Partidul Democrat l-a mustrat pe deputatul Corneliu Dudnic, originar din autonomia găgăuză, care a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că în cazul în care Republica Moldova s-ar uni cu România el va fi primul care va lua arma în mână pentru a lupta pentru Găgăuzia. „Fiecare are dreptul la opinie, dar PD nu acceptă instigarea la violenţă”, a spus liderul formațiunii Vladimir Plahotniuc. Declaraţiile lui Dudnic ar trebuie să fie analizate de legislativ, sunt de părere mai mulţi parlamentari, care au condamnat comportamentul colegului lor.
Deputatul Corneliu Dudnic s-a pronunţat, ca şi preşedintele pro-rus Igor Dodon, pentru interzicerea prin lege a unionismului. Doar că spre deosebire de şeful statului, Dudnic a spus că de pe urma acestei teme, reluate mai ales în ajun de alegeri, ar avea de câştigat inclusiv Partidul Socialiştilor, care ar vrea să ajungă la inima alegătorilor cu sloganul că e singura formațiune ce luptă cu această amenințare pentru Republica Moldova.
În acelaşi context, democratul Corneliu Dudnic a declarat că nu se supune totdeauna disciplinei de partid „pentru că în spatele lui stau interesele găgăuzilor” care în 2014 au optat în majoritate absolută la un referendum declarat ilegal de Chişinău pentru o apropiere de Rusia.
Totuşi, discursul lui a fost taxat de conducerea formaţiunii. Președintele democraților Vladimir Plahotniuc a declarat că Corneliu Dudnic, cel care i-a luat locul în parlament în septembrie 2015, a fost preîntâmpinat să evite pe viitor discursurile radicale.
„Partidul Democrat nu obișnuiește să cenzureze declarațiile, opiniile pro sau contra unui subiect. Fiecare are dreptul la opinia lui personală, totodată Partidul Democrat nu acceptă instigarea la violență, declarații care implică chiar ipotetic folosirea forţei sau armelor”.
S-a discutat foarte dur la partid despre comportamentul lui Corneliu Dudnic, a spus deputatul Vladimir Hotineanu care se declară pro-român. Hotineanu pune declaraţia colegului lui de partid pe seama emoţiilor.
„A făcut o prostie. Eu cred că el regretă. Şi parcă nu e prost băiatul acesta. Nu l-am înţeles. Emoţiile, ştiţi că găgăuzii sunt un popor destul de aprig şi foarte des nu sunt în stare să-şi controleze emoţiile, cred că şi aici este o lămurire a ceea ce a făcut dumnealui”.
Fiecare ales al poporului are dreptul la opinie în limitele legii, fără îndemnuri la război, la ură etnică, rasială, religioasă şi aşa mai departe, afirmă şi deputatul socialist Vasile Bolea. Altceva e că declaraţiile simbolice de unire semnate de primarii şi consilierii din zeci de localităţi trebuie să ajungă în vizorul procuraturii şi Serviciului de Informaţii şi Securitate, mai spune Bolea.
„Parlamentul Republicii Moldova ar trebui să condamne ieșirile unor reprezentanți ai autorităților publice locale cu asemenea declarații, deoarece în declarațiile pe care ei le semnează ei fac apel la Parlamentarul Republicii Moldova să întreprindă măsuri de fapt privind lichidarea statului”.
Preşedintele comisiei parlamentare pentru securitate, liberalul Roman Boţan, a condamnat „îndemnul la separatism” al lui Corneliu Dudnic care, în opinia lui, nu face faţă unui demnitar ajuns într-o asemenea funcţie. Boţan crede că legislativul ar urma să dea o notă comportamentului lui Dudnic şi să adopte un cod de etică al deputaţilor astfel încât în viitor să fie evitate situaţii similare.
Totodată, Roman Boţan afirmă că promovarea sau respingerea unionismului trebuie să aibă loc exclusiv pe cale pașnică:
„Constituția Republicii Moldova permite inclusiv răspândirea pe cale pașnică a idei unioniste deoarece Republica Moldova, fosta Basarabie, a făcut parte din Regatul României şi, respectiv, prin Pactul Ribbentrop-Molotov, fără voința cetățenilor români din acest spațiu, au fost rupţi de ţară şi demersul autorităților locale care semnalează către autorităţile centrale despre opțiunea unirii este una justificată”.
Diferenţele de opinii ale deputaților, pe alocuri antagonice, reflectă situaţia din ţară, au spus deputaţii cu care am stat de vorbă. Ei s-au îndemnat reciproc să evite manipulările, iar consensul la care vor ajunge în această chestiune să nu fie în detrimentul statului.
