Pe fondul îngrijorărilor legate de Ucraina, Cristian Unteanu comentează pe blogurile Adevărul întoarcerea la Kiev a fostului președinte Petro Poroșenko. „Nu cred că Poroşenko se putea întoarce din străinătate să se pună la dispoziţia justiţiei de la Kiev dacă nu avea un proiect politic cu mult mai important, pe care să mizeze în acest moment în care orice variantă este pusă în discuţie”. Unteanu nu exclude ca decizia lui Poroșenko să fie susținută de anumite forțe din afara țării. Probabil aceleași care nu au dat niciun semnal în 2014-2015. Niciun serviciu secret străin – și nu sunt deloc puține active în Ucraina – nu a semnalat că Poroșenko, pe atunci șef de stat, sprijinea separatismul din Donbas cumpărând cărbune din regiune. Procurorii îl acuză acum de trădare. Dar comentatorul se teme că afacerea Poroșenko poate diviza clasa politică, cu riscul de a extinde fractura la nivelul întregii societăți, „şi aşa supusă diverselor polarizări de teama unui conflict cu Rusia”. Voci din Occident tind deja să considere că actualul șef de stat, Volodimir Zelensky, se ocupă mai mult de blocarea lui Poroșenko decât de a obține susținerea solidară a întregii Ucraine în fața riscului de atac rusesc.
Tensiuni în interiorul partidelor politice din România, atât la putere cât și în opoziție. Andreea Ghiorghe semnează o analiză în Adevărul și începe cu liberalii: actualul lider, Florin Cîțu, ar pierde teren în mod vizibil. Colegii săi de partid, mulți foști susținători fervenți pe când candida la șefia partidului, îi reproșează acum eșecul negocierilor cu social-democrații pe tema prefecților și subprefecților. Nu îl ajută deloc nici poziția în cadrul coaliției de guvernare. Florin Cîțu s-a arătat deja în dezacord cu mai multe decizii ale pesediștilor și e nemulțumit că premierul liberal Nicolae Ciucă nu l-a informat despre ele, ci a trebuit să le afle din presă.
În același cotidian, Raluca Boboc scrie despre „Prăbușirea Uniunii Salvați România” – este chiar titlul articolului. Pentru acest partid, ieșirea de la guvernare „nu a fost cu noroc”, spune analista. USR este „înghesuit” de ofensiva asimetrică, dar egal de activă și la PSD și la PNL, pentru ocuparea agendei politice, după cum e înghesuit de agresivitatea Alianței pentru Unirea Românilor, cu care se află în scandal direct. USR se află în plină „degringoladă strategică”. Din păcate, spune Raluca Boboc în Adevărul, partidul este condus cam de la Bruxelles, Dacian Cioloș fiind și europarlamentar. Va trebui, spune jurnalista, să se decidă dacă vrea o carieră europeană sau conducerea unui partid, pentru că USR suportă în primul rând „o criză de lider”.
Liderii grupurilor de ultraşi violenţi (…) sunt dirijaţi din umbră de personaje influente din instituţiile de forţă
De AUR se ocupă corespondentul Deutsche Welle Cristian Ștefănescu, care amintește că George Simion, co-președintele formațiunii, este fost lider de galerie fotbalistică. Or „Istoria recentă, nu mai departe de cea a Serbiei vecine, ne arată că liderii grupurilor de ultraşi violenţi (…) sunt dirijaţi din umbră de personaje influente din instituţiile de forţă. Fost om al serviciilor secrete de la Belgrad, Zeljko Arkan Raznatovic şi huliganii din Delije, galeria echipei de fotbal Steaua Roşie, aveau să fie nucleul dur al gherilelor paramilitare sârbe care au comis masacre în războaiele din fosta Iugoslavie. Acelaşi discurs naţionalist, populist şi radical, homofob şi misogin apare la membrii şi susţinătorii AUR”.
