Alina face parte din cel de-al doilea grup de profesori care vor merge la universități din România pentru a învăță noi tehnici de predare a limbii române de la colegii de peste Prut.
„O să avem posibilitatea să învățăm mai bine limba română ca să le putem apoi preda elevilor din școlile noastre. Deja vedem, oamenii din Găgăuzia au nevoie de limba română, ei deja încep să recunoască acest lucru. Este și legat de lucru, pentru a avea un serviciu mai bun, pentru o viață mai bună”, a spus Europei Libere studenta Universității de Stat din Comrat.
- Te-ar putea interesa și: Număr mare de solicitanți la programul de învățare a limbii române pentru minorități
Tânăra spune că după absolvirea universității nu va pleca din Comrat și va preda limba română la un liceu din regiune.
„Aș vrea să rămân în Comrat ca să îi învăț și pe alții limba română, este nevoie de acest lucru. Și chiar dacă ei studiază limba română ei au nevoie de cineva cu care să comunice. Și noi o să fim cei care o să îi ajutăm”, ne-a mărturisit Alina Nedelcu.
Profesorii găgăuzi: trebuie să ne integrăm în societate, să nu fim izolați
Despre faptul că tot mai mulți găgăuzi își doresc să învețe limba română ne-a spus și Oxana Mititelu, doctor conferențiar în filologie la Universitatea de Stat din Comrat. Profesoara se bucură că ministerul Educației din R. Moldova le-a oferit această șansă.
„În ultima perioadă, sunt tot mai multe politici educaționale dedicate studierii limbii române. Odată cu integrarea în Uniunea Europeană se va pune tot mai mult accent pe acest lucru. Angajarea în câmpul muncii, în primul rând, este un factor - trebuie să completezi acte. Găgăuzii trebuie să se integreze în societate ca să nu fie izolați”, a spus Oxana Mititelu.
Prorectora Universității de Stat din Comrat pentru cercetări și relații internaționale, Svetlana Ghenova, spune că în total cinci profesori din autonomia găgăuză vor merge la cursuri de învățare a limbii române la Iași. Ea susține însă că situația nu se va schimba „peste noapte”.
„Când se organizează astfel de cursuri la nivel de stat, este o posibilitate perfectă pentru noi. Putem învăța limba română, istoria, despre civilizația română la nivel academic la o universitatea prestigioasă din România. Limba română este din grupul de limbi romanice și pentru mine este ca o muzică, e o plăcere să vorbesc limba română. Trebuie un pic să așteptăm, pas cu pas, situația nu se poate schimba peste noapte”, a spus, Europei Libere, Svetlana Ghenova.
Cursurile se vor desfășura în perioada 17-31 iulie, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Profesorii vor fi cazați în cămine studențești. Potrivit funcționarilor de la Ministerul Educației, scopul acestui proiect este de a îmbunătăți cunoștințele și tehnicile de predare a limbii române printre profesorii alolingvi.
„Mulți profesori din aceste regiuni nu știu limba română. Nu toți, dar cea mai mare parte. Sunt cursuri intensive de învățare a limbii române. Vor avea ocazia să colaboreze cu alți profesori la nivel academic, să învețe metode noi de predare. Este o experiență foarte utilă pentru ei”, a spus Ivan Duminică, responsabil de politici în domeniul relațiilor interetnice, de la Ministerul Educației.
În total, 110 profesori alolingvi vor merge anul acesta la universități de prestigiu din România pentru a învăță limba română. În iunie, profesorii au mers la universități din Timișoara, Brașov și Suceava.
- Te-ar putea interesa și: Interes sporit pentru școlile românești din stânga Nistrului: „O parte din oameni au înțeles că viitorul lor nu e în Rusia”
Potrivit ministerului Educației, profesorii din comunitățile românești din Sudul Basarabiei, actualmente regiunea ucraineană Odesa, își doresc să frecventeze aceste cursuri. Autoritățile din educație susțin că au început deja discuții în acest sens cu reprezentații ministerelor educației din România și Ucraina.
Peste 12.700 de persoane s-au înscris pentru cele circa 5.000 de locuri disponibile la ediția din acest an a programului național de studiere gratuită a limbii române, destinat adulților alolingvi care vor să învețe româna de la zero sau să-și perfecționeze cunoștințele. Potrivit ministerului Educației, majoritatea sunt cadre didactice și funcționari publici.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
