Premierul Boiko Borisov a inspectat săptămâna trecută cu elicopterul traseul gazoductului BalkanStream. „Zburăm cu primii bărbați ai Arabiei Saudite”, a spus el adaugând că „acest fapt dezminte minciuna că în spatele constructorului principal concernul saudit Arkad) se află Rusia”.
Borisov a fost însoțit de adjunctul ministrului saudit al petrolului, Aabed Abdullah Alsaadun, de Ministrul bulgar al Energeticii, Temenujka Petkova, și de reprezentanți ai concernului Arkad.
Aflat de aproape 90 de zile sub puternice presiuni interne, care au provocat zeci de articole critice în presa occidentală, Borisov este supus unor tot mai puternice critici că ar apăra interesele Rusiei în Balcani.
Intrând în Facebook din bordul elicopterului premierul a declarat că prin noul gazoduct vor fi tranzitate gaze azere, americane, israeliene și din Qatar, menționând în final Rusia care însă a rezervat, conform informațiilor în presa bulgară, peste 80% din capacitatea tubului.
„Garantăm 100% diversificarea livrărilor. În pofidă pandemiei activitatea constructorilor nu a fost oprită și acum cea mai mare partea din tuburi se află în pământ. Pe traseul de peste 474 de km lucrează 2500 de muncitori din căteva țări și 1420 de utilaje grele”, a adăugat Borisov.
Statele Unite se opun însă tronsonului bulgăresc al gazoductului TurkStream pe care Borisov îl numește BalkanStream. Secretarul de stat Mike Pompeo a avertizat împotrivă proiectului prin care state membre ale Uniunii și NATO vor deveni dependente de gazele rusești.
Șeful Biroului pentru resurse energetice în Departamentul de stat Francis Fannon a declarat în finalul vizitei sale în Bulgaria că pentru SUA între BalcanStream și TurkSTream nu există deosebiri. Prin astfel de proiecte Rusia î-și exercită influiența nefastă. Ca și proiectul nuclear Belene este vorbă de dependență în energetica.
Borisov însă insistă că prin noul gazoduct vor fi tranzitate gaze lichefiate de la viitorul terminal elen Alexandroupolis în care Bulgaria deține 20% din capital.
La problemele cu gazoductul se adaugă și cele legate de CAE Belene. După cum informează experți bulgari, în condițiile pandemiei organizarea licitației pentru construcția centralei cu participanți din Rusia, China și Coreea de Sud, bate pasul pe loc. Bulgaria însă a achitat și a adus la Belene cele două reactoare rusești de 1000 de MW. Într-o situație similară Sofia a fost nevoită să vândă la jumătate din preț un alt reactor produs în anii 80 la uzinele Pilsen.
