Pentru Europa, unul din principalele efecte ale victoriei lui Joe Biden este felul în care îi va afecta pe populiștii de toate categoriile, care se văd deodată lipsiți de cheerleader la Washington.
Asta, deoarece Joe Biden nu se arată deloc dispus să desfășoare covorul roșu pentru populiștii de peste Atlantic. La fel de important va putea fi și efectul indirect asupra cursului Brexitului. Cum o remarcă The Guardian, după victoria lui Biden, Boris Johnson se găsește deodată sub presiune să obțină un acord convenabil pentru Brexit. Cu Biden la Casa Albă, este limpede că Johnson nu mai poate pretinde că SUA va face favoruri Angliei pe baza unei promisiuni, cum se întâmplase cu Trump.
Cu toate astea, The Daily Telegraph, ziarul pro-Brexit în care Boris Johnson a scris ani de zile, afirmă că premierul britanic va merge înainte cu implementarea unei legi împotriva căreia Biden a avertizat în mod explicit. Este vorba de legea în legătură cu piața internă britanică (Internal Markets Bill), care riscă să afecteze funcționarea economică a Irlandei de nord și implicit a Irlandei, membră a UE, prin afectarea frontierei și a acordului din Vinerea Mare (Good Friday Agreement). Biden, care e de origine irlandeză, a avertizat că nu va accepta modificarea acordului, „care a adus pace în Irlanda de Nord”.
La Dublin, The Irish Independent estimează că pentru democrații din SUA orice încălcare a acordului din Vinerea Mare ar pune în pericol negocierile comerciale dintre Londra și Washington.
The Times îl citează însă pe Johnson spunând membrilor cabinetului, pe un ton liniștitor, că Biden este unul din puținii lideri de pe planetă pe care el nu i-a insultat.
Boris Johnson, «clona» tristă, este titlul din Libération, în Franța. Tot Libération pune titlul articolului despre Trump: Sfârșitul imunității pestilențiale și oferă o listă de șase răutăți și decizii extremiste majore luate de Trump în timpul președinției sale: «The Muslim Ban», în ianuarie 2017, interzicând intrarea în țară a locuitorilor unor țări musulmane în ideea de a combate terorismul; atitudinea lui Trump de la Charlottesville, în august 2017, când nu a condamnat extremiștii albi; separarea familiilor de migranți în 2018; retragerea din acordul de la Paris asupra climei; negarea Covidului în 2020 și, în sfârșit, acuzațiile de «terorism» aduse protestatarilor din Black Lives Matter.
Într-un interviu cu același Libération, politoloaga și specialista media Julia Cagé spune că «în SUA există acum două țări, care trăiesc în paralel și care se ignoră».
Titlul din Le Monde este revelator pentru o întreagă stare de spirit : «Ieșim dintr-un coșmar de patru ani». Mai multă Europa e prevăzută cât de repede în programul lui Biden, scrie în Italia La Repubblica.
De Telegraaf, în Olanda, estimează chiar că perioada care începe, cea de «lame duck», de 11 săptămâni, în care Trump rămâne președinte până în ianuarie, poate fi chiar periculoasă.
Poate că, la nivel grafic, cea mai grăitoare imagine este coperta ultimului număr al săptămânalului german Der Spiegel, care în februarie 2017 folosise o imagine cu Donald Trump care decapitează Statuia Libertății, iar acum prezintă aceeași imagine, dar cu Biden care pune capul la loc, totul însoțit de simpla expresie: „Make America great again”.
Totuși, există limitări în ceea ce poate face Biden în încercarea de a repara unele din lucrurile stricate de Trump. “Va putea să revină în Tratatul de la Paris asupra schimbărilor climatice. Dar nu poate să forțeze Senatul dominat de republicani să dea bani pentru energia alternativă,” a scris Edward Luce în Financial Times. “Poate să revină în Organizația Mondială a Sănătății (OMS), dar ar avea nevoie de aprobarea [liderului majorității din Senat Mitch] McConnell pentru ca SUA să finanțeze iar organizația. Poate să aducă America înapoi în acordul nuclear cu Iranul, dar orice modificare va trebui aprobată de Senat.”
Cât despre Pekin, optimismul e prea redus acolo în legătură cu ceea ce poate aduce noul președinte. Chiar și Europa rămâne încă prudentă în așteptări. Norbert Röttgen, șeful comisiei pentru afaceri externe din parlamentul german și un candidat creștin-democrat pentru a-i succeda Angelei Merkel, a spus într-un interviu cu Wahsington Post că problemele domestice americane “vor avea nevoie de mult timp și multă energie din partea echipei lui Biden”.
Efectul asupra populiștilor
În vreme ce majoritatea liderilor planetei l-au felicitat pe Joe Biden (cu excepția lui Bolsonaro și a lui Putin), la Bruxelles, site-ul Politico scrie că victoria lui Biden, chiar dacă mai redusă decât se anticipase, reprezintă știri rele pentru Viktor Orbán și liderul de facto al Poloniei, Jarosław Kaczyński, care nu vor mai putea scoate oricând asul, “the Trump card”, din mânecă pentru a-și rezolva problemele de acasă și a face presiuni asupra instituțiilor europene. Asta mai ales după ce Biden i-a desemnat explicit pe cei doi, punându-i împreună cu Aleksandr Lukașenko: “Vedeți de se întâmplă cu regimurile totalitare, din Belarus în Polonia și Ungaria. [Trump] ia în brațe toți gangsterii planetei.”
La fel de expus este și premierul Janez Janša al Sloveniei, țara de origine a Melaniei Trump, care s-a repezit să-l felicite pe Trump încă de pe 4 noiembrie, deși numărătoarea voturilor abia începuse.
Pentru populiștii europeni, asta se combină și cu aceea că luna trecută a fost acceptată propunerea de condiționare a acordării fondurilor europene de respectarea regulilor statului de drept și ale democrației.
La Moscova, în acest timp, unde Vladimir Putin încă nu l-a felicitat pe Biden, presa scrie foarte puțin despre situația din SUA. Ba chiar, cele mai citite publicații, cum sunt Kommersant, Izvestia sau Novaia Gazeta, estimează că nu trebuie așteptat mare lucru de la schimbările din Washington.
Excepția în interesul acordat SUA este Moskovski Komsomoleț, care dedică un mare articol analizării zvonurilor despre cum Melania Trump s-ar pregăti legal să-și părăsească soțul, ceea ce nu a putut face înainte de alegeri, pentru a nu influența rezultatul.
„O dublă pierdere pentru Trump”, este comentariul popularului cotidian rus.
