Linkuri accesibilitate

Ştiri

Peste 90 de milioane de americani au votat deja anticipat în alegerile prezidențiale

În Statele Unite, cu trei zile înainte de alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, se înregistrează un număr record de voturi anticipate: peste 90 de milioane de americani au votat deja, o participare neobișnuit de mare, pusă pe seama pandemiei de coronavirus (oamenii vor să evite aglomerările de la centrele de votare în ziua alegerilor) dar și pe miza acestor alegeri care au loc într-o societatea polarizată politic la maxim.

Senatoarea democrată Kamala Harris, candidată la funcția de vicepreședinte, octombrie 2020
Senatoarea democrată Kamala Harris, candidată la funcția de vicepreședinte, octombrie 2020

Cei doi candidați, președintele republican Donald Trump și contracandidatul democrat Joe Biden și-au intensificat întâlnirile cu alegătorii dar mai ales campania de a-și mobiliza simpatizanții să iasă la vot.

Simpatizante ale președintelui Donald Trump la un recent miting electoral, octombrie 2020
Simpatizante ale președintelui Donald Trump la un recent miting electoral, octombrie 2020

O campanie de mobilizare în care, de partea democrată, s-a angajat acum intens și fostul președinte Barack Obama, în al cărui administrație Joe Biden a deținut funcția de vicepreședinte.

Campania se concentrează pe așa-numitele state indecise, al căror vot va decide rezultatul alegerilor prezidențiale. Președintele Trump a fost sâmbătă în Pennsylvania, unde este devansat cu puțin de candidatul democrat.

Biden și fostul președinte Obama au fost pe de altă parte la Detroit și Flint, în Michigan. Două orașe cu o populație predominant de culoare, al cărei vot este crucial pentru o posibilă victorie democrată.

Trump vs Biden: perspective diferite asupra problemelor interne
Așteptați
  • Auto
  • 240p
  • 360p
  • 480p
  • 720p
  • 1080p

Nici o sursă media

0:00 8:18 0:00
  • Auto
  • 240p
  • 360p
  • 480p
  • 720p
  • 1080p

Președintele american nu este ales direct, prin votul popular, ci indirect, prin votul electorilor desemnați de fiecare stat în parte. Procentul alegătorilor indeciși este mic, de sub trei la sută dar va fi decisivă participarea la vot, influențată decisiv anul acesta de pandemia de coronavirus.

În Statele Unite, numărul de noi cazuri de contaminare cu coronavirus a atins un nou record cu cel puțin 94 de mii într-o zi, cifră raportată vineri . În multe state se înregistrează o accelerare a noilor infecții, între care state considerate cheie în alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, în care președintele Donald Trump se confruntă cu democratul Joe Biden.

Numărul total al cazurilor raportate de contaminări trece de 9 milioane iar cel al deceselor legate de Covid-19 este de aproape 230 de mii, arată cifrele universității Johns Hopkins. Iar agenția Reuters relatează că luna aceasta, au fost zile cu peste o mie de decese legate de Covid-19.

Vezi ultimele știri

Elevii școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului continuă să învețe online

Lecțiile de limba română desfășurate online cu elevii clasei a X-a, liceul „Mihai Eminescu” din Dubăsari, după ce clădirea instituției a fost deconectată de la căldură.
Lecțiile de limba română desfășurate online cu elevii clasei a X-a, liceul „Mihai Eminescu” din Dubăsari, după ce clădirea instituției a fost deconectată de la căldură.

Majoritatea școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană vor continua să facă orele online, iar câteva - cu prezență fizică. Decizia a fost luată pe 13 ianuarie, la ședința pe care au avut-o reprezentanții ministerului Educației cu directorii instituțiilor de învățământ.

Secretara de Stat a Ministerului Educației, Valentina Olaru, a spus Europei Libere că pe 20 ianuarie va avea loc o nouă ședință la care se va discuta dacă lecțiile online sunt posibile, în cazul în care energia electrică se deconectează în „evantai” în stânga Nistrului.

„Unele școli vor continua să învețe online atât cât va fi posibil, unele învață atât cu prezență fizică cât și online. Săptămâna viitoare urmează să mai avem o ședință și o să vedem care va fi situația, dacă vor fi schimbări”, a spus Valentina Olaru.

Deconectate de la căldură, școlile cu predare în română din regiunea transnistreană au trecut la învățământul online după vacanța de iarnă.

Doar liceele din satele Varnița și Hârbovăț (raionul Anenii Noi), au cazane pe bază de biomasă și elevii de aici fac ore cu prezență fizică. În total în stânga Nistrului sunt 18 școli cu predare în limba română.

În școlile din regiunea transnistreană subordonate autorităților de la Tiraspol, vacanța de iarnă a elevilor a fost prelungită până pe 20 ianuarie, în contextul crizei energetice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Economia regiunii transnistrene s-a înjumătățit după sistarea livrărilor de gaze

Trecută pe producția pe bază de cărbune, centrala de la Cuciurgan (MGRES) nu este în stare să asigure necesarul de energie electrică pentru regiunea transnistreană.
Trecută pe producția pe bază de cărbune, centrala de la Cuciurgan (MGRES) nu este în stare să asigure necesarul de energie electrică pentru regiunea transnistreană.

Exporturile și importurile regiunii transnistrene s-au prăbușit după ce concernul rus Gazprom a oprit, pe 1 ianuarie 2025, livrările de gaze către malul stâng al Republicii Moldova.

În primele zece zile ale anului 2025, importurile regiunii au scăzut cu 43%, adică cu circa 7 milioane de dolari, iar exporturile cu 60% sau 3,3 milioane de dolari în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, arată datele așa-numitului guvern de la Tiraspol, prezentate pe 13 ianuarie.

„Cea mai mare reducere a operațiunilor de export a avut loc în cazul metalelor și produselor din metal, produselor pentru construcția de mașini, bunurilor din industria chimică. Exportul de ciment a fost complet suspendat”, a spus Aleksandr Rozenberg, așa-numitul premier al regiunii separatiste.

Vezi și reportajul despre locuitori din regiunea transnistreană care trec podul dinspre Râbnița spre Rezina pentru a cumpăra produse de primă necesitate și a primi ajutoare.
Trec Nistrul după cumpărături și ajutoare umanitare
Așteptați
  • Auto
  • 240p
  • 360p
  • 480p
  • 720p
  • 1080p

Nici o sursă media

0:00 3:35 0:00
  • Auto
  • 240p
  • 360p
  • 480p
  • 720p
  • 1080p

Tiraspolul a rămas și fără banii veniți de la Chișinău în schimbul energiei electrice pe care malul drept o procura de la centrala de la Cuciurgan (MGRES).

Potrivit lui Rozenberg, indicii au scăzut din cauza sistării livrărilor de gaze naturale, ceea ce a condus la încetarea activității întreprinderilor de pe malul stâng al Nistrului.

Autoritățile separatiste au oprit activitatea tuturor întreprinderilor, cu excepția celor alimentare, într-o tentativă de a economisi energia electrică care, după 1 ianuarie, este insuficientă pentru a acoperi necesitățile regiunii.

Odată cu sistarea livrării gazelor, regiunea transnistreană, care depinde în totalitate de gazul rusesc, a rămas fără agent termic și apă caldă, iar centrala electrică de la Cuciurgan a trecut la producția curentului în bază de cărbuni, care însă s-a dovedit insuficient pentru necesitățile regiunii, deși anterior așa-zisele autorități dădeau asigurări că populația va avea lumină pentru circa 50 de zile.

Autoritățile de la Chișinău susțin că rezervele de cărbune din regiunea transnistreană sunt suficiente pentru funcționarea centralei de la Cuciurgan (MGRES) până la sfârșitul lunii ianuarie. Estimarea diferă de cea a administrației separatiste de la Tiraspol, care declara că are stocuri pentru aproximativ 50 de zile, cam până la sfârșitul lunii februarie. Și asta pentru că, tipul de cărbune cu care funcționează centrala se găsește doar în Donbasul ocupat de Rusia, de unde nu poate fi adus.

Pe 2 ianuarie, Energocom și Moldovagaz le-au propus autorităților de la Tiraspol „asistență tehnică și comercială” la procurarea gazelor naturale de pe piața europeană.

Regiunea separatistă susținută de Rusia a refuzat oferta autorităților constituționale, pe motiv că achizițiile pe bursă se fac la prețuri „mari și instabile”, după ce mai mult de trei decenii a consumat gaz gratuit de la Gazprom.

Ieri, șeful interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban a scris pe pagina sa de Facebook că Moldovagaz este gata să cumpere gaze naturale la prețurile de piață pentru Tiraspoltransgaz, cu condiția achitării livrărilor în lei moldovenești.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Rusia spune că Ucraina a atacat conducta TurkStream, avută în vedere la rezolvarea crizei energetice transnistrene

12 lideri și o conductă. TurkStream a fost inaugurată simbolic în urmă cu 5 ani, la 8 ianuarie 2020, la Istanbul.
12 lideri și o conductă. TurkStream a fost inaugurată simbolic în urmă cu 5 ani, la 8 ianuarie 2020, la Istanbul.

Rusia a acuzat luni Ucraina că ar fi atacat cu drone infrastructura conductei TurkStream, care aduce gaze rusești spre Europa prin Turcia și a fost menționată de Moldova ca posibilă soluție pentru rezolvarea crizei create de încetarea livrărilor de gaze rusești în Transnistria la începutul anului.

„La 11 ianuarie, regimul de la Kiev, pentru a întrerupe aprovizionarea cu gaze a țărilor europene, a încercat un atac cu nouă drone" asupra unei stații de comprimare a gazelor din sudul Rusiei, care alimentează gazoductul TurkStream, a declarat Ministerul Apărării de la Moscova într-un comunicat preluat de AFP.

Ucraina nu a comentat de îndată acuzația.

Armata rusă susține că toate dronele au fost doborâte, iar resturile căzute au provocat „pagube minore" unei clădiri și echipamentelor de la o stație de măsurare a gazelor.

Obiectivul pe care l-ar fi vizat ucrainenii este situat în satul Gai-Kodzor, în apropierea coastei de sud a Rusiei, la Marea Neagră și peste strâmtoare de peninsula anexată Crimeea.

Ministerul rus al Apărării a declarat luni că instalația continuă să funcționeze în „mod normal" și că nu au existat întreruperi ale aprovizionării.

TurkStream, care trece din Rusia pe sub Marea Neagră până în Turcia și apoi prin Balcani, este ultimul gazoduct activ care transportă gaz rusesc către Europa.

Acesta trece pe o distanță de 930 de kilometri pe sub Marea Neagră și are o capacitate anuală de 31,5 miliarde de metri cubi.

Săptămâna trecută, președinta R. Moldova, Maia Sandu, aflată într-o vizită la Varnița, a spus că Rusia ar putea livra transnistrenilor gaze prin conducta TurkStream, prin Turcia, Bulgaria și România, în locul rutei anterioare, prin Ucraina.

Maia Sandu la Varnița, cu premierul Dorin Recean și vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian
Maia Sandu la Varnița, cu premierul Dorin Recean și vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian

Ucraina a întrerupt tranzitul de gaz rusesc la 1 ianuarie, care a fost timp de zeci de ani principala rută de transport pentru aprovizionarea Rusiei către Europa.

În vizita ei la Nistru, dedicată crizei energetice transnistrene, președinta Maia Sandu a insistat însă, potrivit Reuters, că pentru problemele locuitorilor din stânga Nistrului de vină nu este Ucraina - căci dacă ar vrea, Gazprom le-ar putea trimite gaze prin TurkStream.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Noile sancțiuni ale SUA împotriva Rusiei ridică prețul petrolului la peste 80 de dolari pe baril

Sancțiunile impuse de SUA vizează producătorii Gazprom Neft și Surgutneftegas, precum și 183 de nave care au transportat petrol rusesc.
Sancțiunile impuse de SUA vizează producătorii Gazprom Neft și Surgutneftegas, precum și 183 de nave care au transportat petrol rusesc.

Prețul petrolului, în special cel din clasa Brent, a crescut la peste 80 de dolari per baril, cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, în condițiile în care se așteaptă ca sancțiunile americane să afecteze exporturile de țiței rusesc către India și China, care sunt principalii cumpărători.

Noile prețuri, mai mari cu 6% din 8 ianuarie, au crescut după ce Trezoreria SUA a impus vineri sancțiuni mai ample asupra exporturilor de petrol rusesc. Noile măsuri vizează producătorii Gazprom Neft și Surgutneftegas, precum și 183 de nave care au transportat petrol rusesc, vizând astfel Moscova de veniturile necesare pentru a-și finanța războiul cu Ucraina, scrie Reuters.

Urmare a acestor acțiuni ale Washingtonului, se așteaptă ca exporturile de petrol rusesc să fie grav afectate de noile sancțiuni, împingând astfel China și India, primul și respectiv al treilea mare importator de petrol din lume, să se aprovizioneze cu mai mult țiței din Orientul Mijlociu, Africa și America, ceea ce va crește prețurile și costurile de transport, spun comercianții și analiștii.

„Anunțul de vineri confirmă părerea noastră că, pe termen scurt, prețul petrolului Brent are șanse mai mari să depășească intervalul estimat de 70 – 85 de dolari”, au spus analiștii de la Goldman Sachs într-un raport.

„Estimăm că navele vizate de noile sancțiuni au transportat în 2024 un sfert din exporturile Rusiei, marea majoritate fiind țiței.”

Oferta redusă de petrol pe piață a făcut ca diferențele de preț dintre livrările prezente și cele viitoare (pentru Brent și WTI) să atingă cel mai mare nivel din vara anului trecut. Într-o astfel de situație, cunoscută și sub numele de backwardation, prețurile pentru livrările imediate sunt mai mari decât cele pentru livrările viitoare, ceea ce arată că există mai puțin petrol disponibil imediat pe piață.

Analiștii RBC Capital Markets au declarat că dublarea numărului de petroliere sancționate pentru transportul de barili ruși ar putea constitui un obstacol logistic major pentru fluxurile de țiței.

Multe dintre petrolierele menționate în ultimele sancțiuni au fost utilizate pentru a transporta petrol către India și China, deoarece sancțiunile occidentale anterioare și plafonarea prețurilor impuse de G7 în 2022 au deplasat comerțul cu petrol rusesc din Europa în Asia. Unele dintre nave au transportat, de asemenea, petrol din Iran, care se află, de asemenea, sub sancțiuni.

„Ultima rundă de sancțiuni OFAC (U.S. Office of Foreign Assets Control) care vizează companiile petroliere rusești și un număr foarte mare de petroliere va avea consecințe în special pentru India”, a declarat Harry Tchilinguirian, director de cercetare la Onyx Capital Group.

Analiștii JPMorgan au declarat că Rusia are o oarecare marjă de manevră în ciuda noilor sancțiuni, dar în cele din urmă va trebui să achiziționeze petroliere care nu au fost sancționate sau să ofere țiței la sau sub 60 de dolari pe baril pentru a utiliza asigurarea occidentală în conformitate cu plafonul de preț al Occidentului.

Efectele sancțiunilor americane ar urma să fie resimțite și în R. Moldova, care în ultimele două săptămâni a înregistrat o majorare cu circa 3-4% a prețurilor la pompă. Agenția pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat luni că vor duce la majorarea prețurilor la pompă. Pentru ziua de marți, 14 ianuarie, instituția a stabilit prețuri mai mari cu 22 bani la benzina 95, care va costa 24,12 lei și cu 20 de bani la motorina standard, care se va vinde cu 20,88 lei la litru.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Președintele Croației, Zoran Milanović, critic al UE și al NATO, câștigă un nou mandat

Milanović a fost numit de unii „un Trump balcanic”.
Milanović a fost numit de unii „un Trump balcanic”.

Președintele Croației, Zoran Milanović, un critic al Uniunii Europene și al NATO, susținut de opoziție, a câștigat cu o majoritate covârșitoare un nou mandat de cinci ani la alegerile de duminică. El l-a învins clar pe candidatul partidului conservator aflat la putere, Dragan Primorac.

Zoran Milanović a obținut peste 74% din voturi, comparativ cu Dragan Primorac, care a obținut aproape 26%, potrivit rezultatelor după numărarea a peste 99% din buletinele de vot.

Zoran Milanović este un critic al sprijinului militar occidental acordat Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei. Milanović este, de asemenea, un adversar al guvernului croat, condus de premierul conservator, Andrej Plenković.

După publicarea rezultatelor, Zoran Milanović a declarat că victoria sa e un semnal de aprobare și încredere din partea alegătorilor, dar și parte a unui semnal mai cuprinzător.

„Le cer (celor din guvern) să audă", a spus Milanovic. „Acesta nu este doar un sprijin pentru mine”, a spus președintele.

Milanović, 58 de ani, este cel mai popular politician din Croația și este uneori comparat cu președintele ales al SUA, Donald Trump, pentru stilul său combativ de comunicare cu adversarii politici.

Triumful său pregătește terenul pentru o confruntare politică constantă cu premierul Plenković, cu care s-a contrazis în timpul primului său mandat.

Alegerile au avut loc în contextul în care Croația, cu o populație de 3,8 milioane de locuitori, se confruntă cu o inflație galopantă, scandaluri de corupție și un deficit de forță de muncă.

La votul de duminică, Milanović a criticat din nou UE ca fiind „în multe privințe nedemocratică” și condusă de oficiali nealeși.

Poziția UE conform căreia „dacă nu gândești la fel ca mine, atunci ești dușmanul” echivalează cu „violența mentală”, a declarat Milanović.

„Aceasta nu este Europa modernă în care vreau să trăiesc și să lucrez”, a spus el. „Voi lucra pentru a o schimba, atât cât pot în calitate de președinte al unei națiuni mici”.

Milanović a fost prim-ministru în trecut, cu un bilanț mixt. El îi acuză în mod regulat pe premierul Andrej Plenković și partidul său conservator (HDZ) de corupție sistemică. La rândul lui, Plenković l-a catalogat pe Milanović drept „pro-rus” și o amenințare la adresa statutului internațional al Croației.

Deși funcția prezidențială este în mare parte una fără puteri executive în Croația, un președinte ales deține autoritate politică și este comandant militar suprem.

Milanović a negat că ar fi pro-rus. Anul trecut el a blocat trimiterea a cinci ofițeri croați la o misiune NATO din Germania constituită în sprijinul Ucrainei.

De asemenea, el a promis că nu va aproba niciodată trimiterea de soldați croați ca parte a vreunei misiuni NATO în Ucraina.

Candidatul conservator, Dragan Primorac, 59 de ani, a intrat în politică la începutul anilor 2000, când a fost ministru al științei și educației în guvernul condus de HDZ. A candidat fără succes la președinție în 2009, iar ulterior s-a concentrat în principal asupra carierei sale academice.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anatol Țăranu: În al cui „coș de cedări” va ajunge Transnistria – al Rusiei sau al Occidentului? 

Comentatorul politic și istoricul Anatol Țăranu, în studioul Europei libere Moldova
Comentatorul politic și istoricul Anatol Țăranu, în studioul Europei libere Moldova

Comentatorul politic și istoricul Anatol Țăranu se arată convins că regiunea separatistă Transnistria va deveni un element de negocieri într-un viitor tratat de pace în Ucraina. Invitat al podcastului Europei Libere „În esență...”, Anatol Țăranul spune că la pace s-ar putea ajunge în acest an.  

Anatol Țăranu este de părere că relațiile dintre cele două maluri ale Nistrului vor depinde, în mare măsură, de evenimentele din Ucraina și de felul în care va fi negociat un viitor tratat de pace pentru Ucraina.

Transnistria, spune Anatol Țăranu, va fi, cu siguranță, un element al acelui tratat de pace.

„Astăzi nimeni nu poate să spună dacă Transnistria va fi în coșul de cedări pe care le va face Occidentul sau, invers, în coșul de cedări pe care le va face Rusia”, menționează Anatol Țăranu.

Invitatul podcastului „În esență...” crede că „pentru a garanta un nivel de sustenabilitate” a păcii în Ucraina, rușii vor cere ca influența și prezența lor militară în Transnistria să fie păstrate.

Anatol Țăranul susține că, deși este un jucător mic în asemenea scenarii, R. Moldova trebuie să aibă „o poziție clară” atunci când marii decidenți vor încerca să ajungă la o înțelegere „pe contul nostru”. Această poziție a Chișinăului trebuie anunțată din timp, însă, deocamdată, „poziția noastră [în acest sens] este una pasivă, dar nu activă.”

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Rusia dă vina pe Ucraina pentru atacul mortal asupra unui supermarket. În replică, Kievul atacat cu drone

La 10 ianuarie, un anchetator se plimbă pe lângă un magazin avariat în urma bombardamentelor din orașul ocupat Donețk, pe care autoritățile locale instalate în Rusia le-au numit un atac militar ucrainean.
La 10 ianuarie, un anchetator se plimbă pe lângă un magazin avariat în urma bombardamentelor din orașul ocupat Donețk, pe care autoritățile locale instalate în Rusia le-au numit un atac militar ucrainean.

Rusia a acuzat Ucraina de un atac mortal cu rachete asupra unui supermarket din orașul Donețk, controlat de Moscova, în timp ce Kievul a raportat un val masiv de atacuri cu drone rusești în mai multe regiuni și lupte feroce în apropierea centrului logistic strategic Pokrovsk, în estul Ucrainei.

Luptele din 10 ianuarie au avut loc la o zi după reuniunea Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (UDCG) de la Ramstein, Germania, în cadrul căreia aliații Kievului au promis că nu vor renunța la ajutorul pentru consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, în contextul atacurilor neîncetate ale Moscovei în estul țării, inclusiv atacuri asupra siturilor civile și de infrastructură.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a călătorit la Roma după reuniunea de la Ramstein, a lăudat, de asemenea, noile acțiuni ale Statelor Unite și ale Marii Britanii de a sancționa producătorii de petrol din Rusia, un proiect major de gaze naturale lichefiate și peste 100 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei, în timp ce Occidentul încearcă să priveze Moscova de fondurile necesare pentru a-și continua războiul.

Agenția rusă de știri de stat RIA a declarat că anchetatorii analizează atacul asupra supermarketului la începutul zilei de 10 ianuarie, susținând că o rachetă HIMARS furnizată de SUA a lovit supermarketul, omorând două persoane

Înregistrarea video de pe rețelele sociale, care a fost verificată de Europa Liberă, pare să arate o explozie masivă într-o zonă în care se află o mică piață.

Oficialii ucraineni nu au comentat acuzația Rusiei.

În replică, forțele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a atacat Ucraina cu 72 de drone de tip Shahed, printre altele, și în regiunile Poltava, Sumi, Harkiv, Kiev, Dnipropetrovsk, Zaporojie și Kherson.

La Kiev, au fost observate explozii când sistemele de apărare au interceptat mai multe drone pe cer. Nu au fost raportate decese, deși au fost observate unele daune provocate de resturi la o clădire rezidențială înaltă, au declarat oficialii militari.

Statul Major ucrainean a declarat că mai multe orașe mici la est de Pokrovsk și o autostradă importantă la câțiva kilometri sud de zonă au fost locul unor lupte intense pe 10 ianuarie.

Pokrovsk a fost ținta luptei brutale și sângeroase a Rusiei în ultimele luni, distrugând în principal orașul cu o populație de aproximativ 64 000 de persoane înainte de război.

În timp ce atacurile și luptele intense de pe linia frontului continuă, eforturile diplomatice de a opri conflictul par să prindă avânt.

Ministerul ucrainean de Externe a declarat la 10 ianuarie că se așteaptă ca Kievul să aibă discuții la nivel înalt cu Casa Albă după ce președintele ales Donald Trump își va prelua mandatul în 10 zile.

„Așteptăm o întâlnire între președinții noștri, deoarece pentru noi principalul lucru este să lucrăm împreună cu America... ne pregătim pentru contacte la cel mai înalt și înalt nivel imediat după inaugurare”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Heorhiy Tykhiy.

Kremlinul a declarat că rămâne dispus să se întâlnească cu Trump și că au existat progrese în stabilirea unei întâlniri după învestirea noului președinte, pe 20 ianuarie.

„Nu sunt necesare condiții pentru acest lucru, sunt necesare doar dorința reciprocă și voința politică de a purta un dialog și de a rezolva problemele existente prin dialog”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterilor la Moscova, la o zi după ce Trump a declarat că se pregătește o întâlnire între el și președintele Vladimir Putin, deși nu a stabilit niciun termen.

„Vedem că domnul Trump își declară, de asemenea, disponibilitatea de a rezolva problemele prin dialog, salutăm acest lucru”, a spus el.

Membrii grupului de contact au declarat că reuniunea din 9 ianuarie ar putea fi ultima, deoarece soarta acestuia rămâne neclară sub conducerea lui Trump, ai cărui consilieri au prezentat mai multe propuneri pentru a pune capăt războiului, care ar ceda efectiv mari părți ale țării Rusiei pentru viitorul apropiat.

La Ramstein, au fost promise sute de milioane de dolari în ajutor militar - inclusiv 500 de milioane de dolari de la Washington, ca parte a obiectivului președintelui demisionar Joe Biden de a trimite cât mai mult sprijin posibil înainte ca Trump să revină la putere.

În același timp, Zelenski a mulțumit Washingtonului și Londrei pentru „acțiunea lor sincronizată” de sancționare a companiilor energetice rusești și a navelor care operează așa-numita „flotă fantomă” a Kremlinului de nave care încalcă sancțiunile în Marea Baltică - care sunt, de asemenea, suspectate de sabotarea comunicațiilor și a cablurilor electrice din acest corp de apă.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Când vor renunța școlile definitiv la cataloagele de hârtie

O lecție de limbă română la liceul „Ștefan cel Mare” din Vadul lui Vodă, instituție care a pus în aplicare catalogul electronic.
O lecție de limbă română la liceul „Ștefan cel Mare” din Vadul lui Vodă, instituție care a pus în aplicare catalogul electronic.

605 instituții de învățământ general din R. Moldova utilizează catalogul electronic. Dintre acestea, 104 au renunțat definitiv la cele de hârtie.  

Cataloagele electronice includ date despre evidența zilnică a reușitei și frecvenței elevilor (evaluări/note, comentarii, absențe), dar și despre temele predate la ore, temele de acasă, link-uri de conectare pentru lecțiile la distanță.

Totodată, potrivit ministerului Educației, agendele electronice sunt utilizate de aproape 86.000 de părinți. Aceștia au acces în timp real la informații despre performanțele școlare ale copiilor lor.

Printre instituțiile de învățământ general care implementează Sistemul Informațional Catalog Electronic (SICE) în anul de studii 2024-2025 se numără Instituția Publică Liceul Teoretic „Alexandr Puşkin” din Anenii Noi, Instituția Publică Gimnaziul „Cobusca Veche”, Instituția Publică Complexul Educațional Gimnaziul Grădiniță „Luceafărul”, Instituție de Învățământ Liceul Teoretic „Emil Nicula”, Instituția Publică Gimnaziul „Ion Creangă” din Țînțăreni, Liceul Teoretic „D. Cantemir” din Bălți, Instituția Publică Gimnaziul „Ştefan cel Mare” din Cantemir, Liceul „Mircea Eliade”, dar și Liceul „Gheorghe Asachi”.

Directorul Liceului „Andrei Straista” din Anenii Noi, Eugeniu Margine, a spus Europei Libere că foloseau concomitent ambele cataloage, atât cel clasic, cât și cel electronic, dar au renunțat în acest an la el.

„O să trecem exclusiv la cel electronic, începând cu anul viitor, când va deveni obligatoriu pentru toate instituțiile de învățământ. Am renunțat în acest an la el, pentru că era muncă dublă”, a spus Eugeniu Margine.

Instituțiile de învățământ care încă nu implementează catalogul electronic pot solicita integrarea acestuia pentru următorul an de studii printr-o cerere oficială către Ministerul Educației.

Pentru a instrui profesorii să utilizeze Sistemul Informațional Catalogul Electronic, Ministerul Educației a organizat mai multe seminare în format online, cât și fizic.

În cadrul acestor instruiri au fost formați peste 500 de administratori de rețea și 10.000 de cadre didactice. Inițiativa face parte din planul de digitalizare a educației.

În Estonia, care servește drept model pentru reformarea educației, cataloagele electronice sunt folosite deja de 20 de ani, în timp ce în Moldova, școlile abia au început să le adopte. În R. Moldova sunt circa 1200 de școli.

Cum a reușit Estonia să aibă unul dintre cele mai bune sisteme educaționale din lume
Așteptați
  • Auto
  • 240p
  • 360p
  • 480p
  • 720p
  • 1080p

Nici o sursă media

0:00 11:25 0:00
  • Auto
  • 240p
  • 360p
  • 480p
  • 720p
  • 1080p

Biden impune sancțiuni fără precedent sectorului energetic rusesc. Dar Trump le-ar putea anula

Demonstrație împotriva importurilor de gaze și petrol din Rusia la Bruxelles, la scurt timp după invadarea Ucrainei de către ruși, în 2022.
Demonstrație împotriva importurilor de gaze și petrol din Rusia la Bruxelles, la scurt timp după invadarea Ucrainei de către ruși, în 2022.

Administrația președintelui Statelor Unite Joe Biden, aflat la capăt de mandat, a anunțat vineri că extinde sancțiunile împotriva sectorului energetic de importanță critică al Rusiei.

Associated Press notează că este un nou efort de a pedepsi Moscova pentru războiul său de aproape 3 ani în Ucraina, tocmai când președintele ales Donald Trump se pregătește să revină în funcție la 20 ianuarie după ce a promis în campanie să pună capăt rapid conflictului.

Administrația democrată la sfârșit de mandat a prezentat noile sancțiuni ca fiind cele mai importante de până acum împotriva sectoarelor petrolului și gazelor naturale lichefiate ale Moscovei - motorul economiei Rusiei. Oficialii de la Washington au declarat că sancțiunile, care pedepsesc entitățile care fac afaceri cu rușii, au potențialul de a costa economia rusă miliarde de dolari în fiecare lună.

Peste 180 de nave care transportă petrol și care sunt suspectate că fac parte dintr-o „flotă fantomă” utilizată de Kremlin pentru a se sustrage sancțiunilor petroliere, precum și comercianți, firme de servicii petroliere și funcționari ruși din domeniul energiei sunt, de asemenea, vizați de noile sancțiuni. Potrivit Departamentului Trezoreriei, mai multe dintre navele vizate sunt, de asemenea, suspectate că transportă petrol iranian sancționat.

În același timp, și oficialii britanici au anunțat vineri sancțiuni „complementare” împotriva sectorului energetic al Rusiei. Ambele țări vizează doi dintre principalii producători de petrol din Rusia, Gazprom Neft și Surgutneftegas, precum și zeci de filiale ale acestor companii.

Sancțiunile anunțate vineri la Washington vizează și așa-numita „flotă fantomă” folosită de ruși pentru a exporta mai departe petrol. Finlanda crede că din ea face parte și tancherul Eagle S, văzut aici în portul Porvoo, la 30 decembrie 2024.
Sancțiunile anunțate vineri la Washington vizează și așa-numita „flotă fantomă” folosită de ruși pentru a exporta mai departe petrol. Finlanda crede că din ea face parte și tancherul Eagle S, văzut aici în portul Porvoo, la 30 decembrie 2024.


„Statele Unite iau măsuri radicale împotriva principalei surse de venit a Rusiei pentru finanțarea războiului său brutal și ilegal împotriva Ucrainei”, a declarat secretarul Trezoreriei, Janet Yellen. „Prin acțiunile de astăzi, mărim efectul sancțiunilor asociate cu comerțul cu petrol al Rusiei, inclusiv transportul maritim și finanțarea exporturilor de petrol ale Rusiei”.

Pericolul unei noi prietenii Trump-Putin

Oficialii administrației Biden au declarat, pe de altă parte, că va depinde în cele din urmă de administrația Trump dacă va păstra sau va elimina noile sancțiuni.

Echipa de tranziție a lui Trump nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii cu privire la sancțiuni, scrie AP. Dar Trump a declarat joi reporterilor că președintele rus Vladimir Putin dorește să se întâlnească cu el, iar Kremlinul a confirmat că liderul de la Moscova ar fi gata de așa ceva.

Își vor cădea dragi din nou? Donald Trump și Vladimir Putin la summitul lor de la Helsinki, din 16 iulie 2018.
Își vor cădea dragi din nou? Donald Trump și Vladimir Putin la summitul lor de la Helsinki, din 16 iulie 2018.


Relația caldă a lui Trump cu Putin de-a lungul anilor a revine în aceste zile în centrul atenției. Merită notat și că președintele republican ales s-a opus, de asemenea, ajutorării costisitoarea a Kievului, promițând să acționeze rapid pentru a pune capăt conflictului după întoarcerea sa în funcție pe 20 ianuarie.


Trump a adăugat un nou nivel de incertitudine cu privire la viitorul sprijin american la începutul acestei săptămâni, când a părut să simpatizeze cu poziția lui Putin conform căreia Ucraina nu ar trebui să facă parte din NATO. Președintele ales a criticat administrația Biden pentru că și-a exprimat sprijinul pentru eventuala aderare a Kievului la alianța militară transatlantică.

Kremlinul a respins vineri noile sancțiuni, înainte de anunțul care era anticipat.

„Suntem conștienți că administrația va încerca să lase o moștenire cât mai dificilă în relațiile bilaterale pentru Trump și echipa sa”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

În cazul în care administrația Trump ar lua măsuri pentru a reduce sancțiunile, notează AP, ar trebui mai întâi să informeze Congresul.

Administrația Biden a prezentat joi, în ajunul anunțării noilor sancțiuni împotriva Rusiei, un nou pachet de ajutor militar în valoare de 500 de milioane de dolari pentru Kiev, în timp ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin.


Zelenski ar fi trebuit să se întâlnească vineri cu Biden în Italia, dar Biden a renunțat la planurile sale de a călători în străinătate pentru a ajuta la supravegherea răspunsului federal la incendiile de vegetație care fac ravagii în Los Angeles.

La începutul acestei săptămâni, Trump și-a exprimat îngrijorarea cu privire la pierderile de vieți omenești din timpul conflictului din Ucraina, susținând în același timp că „acest război nu ar fi avut loc niciodată” dacă el ar fi fost președinte.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Donald Trump, primul președinte al SUA condamnat penal. El nu va face închisoare, dar sentința nu „dispare”

Donald Trump va prelua al doilea mandat de președinte pe 20 ianuarie 2025.
Donald Trump va prelua al doilea mandat de președinte pe 20 ianuarie 2025.

Președintele ales al SUA Donald Trump (78 de ani) nu va merge la închisoare și nici nu va plăti vreo amendă pentru condamnarea sa penală, din mai 2024, în dosarul banilor plătiți unei vedete porno în schimbul obținerii tăcerii („hush money”), a decis vineri judecătorul Juan Merchan.

Merchan a declarat că a impus sentința care îl scutește pe Trump de închisoare, amendă sau probațiune, deoarece Constituția SUA îi protejează pe președinți de urmărirea penală. Dar el a spus că protecțiile acordate funcției „nu reduc gravitatea unei infracțiuni și nu justifică în niciun fel comiterea acesteia”.

„Protecția juridică considerabilă, chiar extraordinară, oferită de funcția de șef al executivului este un factor care prevalează asupra tuturor celorlalte”, a declarat Merchan. „În ciuda amplorii extraordinare a acestor protecții, o putere pe care acestea nu o oferă este puterea de a șterge verdictele juriului.”

Statutul juridic al statului New York stabilește că atunci când instanța impune o pedeapsă de eliberare condiționată - cum e cazul sentinței de vineri a Curții Supreme împotriva lui Trump – inculpatul va fi eliberat în procesul în care a fost condamnat fără închisoare, amendă sau supraveghere a probațiunii. O sentință de eliberare condiționată este, însă, o hotărâre definitivă de condamnare.

În iulie, Curtea Supremă a SUA a hotărât că foștii președinți au dreptul la un anumit grad de imunitate față de urmărirea penală.

După aflarea sentinței, Trump a pledat nevinovat și a promis că va face apel la verdictul de vinovăție.

El a apărut cu avocatul său pe ecranele televizoarelor, îndreptate către sala de judecată, cu două steaguri americane în fundal și o cravată în culorile steagului SUA.

„A fost o vânătoare de vrăjitoare politică”, a spus Trump înainte de pronunțarea sentinței.

„A fost făcută pentru a-mi deteriora reputația, astfel încât să pierd alegerile și evident că nu a funcționat”, a spus el citat de Reuters.

„Sunt total nevinovat, nu am făcut nimic rău”, a spus Trump, care nu a depus mărturie în timpul procesului de anul trecut.

Acum că a fost condamnat, cu zece zile înainte de preluarea mandatului, el este liber să depună apelul, un proces care ar putea dura ani de zile și se poate desfășura în timp ce el se află la Casa Albă ca președinte al Statelor Unite.

Trump s-a luptat din răsputeri ca să evite spectacolul de a fi obligat să se prezinte în fața unui judecător cu doar zece zile înainte de momentul depunerii jurământului de învestire ca președinte al SUA. Curtea Supremă a SUA respins apelul președintelui ales de amânare a sentinței până după 20 ianuarie, când va fi învestit la Casa Albă.

Emil Bove, avocatul lui Donald Trump, la tribunalul penal din Manhattan. Pe ecran, Todd Blanche, alt avocat al său și Trump, participă de la distanță la procesul „Hush money” („Bani pentru tăcere”) - New York, vineri, 10 ianuarie 2025.
Emil Bove, avocatul lui Donald Trump, la tribunalul penal din Manhattan. Pe ecran, Todd Blanche, alt avocat al său și Trump, participă de la distanță la procesul „Hush money” („Bani pentru tăcere”) - New York, vineri, 10 ianuarie 2025.

Donald Trump a fost condamnat în mai 2024 de un tribunal din statul New York pentru falsificarea unor documente contabile care dovedeau plăți către o actriță de filme pentru adulți, prin care îi cumpăra tăcerea legată de o aventură extraconjugală.

Donald Trump a fost acuzat în aprilie 2023 de procurorul districtului Manhattan pentru 34 de infracțiuni penale de stat, inclusiv de falsificarea de facturi, bonuri și cecuri pentru a masca o plată de 130.000 de dolari către Stormy Daniels, vedetă de filme pentru adulți.

Banii au fost plătiți pentru a-i cumpăra tăcerea în legătură cu presupusa lor întâlnire sexuală din 2006.

Stormy Daniels a încercat să facă publică presupusa relație cu Trump cu o lună înainte de alegerile din 2016, ceea ce ar fi putut afecta candidatura candidatului republican la președinție.

Avocatul personal al lui Trump de atunci, Michael Cohen, a declarat în fața instanței că i-a virat avocatului lui Daniels 130.000 de dolari cu câteva zile înainte de alegeri, la cererea lui Trump.

Donald Trump a câștigat alegerile din 2016 și din 2024. El s-a folosit de acest proces și de celelalte pentru a-și mobiliza electoratul fidel, susținând că ar fi vorba de o conspirație pentru a-l împiedica să ajungă la președinție. Campania sa a înregistrat o creștere bruscă a donațiilor în urma inculpării sale care a avut loc în 2023.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Elevii ucraineni vor studia în condiții mai bune în școlile din R. Moldova

Anna Golynska, învățătoare de clase primare refugiată din Ucraina, a fost angajată la școala „Taras Șevcenko” în 2022.
Anna Golynska, învățătoare de clase primare refugiată din Ucraina, a fost angajată la școala „Taras Șevcenko” în 2022.

Sălile de clasă de la gimnaziul „Taras Șevcenco” și liceul teoretic sportiv „Gloria” din Chișinău, unde învață 264 de copii refugiați ucraineni, au fost dotate cu mobilier nou - scaune și bănci. Ministerul Educației și Cercetării a alocat în acest scop 300.000 de lei.

Șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice de la ministerul Educației, Ivan Duminică, a spus că este important ca elevii ucraineni să fie integrați în sistemul educațional din R. Moldova.

„Din datele pe care le are acum ministerul Educației, în aceste două instituții studiază cel mai mare număr de elevi refugiați din Ucraina”, a precizat Ivan Duminică.

În septembrie 2024, la gimnaziul „Taras Șevcenco” au fost inaugurate primele patru clase (clasele I, IV, V și VI) cu predare în limba ucraineană. În aceste clase studiază 95 de copii refugiați din Ucraina. Aceștia învață după curriculumul național, iar studierea limbii române este obligatorie.

În școlile și grădinițele din municipiul Chișinău sunt integrați circa 1870 de copii refugiați din Ucraina. Potrivit autorităților municipale, 1429 de elevi ucraineni sunt înscriși în 50 de școli, iar 441 de copii - în 64 de grădinițe.

Totodată, 280 de copii refugiați ucraineni beneficiază de cursuri gratuite de studiere a limbii române. Programul este finanțat și organizat de Centrul de Caritate pentru Refugiați, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, împreună cu Primăria Chișinău.

În acest an de studii, ministerul Educației a decis să renunțe la statutul de audienți pentru refugiații ucraineni. Drept, urmare, aceștia sunt obligați să frecventeze orele ca și toți elevii, vor susține examene și vor primi acte de finalizare a studiilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

BNM a majorat rata de bază cu 2% pe fondul crizei energetice

De regulă, băncile centrale majorează rata de bază pentru a ține în frâu inflația. Însă, măsura poate avea ca efect scumpirea creditelor.
De regulă, băncile centrale majorează rata de bază pentru a ține în frâu inflația. Însă, măsura poate avea ca efect scumpirea creditelor.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat rata de bază cu 2 punte procentuale - de la 3,6% la 5,6%. Decizia a fost determinată de criza energetică cu care se confruntă Republica Moldova, a precizat instituția.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis, pe 10 ianuarie, să majoreze și rata la creditele overnight, până la 7,6% anual, la operațiunile repo - până la 5,85% și la depozitele overnight - la nivelul de 3,6%.

„Decizia BNM a luat în calcul evoluțiile macroeconomice recente atât din mediul extern, cât și intern, inclusiv perspectivele accelerării inflației pe fondul sporirii tarifelor interne la gazul din rețea, energie termică și cea electrică, ajustate în decembrie 2024 și ianuarie 2025”, se arată într-un comunicat al BNM.

Potrivit băncii centrale, majorarea ratei de bază este orientată spre „temperarea” efectelor secundare asupra inflației, generate de creșterea tarifelor la energie.

Inflația anuală a constituit 6,97% în decembrie 2024, fiind cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul lunii precedente. Rata anuală a inflației, fără această majorare, constituie circa 6,3%, fiind în proximitatea țintei, notează instituția bancară.

De regulă, băncile centrale majorează rata de bază pentru a ține în frâu inflația. Însă, măsura poate avea ca efect scumpirea creditelor – majorarea ratelor la depozite și împrumuturi oferite de băncile comerciale –, inclusiv pentru afaceri, ceea ce ar putea afecta negativ economia.

BNM mai spune că „mediul extern indică în continuare tensiuni geopolitice și presiuni inflaționiste”. Banca centrală monitorizează în continuare situația macroeconomică internă și cea externă, precum și riscurile și incertitudinile asociate evoluției inflației, și va veni cu noi măsuri de politică monetară, dacă va fi necesar, se mai arată în comunicatul instituției.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul promite compensații unor întreprinderi după scumpirea curentului

Ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării al R. Moldova, Dumitru Alaiba, a menționat că vor fi compensate până la 50% din creșterea tarifului la energie electrică.
Ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării al R. Moldova, Dumitru Alaiba, a menționat că vor fi compensate până la 50% din creșterea tarifului la energie electrică.

Guvernul de la Chișinău promite să acorde compensații unor întreprinderi după scumpirea energiei electrice. Până la 10 mii de companii ar putea beneficia de măsurile de sprijin, anunțate vineri de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

Programul de compensații este menit să sprijine competitivitatea întreprinderilor autohtone, pentru care energia electrică reprezintă o parte semnificativă a costurilor de producție.

Prioritate vor avea firmele ce se ocupă de producția de alimente, lapte, carne, ouă și pâine.

Potrivit ministrului Alaiba, vor fi compensate până la 50% din creșterea tarifului la energie electrică, pe o perioadă de la 3 până la 6 luni, în funcție de resursele disponibile, dar și de necesități.

De asemenea, sprijinul va fi extins și către alte sectoare, cum ar fi producătorii de încălțăminte, îmbrăcăminte, mobilă, componente electrice și altele.

Ministrul Dumitru Alaiba a anunțat și alte măsuri menite să încurajeze producătorii locali să facă investiții.

De la 1 ianuarie, statul va putea restitui antreprenorilor până la 60% din investițiile pe care aceștia le fac pentru extinderea și dezvoltarea afacerilor. Din această sumă, 25% sunt granturi nerambursabile, iar 75% reprezintă scutiri de 50% la impozitul pe venit.

Antreprenorii sunt încurajați să investească în eficiența energetică a tuturor proceselor de producție, în utilaje mai performante care consumă mai puțin și care dau randamente mai mari, izolare termică și surse de energie regenerabile, potrivit oficialului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Confirmat: românii vor putea merge fără viză în SUA din 31 martie

Ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, într-o fotografie de arhivă.
Ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, într-o fotografie de arhivă.

Din 31 martie 2025, deținătorii de pașapoarte românești nu vor mai avea nevoie de viză pentru a călători în Statele Unite în scop de afaceri sau turistic, pentru până la 90 de zile. Anunțul oficial a fost făcut vineri, 10 ianuarie, la Washington, de Departamentul SUA de pentru Securitate Internă.

România este a 43-a țară care intră în programul Visa Waiver, al statelor cu regim liberalizat de vize SUA.

La un eveniment organizat vineri după-masă de la București, ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, a prezentat decizia guvernului de la Washington ca pe începutul unei relații încă și mai strânse între cele două țări.

Ea a amintit însă că românii vor trebui de acum, ca și călătorii din celelalte 42 de țări din programul Visa Waiver, să completeze online înaintea plecării spre SUA o cerere de autorizație de călătorie cunoscută ca ESTA.

„Felicitări României pentru această realizare importantă!”, a spus Kavalec, amintind că decizia americană vine la scurt timp după ce România a intrat deplin în Spațiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre.

Ambasadoarea americană a făcut aceste remarci în prezența premierului român Marcel Ciolacu, în timp ce la Washington decizia era confirmată ambasadei române de secretarul de stat pentru securitate internă Alejandro Mayorkas.

Ciolacu a spus că decizia americană este „succesul întregii societăți” românești, mai ales că vine după „succesul Schengen”.

România este una din ultimele țări din Uniunea Europeană care „scapă” de vizele americane. Bulgaria, colega ei de integrare în structurile euroatlantice, încă nu se bucură de această înlesnire.

Criteriul cel mai cunoscut pentru renunțarea de către SUA la vize pentru o țară sau alta a fost rata de respingere a cererilor de viză - care a fost mereu prea ridicată în România. Spre sfârșitul anului trecut s-a confirmat că rata a scăzut, în sfârșit.

Autorizația de călătorie care va înlocui vizele actuale va fi valabilă timp de doi ani, are număr nelimitat de intrări/ieșiri din SUA în acest interval și poate fi utilizată pentru vizite cu o durată de cel mult 90 de zile, doar pentru turism sau afaceri, transmite Europa Liberă România.

Costul unei autorizații de călătorie este de 21 de dolari americani, a anunțat Ambasada României la Washington.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proteste la București: Susținătorii lui Georgescu cer reluarea turului doi al prezidențialelor

Protestul susținătorilor lui Călin Georgescu de la București, 10 ianuarie 2025
Protestul susținătorilor lui Călin Georgescu de la București, 10 ianuarie 2025

Mii de oameni au protestat vineri la București în fața Palatului Parlamentului și a Curții Constituționale (CCR) față de anularea rezultatelor alegerilor prezidențiale din noiembrie. Manifestanții, susținători ai Călin Georgescu, au cerut reluarea turului doi al scrutinului.

Protestul a fost organizat de platforma EPACE, care a adunat în ultimele zile, pe site-ul său, zeci de mii de semnături din partea simpatizanților lui Călin Georgescu, cel care a câștigat primul tur al scrutinului, pe 24 noiembrie 2024.

La manifestație au venit oameni din mai multe județe, dar și parlamentari de la Alianța pentru Unirea Românilor și Partidul Oamenilor Tineri.

Potrivit Jandarmeriei, în jur de 4.000 de persoane au participat la protest. Unii participanți ar fi șicanat jurnaliștii prezenți la fața locului și ar fi distrus plăcuțele de înmatriculare ale mașinii unei televiziuni ce relata de la fața locului, transmite Europa Liberă România.

Tot vineri, Curtea Constituțională a înregistrat „cererea depusă de avocații domnului Călin Georgescu”. În ajun, Georgescu anunțase că avocații săi vor cere CCR să-și revizuiască de urgență decizia de anulare a alegerilor prezidențiale.

Potrivit corespondenților Europei Libere România, Călin Georgescu nu a participat la acțiunea de protest. În ajun, el a plecat din țară. Georgescu a fost fotografiat pe Aeroportul Otopeni, în timp ce se îmbarca spre Frankfurt, Germania. Ulterior, el a scris pe rețele că va merge „personal pentru a depune demersuri legale către cele mai înalte instituții europene”.

Alegerile prezidențiale din România au fost anulate pe 6 decembrie 2024, în ajunul celui de al doilea tur și în timp ce votul din diaspora începuse deja. Curtea Constituțională a României, care validase rezultatele primului tur, și-a revizuit decizia după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a desecretizat rapoartele instituțiilor de apărare și securitate națională care sugerau intervenția unui actor străin în alegeri. Ca urmare, CCR a decis că procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi reluat în integralitate, guvernul urmând să stabilească o nouă dată.

Primul tur al alegerilor din 24 noiembrie a fost câștigat de Călin Georgescu, un candidat independent mai puțin cunoscut, cu vederi anti-occidentale și ultranaționaliste, cu aproape 23% - o victorie numită de presa românească și internațională drept „șocantă”.

După anularea alegerilor, Georgescu a atacat la mai multe instanțe decizia CCR, însă demersurile sale au fost respinse. El a anunțat că a contestat decizia de anulare a alegerilor inclusiv la CEDO.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Numărul răniților în urma cutremurului din Tibet a depășit 330

Case distruse după cutremur, într-un sat din districtul Shigatse, Regiunea Autonomă Tibet, China, 7 ianuarie 2025.
Case distruse după cutremur, într-un sat din districtul Shigatse, Regiunea Autonomă Tibet, China, 7 ianuarie 2025.

Numărul persoanelor rănite în urma cutremurului de marți din Regiunea Autonomă Tibet din China a crescut la 337, aproape dublu față de cifrele inițiale. Oficial, numărul morților, oficial, a rămas neschimbat - 126 de persoane.

Nu se știe încă numărul celor dispăruți, dar, după mai bine de trei zile, experții spun că este foarte probabil ca cei prinși sub dărâmături să fi murit de hipotermie, relatează Reuters.

În această perioadă a anului, temperaturile nocturne din regiune variază, în medie, între minus 10 grade și minus 15 grade Celsius.

Până vineri, au avut loc peste 1.600 de replici în zona dezastrului, făcând și mai dificilă strămutarea și plasarea celor peste 47.000 de sinistrați în adăposturi temporare.

Guvernul chinez a trimis în zonă 743 000 de tone de produse precum cereale, ulei de gătit, carne și legume, iar ministerul Comerțului a declarat că alte 2.000 de tone de carne de porc congelată și 1.600 de tone de carne de vită și oaie congelată sunt gata de livrare.

Cutremurul cu magnitudinea 6,8 s-a produs marți dimineață. Epicentrul a fost înregistrat în nodul regiunii Tingri, districtul Shigatse, la o adâncime de 10 kilometri. După cum notează BBC, Shigatse este considerat unul dintre cele mai sfinte orașe din Tibet, fiind reședința tradițională a lui Panchen Lama, o autoritate spirituală în budismul tibetan, a doua persoană ca importanță după Dalai Lama.

Cutremurul a fost cel mai grav dezastru produs în Tibet în ultimii ani. Zona este activă din punct de vedere seismic și este locul în care plăcile India și Eurasia se ciocnesc suficient de puternic pentru a modifica înălțimea unora dintre cele mai înalte vârfuri din lume, în munții Himalaya.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comisia Europeană nu a acceptat o derogare de la taxa CO2 pentru energia românească livrată în R. Moldova

R. Moldova cumpără energie de pe bursa română, la tarife mai mari decât cele de până la declanșarea crizei energetice.
R. Moldova cumpără energie de pe bursa română, la tarife mai mari decât cele de până la declanșarea crizei energetice.

Comisia Europeană a refuzat să ofere o derogare temporară de la obligativitatea procurării certificatelor de carbon (CO2) pentru energia electrică produsă în România și exportată în R. Moldova. Însă, UE ar putea să ofere un sprijin direct Moldovei, confruntată cu o criză energetică.

Anunțul l-a făcut ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, răspunzând unei întrebări din partea publicației Profit.ro.

Potrivit lui, derogarea a fost cerută de autoritățile de la București și Chișinău pentru a obține o micșorare a prețului la energia românească exportată peste Prut. Oficialul român a sugerat, recent, că derogarea de la taxa pe emisiile de dioxid de carbon ar fi putut înjumătăți prețul energiei. Achitarea taxei CO2 „pur și simplu dublează prețul energiei electrice de la vreo 400-500 lei MWh până la peste 1.000 lei MWh”, a afirmat Burduja la DIGI24, pe 6 ianuarie.

„Am discutat cu comisarul european pentru Mediu, Directoratul General pentru Acțiune Climatică nu este favorabil acestei soluții. A mai fost solicitată și de Polonia, iar argumentul (pentru refuz – n.r.), pe care mi-e greu să-l combat, este că astfel s-ar crea un precedent la nivel european, în care se pot invoca anumite circumstanțe pentru a se face derogări de la plata acestor certificate”, a declarat Burduja pentru profit.ro, pe 9 ianuarie.

Ministrului român al Energiei a mai spus că oficialii europeni l-au asigurat că există posibilitatea unui sprijin financiar direct pentru Republica Moldova „din partea Directoratului General pentru Energie, eventual, și a altor actori internaționali”. El a amintit, în context, declarația recentă a statelor nordice și a celor baltice care au cerut Comisiei Europene altor parteneri-cheie să fie „pregătiți să intensifice asistența internațională acordată Moldovei”.

Sebastian Burduja a adăugat că l-a bucurat faptul că traderul de stat din Republica Moldova, Energocom, a semnat un contract de achiziție a energiei electrice de la producătorul român OMV Petrom, până la sfârșitul lunii ianuarie.

Energocom a anunțat despre tranzacția cu OMV Petrom pe 9 ianuarie, spunând că nu poate divulga prețul de procurare a energiei, însă acesta ar fi mai mic decât cel existent pe piață. Prin acest contract, autoritățile moldovene ar încerca să compenseze oscilația prețurilor la bursele internaționale.

Tot joi, premierul de la Chișinău, Dorin Recean, a declarat că autoritățile au luat în calcul „toate riscurile care se pot materializa în următoarele șase luni” și, în context, guvernul nu vede premise pentru creșteri tarifare la energie.

Pe 10 ianuarie, în Republica Moldova au intrat în vigoare noile tarife la energie electrică. Astfel, consumatorii casnici din regiunile de centru și sud vor plăti 4,10 lei/kWh, față de tariful precedent de 2,34 lei, iar cei din regiunea de nord – 4,68 lei/kWh, față de 2,84 lei. Totodată, energia termică a ajuns să coste peste 2.000 de lei pentru o gigacalorie la Chișinău și Bălți, și peste 3.000 de lei la Comrat.

Scumpirile vin la aproape o lună de la majorarea tarifului pentru gazele naturale până la 16,74 de lei pentru un metru cub.

Începând cu 1 ianuarie, compania rusă Gazprom a sistat în mod unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, făcând imposibilă producerea energiei electrice la centrala MGRES (Centrala de la Cuciurgan), care asigura malul drept al Nistrului cu până la 80% din necesarul de curent electric. Pentru a suplini deficitul, Chișinăul cumpără energie de pe bursa română, la tarife mai mari decât cele de până la declanșarea crizei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Trump spune că întâlnirea sa cu Putin este în curs de pregătire

Președintele ales Donald Trump la întâlnirea cu guvernatorii republicani de la Mar-a-Lago, 9 ianuarie 2025.
Președintele ales Donald Trump la întâlnirea cu guvernatorii republicani de la Mar-a-Lago, 9 ianuarie 2025.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat că pregătirile pentru întâlnirea sa cu președintele rus Vladimir Putin sunt în desfășurare. Trump nu a precizat când ar putea avea loc întâlnirea.

„El vrea să se întâlnească. Și facem pregătiri”, a declarat președintele ales al SUA, răspunzând la întrebările jurnaliștilor. Trump a adăugat că Putin și-a exprimat public dorința de a se întâlni.

„Trebuie să punem capăt acestui război. Este o baie de sânge”, a spus Trump reporterilor înainte de o întâlnire cu guvernatorii republicani la reședința sa de la Mar-a-Lago din Florida.

Președintele ales al SUA nu a dezvăluit detalii despre viitoarea întâlnire, spunând că ar „prefera să aștepte până pe 20 [ianuarie]”, ziua inaugurării sale.

Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin este gata să se întâlnească cu noul lider american Donald Trump fără condiții prealabile.

„Președintele Putin a declarat în repetate rânduri că este deschis contactelor cu liderii internaționali, inclusiv cu președintele SUA, inclusiv cu Donald Trump”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Nu sunt necesare condiții pentru aceasta. Ceea ce este necesar este o dorință reciprocă și voința politică pentru dialog și pentru rezolvarea problemelor existente prin dialog”, a adăugat el.

În ajun, Peskov a declarat că Putin salută dorința lui Trump de a stabili contacte, dar Kremlinul nu a primit încă nicio invitație oficială. Potrivit lui Peskov, ar fi mai potrivit să se aștepte până când Trump își va prelua mandatul.

Președintele ales al SUA a declarat în repetate rânduri că „lucrează activ” pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Înainte de victoria sa în alegeri, Trump a promis că va face acest lucru „în 24 de ore” și chiar înainte de inaugurarea sa în ianuarie, dar nu a dat detalii. Pe 7 ianuarie, la o conferință de presă în Florida, Trump a declarat că speră să pună capăt luptelor dintre cele două țări în șase luni.

„Poate un pic mai devreme. Rusia pierde o mulțime de tineri, la fel și Ucraina. Acesta nu ar fi trebuit să înceapă niciodată în primul rând. Un astfel de război nu ar fi trebuit să aibă loc deloc”, a spus președintele ales.

Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a declarat anterior că Trump ar putea juca un rol esențial în încheierea războiului ce durează de 34 de luni cu Rusia și ar putea să-l oprească pe Putin. Cu toate acestea, Kievul se teme că un acord de pace rapid ar putea costa Ucraina prea mult.

De la începutul invaziei rusești, Statele Unite, sub conducerea președintelui democrat Joe Biden, au alocat peste 175 de miliarde de dolari în ajutoare pentru Ucraina, inclusiv peste 60 de miliarde de dolari în asistență de securitate.

Cu toate acestea, este incert dacă ajutorul va continua în acest ritm în timpul mandatului lui Trump, care a declarat că dorește să pună capăt rapid războiului.

Keith Kellogg, nominalizat de președintele ales ca emisar special pentru Ucraina și Rusia, a declarat că Donald Trump nu are nicio intenție de a face concesii Kremlinului, ci caută să protejeze Ucraina.

„De fapt, el încearcă să salveze Ucraina și suveranitatea sa”, a spus Kellogg. În opinia sa, Trump este capabil să ofere o soluție acceptabilă pentru a pune capăt războiului pe termen scurt. Trimisul special crede că termenul limită poate fi stabilit la 100 de zile.

În baza relatărilor Reuters, DPA și Radio Svoboda.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un fost polițist, condamnat pe viață și obligat să achite două milioane de lei pentru omorul unei tinere gravide

Pe 23 aprilie 2024, în fața Guvernului a avut loc manifestația „Cerem dreptate pentru Ana-Maria”.
Pe 23 aprilie 2024, în fața Guvernului a avut loc manifestația „Cerem dreptate pentru Ana-Maria”.

Fostul polițist Gheorghe Cotorobai a fost condamnat la detenție pe viață pentru că a răpit, violat și omorât o tânără însărcinată din Orhei. Judecătoria Orhei l-a obligat să achite familiei victimei 2 milioane de lei pentru prejudiciul moral. Condamnatul nu-și recunoaște vina.

Instanța a pronunțat decizia pe 9 ianuarie. Potrivit Procuraturii Generale, bărbatul urmează să achite și 500.000 de lei pentru cheltuielile de judecată. Sentința poate fi atacată la Curtea de Apel.

Învinuitul a declarat jurnaliștilor că „a fost condamnat pe nedrept”. Procurorii menționează că bărbatul a fost supus unei expertize judiciare care a confirmat că el înțelegea ce comite și „nu suferea de maladie psihică cronică sau tulburare de personalitate”.

Pe 14 aprilie, Poliția a solicitat ajutorul populației în căutarea tinerei de 19 ani, care a dispărut pe 12 aprilie, după ce a urcat într-o mașină de ocazie, pe o stradă din Orhei. Ana-Maria era gravidă în luna a șasea. Peste o săptămână, pe 20 aprilie, oamenii legii au găsit cadavrul tinerei într-o fâșie forestieră din raionul Telenești.

Potrivit oamenilor legii, Gheorhe Cotorobai a fost la volanul automobilului în care a urcat Ana Maria. Procurorii spun că fostul polițist a plasat-o în portbagajul mașinii și a transportat-o la domiciliul său, din raionul Telenești, unde a violat-o. Iar în dimineața următoarei zile, a transportat-o într-o fâșie forestieră din raionul Telenești, ca să ascundă urmele infracțiunilor.

După aceasta, mai multe organizații ai societății civile au solicitat autorităților ca în legislația Republicii Moldova să fie introdusă noțiunea de „femicid”, iar în cazul tinerei să fie făcută dreptate.

Vara trecută, deputații au aprobat proiectul de lege care introduce noțiunea de femicid. Modificările din lege stabilesc că femicidul este cea mai gravă formă de violență împotriva femeilor, inclusiv omorul intenționat și vătămarea integrității corporale sau a sănătății ce provoacă decesul unei femei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

MAE l-a convocat pe un reprezentant al ambasadei ruse în legătură cu „recentele dezinformări”

Însărcinatul cu afaceri al ambasadei ruse la Chișinău, Alexandr Andreev, iese din sediul Ministerului Afacerilor Externe, după ce a fost convocat în legătură cu „recentele dezinformări”.
Însărcinatul cu afaceri al ambasadei ruse la Chișinău, Alexandr Andreev, iese din sediul Ministerului Afacerilor Externe, după ce a fost convocat în legătură cu „recentele dezinformări”.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al ambasadei ruse la Chișinău, Alexandr Andreev, în legătură cu „recentele dezinformări” lansate de misiunea diplomatică cu privire la criza energetică din regiunea transnistreană.

Diplomatului rus i s-a adus la cunoștință poziția „clară și fermă” a Chișinăului privind „caracterul inacceptabil al declarațiilor false, care au drept scop subminarea stabilității politice și economice” a Republicii Moldova.

Ambasada Federației Ruse la Chișinău a difuzat o declarație pe 6 ianuarie în care acuză Chișinăul, Kievul și Occidentul că au lăsat sute de mii de oameni din regiunea transnistreană, în toiul iernii, fără lumină și căldură, după sistarea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina de la 1 ianuarie.

MAE a subliniat că „responsabilitatea pentru criza energetică din regiunea transnistreană revine exclusiv Federației Ruse și companiei Gazprom, care au decis să sisteze livrările de gaze contrar obligațiilor contractuale”, se spune într-un comunicat al externelor.

Totodată, ministerul a cerut „insistent și repetat” ambasadei ruse să înceteze imediat „campania de dezinformare, manipularea cu fapte și crearea de narațiuni false”, care dăunează și mai mult relațiilor bilaterale și tensionează situația regională.

Este a doua reacție a MAE la declarația ambasadei ruse, prima fiind difuzată pe 6 ianuarie. Tot atunci, MAE l-a convocat pe un reprezentant al misiunii diplomatice rusești, în lipsa ambasadorului Oleg Ozerov, care s-ar afla la Moscova, potrivit agenției IPN.

Schimb de acuzații între Moscova și Chișinău

Între timp, Kremlinul a comentat, tot pe 9 ianuarie, criza energetică din regiunea transnistreană. Purtătorul de cuvânt, Dmitri Peskov, a acuzat din nou Moldova și Ucraina de declanșarea crizei, deși concernul rus Gazprom a fost acela care a sistat livrările de gaze de la 1 ianuarie.

„Timp de mulți ani, Rusia a furnizat gaze naturale, pe seama cărora Transnistria a și trăit de fapt. Iar acum, din cauza deciziilor Ucrainei și ale autorităților moldovenești, Transnistria a fost lipsită de această oportunitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenția rusă de stat TASS.

„Situația este, într-adevăr, una de criză”, a adăugat Peskov.

Declarația Kremlinului vine la o zi după ce purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat pentru „Sputnik” că Republica Moldova ar „bloca” livrările de energie în regiunea transnistreană. „Este o bătaie de joc”, a spus ea, acuzând totodată și Occidentul că, sub lozinci democratice, ar încerca să rezolve „probleme geopolitice”.

Într-o primă reacție, vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova, deputata formațiunii de guvernare PAS, Doina Gherman, a calificat acuzațiile lansate de Peskov și Zaharova drept „minciuni”.

„Deși oamenii cu discernământ au înțeles demult că tot ce zice Kremlinul prin gura lui Peskov înseamnă exact contrariul, o vom spune încă o dată: chiar dacă are contract valabil până în 2026, Gazprom a oprit livrarea de gaze naturale pe malul stâng pe ruta alternativă. Moscova a provocat intenționat această criză pentru a destabiliza Republica Moldova”, a scris Gherman într-un mesaj pe Facebook.

Criza energetică de pe malul stâng al Nistrului este o „ilustrație perfectă a ce înseamnă „ruskii mir” – întuneric, frig și disperare”, a mai spus deputata PAS.

Chișinăul și Kievul sunt gata să ofere sprijin regiunii transnistrene

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a reafirmat deschiderea autorităților de la Chișinău de a oferi tot sprijinul regiunii transnistrene pentru achiziționarea resurselor energetice „într-un mod corect și transparent”.

Tiraspolul a refuzat propunerea Chișinăului de a-i oferi asistență la procurarea resurselor energetice de pe piețele europene, pe motiv că prețul acestora ar fi prea „mare și volatil”, după ce, mai bine de trei decenii, regiunea transnistreană a consumat gaze rusești în mod gratuit.

Autoritățile moldovene au declarat anterior că sunt conștiente de capacitatea de plată redusă a populației din regiune și s-au arătat dispuse să ofere compensații, în anumite condiții, dacă va exista și sprijinul partenerilor internaționali.

Pe 9 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că Tiraspolul nu a răspuns deocamdată la noua ofertă a Chișinăului de a intermedia livrările de cărbune din Ucraina pentru Centrala de la Cuciurgan (MGRES), în schimbul energiei electrice pe care Tiraspolul ar putea să o livreze Ucrainei.

Acest mecanism a fost discutat în ajun de Maia Sandu cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Liderii celor două țări au convenit să caute împreună soluții „pentru a preveni agravarea crizei umanitare și a proteja populația afectată, inclusiv prin utilizarea unor surse alternative de energie, precum cărbunele”.

Într-o postare pe X, președintele ucrainean a spus și el că Ucraina „este gata să ofere ajutor”.

„Sarcina importantă acum este să ajutăm Moldova să-și depășească dificultățile energetice și să împiedicăm Moscova să cauzeze tensiuni sociale”, a mai scris liderul de la Kiev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Chișinăul va cumpăra curent de la OMV Petrom România, pentru a reduce achizițiile de pe bursă

Astfel, autoritățile de la Chișinău încearcă să „stabilizeze” prețul de import al energiei.
Astfel, autoritățile de la Chișinău încearcă să „stabilizeze” prețul de import al energiei.

Energocom a semnat, pe 9 ianuarie, un contract cu OMV Petrom România pentru cumpărarea energiei electrice la un preț „mai mic” decât cel de pe piață, într-un efort al autorităților moldovene de a compensa oscilația prețurilor la bursele internaționale.

Compania energetică spune că va cumpăra câte 30 MW zilnic, până la finele lunii ianuarie. Potrivit Energocom, „prețul nu poate fi divulgat deocamdată” din cauza secretului comercial, dar acesta ar fi „mai mic decât ofertele existente pe piață”.

Contractul vine să suplinească necesitățile energetice ale R. Moldova în condițiile în care autoritățile așteaptă oscilații de prețuri legate de reluarea activității economice atât în R. Moldova, cât și în România, ceea ce va genera un consum mai mare.

Astfel, autoritățile moldovene vor reduce achizițiile de pe bursă unde prețurile variază și vor încerca să „stabilizeze” prețul de import al energiei.

Tot joi, 9 ianuarie, premierul Dorin Recean a declarat că autoritățile au luat în calcul „toate riscurile care se pot materializa în următoarele șase luni” și, în context, guvernul nu vede premise pentru creșteri tarifare.

Declarația vine după scumpirile în lanț la energia electrică și cea termică de la începutul anului electoral 2025, prilej pentru opoziția pro-rusă de la Chișinău pentru a critica autoritățile, chiar dacă guvernul a anunțat compensații pentru populație, sprijinite de Uniunea Europeană.

Din ianuarie, consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova vor plăti 4,10 lei/kWh, față de tariful precedent de 2,34 lei, iar cei din nordul țării – 4,68 lei/kWh, față de 2,84 lei. Totodată, o gigacalorie a ajuns să coste peste 2.000 de lei la Chișinău și Bălți, și peste 3.000 de lei la Comrat.

Scumpirile vin la circa o lună de la majorarea tarifului pentru gazele naturale până la 16,74 de lei pentru un metru cub.

Începând cu 1 ianuarie, Gazprom a sistat unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, care nu mai poate produce energie la Centrala de la Cuciurgan (MGRES), pe care o livra malului drept al Nistrului la un preț mai mic decât cel al pieței. Pentru a-și suplini deficitul, R. Moldova cumpără energie de pe bursa română, la tarife mai mari.

Spre exemplu, pentru a acoperi necesarul de consum pentru 9 ianuarie, Chișinăul a importat energie la un preț de 114-118 euro/MWh, aproape dublu față de costul de 66 USD/MWh (aproximativ 63 de euro) plătit anterior către MGRES.

Pe 6 ianuarie, ministrul energiei de la București, Sebastian Burduja, a anunțat că România și R. Moldova s-au adresat Comisiei Europene cu o cerere comună pentru a obține o derogare temporară la obligația achiziționării certificatelor de emisii CO2 la energia electrică, produsă pe bază de gaze naturale și cărbune, care este exportată în Republica Moldova. Oficialul român a sugerat că scutirea ar putea, practic, înjumătăți prețul energiei electrice livrate Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Los Angeles continuă să lupte cu incendiile. Au murit cel puțin cinci persoane

Imagine din satelit a fumului care se ridică din incendii la Pacific Palisades, California, la 8 ianuarie.
Imagine din satelit a fumului care se ridică din incendii la Pacific Palisades, California, la 8 ianuarie.

Pompierii din California luptă pentru a treia zi consecutiv joi, în zona metropolei Los Angeles, cu o serie de incendii majore, care au ucis cinci persoane, au devastat comunități de pe coasta Pacificului până la Pasadena și au forțat mii de oameni să-și părăsească în fugă casele.

Associated Press nota într-o relatare de joi dimineață (ora locală) că vânturile violente care au alimentat flăcările și au dus la evacuări haotice s-au calmat oarecum, și nu se prevedea să recâștige în intensitate în cursul zilei. Asta ar putea oferi pompierilor posibilitatea de a face progrese în fața flăcărilor care au cuprins o zonă vastă, cele mai grave fiind la Pacific Palisades și Altadena.

Incendiile cele mai noi au izbucnit miercuri seara în zona Hollywood Hills, lovind mai aproape de inima orașului și de baza industriei sale de divertisment, punând în pericol cartiere dens populate în condiții excepționale de vânt și uscăciune.

Un elicopter aruncă apă asupra zonei unde se ridică inscripția HOLLYWOOD, la Los Angeles, pe 8 ianuarie.
Un elicopter aruncă apă asupra zonei unde se ridică inscripția HOLLYWOOD, la Los Angeles, pe 8 ianuarie.

Aproape 2.000 de case, sedii de firme, magazine și alte structuri au fost distruse în incendiile numite Palisades și Eaton - și se așteaptă ca bilanțul pagubelor să crească. Cele cinci decese înregistrate până acum au fost cauzate de incendiul Eaton.

Aproximativ 130.000 de persoane au primit ordin de evacuare, în condițiile în care incendiile au mistuit în total aproximativ 108 kilometri pătrați - aproape de mărimea întregului oraș San Francisco. Incendiul Palisades este deja considerat cel mai distrugător din istoria orașului Los Angeles.

Casă cuprinsă de flăcări la Malibu, pe 8 ianuarie.
Casă cuprinsă de flăcări la Malibu, pe 8 ianuarie.

Actorii și-au pierdut casele

Flăcările au înaintat spre cartiere foarte populate și bogate, inclusiv Calabasas și Santa Monica, unde locuiesc bogații și celebritățile din California.

Mandy Moore, Cary Elwes și Paris Hilton se numără printre vedetele care și-au pierdut casele. Billy Crystal și soția sa Janice și-au pierdut casa în care locuiau de 45 de ani în incendiul din Palisades.

„Ne-am crescut copiii și nepoții aici. Fiecare centimetru din casa noastră a fost plin de dragoste. Amintiri frumoase pe care nu ni le poate lua nimeni”, au scris soții Crystal pe rețele.

Actorul Billy Crystal și soția lui Janice într-o fotografie de arhivă.
Actorul Billy Crystal și soția lui Janice într-o fotografie de arhivă.

În Palisades Village, au fost distruse biblioteca publică, două magazine alimentare, două bănci și mai multe buticuri.

Președintele Joe Biden, care din cauza incendiilor și-a anulat o vizită în Italia și la Vatican, a semnat o declarație federală de urgență după ce a ajuns la o stație de pompieri din Santa Monica pentru o ședință de informare cu guvernatorul Gavin Newsom, care a trimis trupe ale Gărzii Naționale pentru a ajuta.

Mai multe studiouri de la Hollywood și-au suspendat producția, iar Universal Studios și-a închis parcul tematic dintre Pasadena și Pacific Palisades.

Miercuri seară, peste 330.000 de persoane nu aveau curent electric în sudul Californiei, potrivit site-ului de monitorizare PowerOutage.us.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Șefa în exercițiu a OSCE, convinsă că Chișinăul și Tiraspolul vor găsi soluții la criza energetică

Ministrul Afacerilor Externe al R. Moldova, Mihai Popșoi, o întâmpină la sediul instituției pe ministra Afacerilor Externe a Finlandei, Elina Valtonen, aflată într-o vizită oficială în R. Moldova, în calitate de președinte în exercițiu al OSCE.
Ministrul Afacerilor Externe al R. Moldova, Mihai Popșoi, o întâmpină la sediul instituției pe ministra Afacerilor Externe a Finlandei, Elina Valtonen, aflată într-o vizită oficială în R. Moldova, în calitate de președinte în exercițiu al OSCE.

Decizia concernului rus Gazprom de a opri livrarea gazelor spre regiunea transnistreană „vine să submineze” stabilitatea economică și politică a R. Moldova și să slăbească securitatea în întreaga regiune, a declarat șefa în exercițiu a OSCE, Elina Valtonen, aflată în vizită la Chișinău.

Elina Valtonen, ministrul de externe al Finlandei, a cărei țară deține președinția rotativă a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), unul din mediatori la negocierile pentru reglementarea conflictului transnistrean, s-a întâlnit la Chișinău, pe 9 ianuarie, cu omologul său moldovean, Mihai Popșoi, și cu conducerea de vârf a R. Moldova.

La o conferință de presă comună cu șeful diplomației moldovene, Valtonen a părut să sprijine poziția autorităților de la Chișinău, care susțin că declanșarea crizei energetice de către Rusia ar avea legătură cu viitoarele alegeri parlamentare de la toamnă, miza Moscovei fiind provocarea instabilității și a nemulțumirilor sociale, și înlocuirea actualei guvernării pro-europene cu una pro-Kremlin.

„Putem să ne așteptăm la acțiuni hibride latente din partea Rusiei în alegerile parlamentare care vin. Finlanda este gata să-și împărtășească experiența de răspuns la acțiuni hibride. Pot să vă asigur că am trecut prin mai multe acțiuni de acest gen în regiunea noastră. (...) Vedem că este închis gazul și nu este lumină și, respectiv, cât de multă grijă are Rusia față de oameni”, a declarat Elina Valtonen.

În cadrul conferinței de presă susținute alături de Mihai Popșoi, Elina Valtonen a declarat că este angajată, în calitate de președinte în exercițiu al OSCE, să avanseze procesul de reglementare transnistreană.
În cadrul conferinței de presă susținute alături de Mihai Popșoi, Elina Valtonen a declarat că este angajată, în calitate de președinte în exercițiu al OSCE, să avanseze procesul de reglementare transnistreană.

Ministrul de externe al Finlandei a mai spus că OSCE s-ar putea implica în soluționarea crizei energetice și ar putea oferi asistență, dar și-a exprimat „convingerea” că autoritățile de la Chișinău și administrația separatistă de la Tiraspol vor putea să identifice „soluții, pe termen scurt și lung”, în beneficiul populației.

Tot joi, Valtonen avea programate întrevederi la Tighina cu liderul administrației din stânga Nistrului, Vadim Kransnoselski, și cu negociatorul-șef al Tiraspolului, Vitali Ignatiev.

La aceeași conferință de presă, ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, a declarat că nu există deocamdată un răspuns de la Tiraspol la propunerea Chișinăului și a Kievului de a ajuta regiunea transnistrean cu cărbune.

„Am văzut răspunsurile precedente la ofertele noastre de sprijin. Sperăm că de data aceasta va fi un alt răspuns. (...) Vom munci pentru a crea acest sprijin internațional, pentru a ajuta cetățenii noștri din stânga Nistrului să depășească această dificultate în care s-au pomenit din cauza cinismului de care dau dovadă Gazprom și Kremlinul”, a spus ministrul.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Mai multe lemne și generatoare electrice. Sandu și Recean au vizitat sate din Zona de Securitate

Președinta Maia Sandu, alături de prim-ministrul Dorin Recean, în timpul vizitei în satul Varnița din stânga Nistrului.
Președinta Maia Sandu, alături de prim-ministrul Dorin Recean, în timpul vizitei în satul Varnița din stânga Nistrului.

Primarii satelor din Zona de Securitate au cerut Chișinăului mai multe lemne, peleți și generatoare electrice pentru a rezista crizei energetice. Liderii de la Chișinău au promis să construiască centrale pe biomasă și să integreze localitățile din Zonă în sistemul energetic al R. Moldova.

„Am ascultat situația din fiecare localitate și am notat care sunt necesitățile imediate. Am înțeles că este nevoie de sprijin sub formă de lemne, peleți și generatoare”, a spus Maia Sandu pe 9 ianuarie, la Varnița.

Este prima vizită a conducerii Republicii Moldova în Zona de Securitate de la Nistru, după sistarea livrărilor de gaze rusești la 1 ianuarie.

Maia Sandu, însoțită de premierul Dorin Recean și vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, s-a întâlnit cu primari din 14 sate din Zona de Securitate, care se află sub controlul autorităților de la Chișinău, dar fac parte din sistemul energetic al regiunii separatiste transnistrene.

Președinta a transmis că, pe termen mediu, conducerea țării vrea să ofere mai multă autonomie energetică instituțiilor din localitățile respective, prin construirea centralelor pe biomasă, care produc energie prin arderea combustibilului solid (în special lemne și peleți).

„Așteptăm ca ministrul Dezvoltării Regionale să pregătească proiectele”, a declarat Sandu.

Șeful Guvernului a spus că, pe termen lung, cele 14 localități trebuie integrate în sistemul energetic al R. Moldova.

„Sunt și lucrări mai dificile pentru că presupun traversarea râului Nistru”, a afirmat Recean, adăugând că pentru realizarea proiectului este nevoie și de cooperarea cu autoritățile separatiste. Bunăoară, localitățile Copanca și Varnița pot fi alimentate cu energie electrică de pe malul drept al Nistrului doar prin rețelele controlate de Tiraspol, a precizat prim-ministrul.

Și vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a spus că cele 14 localități „se confruntă cu probleme diferite”, iar unele „sunt foarte greu conectabile la rețelele R. Moldova”. Potrivit lui, interconectarea ar dura în jur de 3-4 luni, iar asta presupune, inclusiv, investiții mari.

Președinta Maia Sandu, împreună cu prim-ministrul Dorin Recean și vicepremierul Oleg Serebrian, discută cu primarii satelor din Zona de Securitate.
Președinta Maia Sandu, împreună cu prim-ministrul Dorin Recean și vicepremierul Oleg Serebrian, discută cu primarii satelor din Zona de Securitate.

Chișinăul oferă, Tiraspolul tace

Premierul Recean a reiterat poziția autorităților moldovene care spun că Rusia intenționat a provocat criza energetică pentru a „destabiliza R. Moldova și a o folosi în războiul său împotriva Ucrainei”.

Recean a amintit că Tiraspolul a refuzat oferta Chișinăului de a intermedia procurările de gaze pentru regiunea transnistreană de pe bursele externe, la prețul pieței. „Am venit cu propunere ca să le cumpărăm gaz, dar am primit refuz”, a spus Recean, care a declarat că „Tiraspolul nu este autonom în deciziile pe care le ia”, fiind coordonat de Moscova.

Totodată, președinta Maia Sandu a spus că Tiraspolul nu a răspuns încă la noua ofertă a Chișinăului de a intermedia livrările de cărbune din Ucraina pentru Centrala de la Cuciurgan (MGRES), în schimbul energiei electrice produse acolo pe care Tiraspolul ar putea să livreze Ucrainei.

Acest mecanism a fost discutat de Sandu cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în ajunul vizitei în Zona de Securitate. Liderii celor două țări au convenit să caute împreună soluții care ar preveni suferințele oamenilor, inclusiv prin folosirea cărbunilor.

Rămasă fără gaze rusești la 1 ianuarie și trecută la producția de electricitate pe bază de cărbune, MGRES riscă să epuizeze rapid și acest combustibil. Tipul de cărbune cu care funcționează se găsește doar în Donbasul ocupat de Rusia.

Miza pe intermediari din OSCE

Președinta Sandu a spus că autoritățile de la Chișinău sunt într-un dialog permanent cu partenerii externei „despre ajutoare” pentru locuitorii regiunii transnistrene.

În efortul de a convinge autoritățile separatiste să coopereze, autoritățile moldovene vor purta discuții, tot pe 9 ianuarie, cu președinta în exercițiu a OSCE, șefa diplomației finlandeze, Elina Valtonen, care se află vizită la Chișinău și are programată o deplasare la Tiraspol.

Vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrean, a declarat că pentru a atenua efectele crizei este nevoie de deschidere din partea Tiraspolului. „Putem trimite multe mesaje, dar dacă nu este primită mâna întinsă a Chișinăului și a Occidentului” nu va fi niciun efect, a spus vicepremierul.

Potrivit lui, la etapa actuala, Tiraspolul este implicat în „jocul geopolitic murdar purtat de Moscova împotriva autorităților moldovene”.

Reacția Kremlinului

Kremlinul a comentat joi, 9 ianuarie, criza energetică din regiunea transnistreană. Purtătorul de cuvânt, Dmitri Peskov, a acuzat din nou Moldova și Ucraina de declanșarea crizei, deși concenrul rus Gazprom a fost acela care a sistat livrările de gaze, contrar obligațiilor contractuale, de la 1 ianuarie.

„Timp de mulți ani, Rusia a furnizat gaze naturale, pe seama cărora Transnistria a și trăit de fapt. Iar acum, din cauza deciziilor Ucrainei și ale autorităților moldovenești, Transnistria a fost lipsită de această oportunitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenția rusă de stat TASS.

„Situația este, într-adevăr, una de criză”, a adăugat Peskov.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

SUA oferă un nou sprijin militar Ucrainei de 500 milioane de dolari

Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski (stânga), și secretarul american al apărării, Lloyd Austin, la reuniunea de la Ramstein, 9 ianuarie 2025.
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski (stânga), și secretarul american al apărării, Lloyd Austin, la reuniunea de la Ramstein, 9 ianuarie 2025.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a anunțat un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina, în valoare de 500 de milioane de dolari, la reuniunea grupului Ramstein, alcătuit din țări care furnizează arme Kievului.

Pachetul include „rachete suplimentare pentru apărarea aeriană ucraineană, mai multă muniție, mai multe rachete aer-sol și alte echipamente pentru a sprijini avioanele F-16 ale Ucrainei”, a declarat Austin.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a făcut anunțul la ședința Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, de la Ramstein, Germania, pe 9 ianuarie. Noul pachet este parte a obiectivului administrației demisionare a președintelui Joe Biden de a trimite cât mai mult sprijin posibil înainte ca președintele ales Donald Trump să revină la Casa Albă. Un oficial de la departamentul apărării SUA a precizat, în ajun, că armele incluse în noul pachet vor fi scoase din stocuri, urmând să ajungă în Ucraina până la sfârșitul acestei luni.

La reuniunea de la Ramstein a participat și liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski.

Austin și Zelenski au folosit ultima lor întâlnire de joi pentru a face presiuni asupra viitoarei administrații Trump să nu renunțe la lupta Kievului, avertizând că încetarea sprijinului militar acum „nu va face decât să atragă mai multă agresiune, haos și război”.

„Am parcurs un drum atât de lung încât ar fi, sincer, o nebunie să renunțăm acum și să nu continuăm să ne bazăm pe coalițiile de apărare pe care le-am creat”, a declarat Zelenski. „Indiferent ce se întâmplă în lume, oricine vrea să se simtă sigur că țara sa nu va fi pur și simplu ștearsă de pe hartă”.

Ultimul pachet prevede o finanțare de aproximativ 3,85 miliarde de dolari pentru viitoarele livrări de arme către Ucraina; în cazul în care administrația Biden nu face alte anunțuri, soldul va fi la dispoziția președintelui ales Donald Trump pentru a trimite aceste arme, dacă dorește.

„Dacă Putin înghite Ucraina, apetitul său nu va face decât să crească”, le-a spus Austin reprezentanților celor aproximativ 50 de țări membre ale grupului, care s-au întâlnit în ultimii trei ani pentru a coordona furnizarea de arme și sprijin militar pentru Ucraina.

Statele Unite au oferit circa 66 de miliarde de dolari Ucrainei, de la începutl războiului, și au reușit să livreze deja Kievului cea mai mare parte din pachetele de sprijin - între 80% și 90%.

Înainte să plece la Ramstein, Zelenski a spus că obiectivul principal al actualei reuniuni este de a consolida apărarea aeriană a Ucrainei, pentru a permite „să țină forțele aeriene ruse departe de orașele și granițele noastre”.

Întâlnirea de la Ramstein a avut loc la o zi după ce Ucraina a suferit una dintre cele mai grave pierderi de vieți omenești din ultimele săptămâni. Un atac rusesc asupra orașului Zaporojie a ucis 13 persoane.

De asemenea, pe 8 ianuarie, Ucraina a susținut că forțele sale au lovit un depozit de petrol din Rusia care deservea o bază aeriană strategică în regiunea sudică Saratov.

Membrii grupului de contact au declarat că reuniunea din 9 ianuarie ar putea fi ultima, deoarece soarta acestuia rămâne neclară după ce Donald Trump va prelua oficial președinția SUA pe 20 ianuarie.

În baza relatărilor AP, AFP și Serviciului ucrainean al RFE/RL.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG