul anilor 1980. În 1991 s-a căsătorit cu Betsy Arakawa, o pianistă clasică de origine japoneză, care a crescut în Hawaii.

Când nu se afla pe platourile de filmare, lui Hackman îi plăcea să picteze, să încerce cascadorii, să participe la curse de mașini și să facă scufundări la mare adâncime. În ultimii săi ani, a scris romane și a locuit la ferma sa din Sante Fe, New Mexico, pe un deal cu vedere spre Munții Stâncoși, o priveliște pe care o prefera... filmelor sale care apăreau la televizor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te