În 2025, partidele vor primi bani pentru performanțele înregistrate la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, parlamentare anticipate din iulie 2021 și locale din noiembrie 2023. După următoarele alegeri validate, sumele vor fi recalculate de Comisia Electorală Centrală.
Unii au câștigat...
Anul acesta, statul va da pentru 42 de partide active peste 62 milioane de lei, dintre care 29 milioane vor fi vărsate în contul partidului de guvernământ PAS.
Principala forță de opoziție, Partidul Socialiștilor (PSRM), condus de ex- președintele Igor Dodon, va încasa circa 13 milioane de lei.
Locul trei este disputat de Partidul Comuniștilor (PCRM), al altui fost președinte, Vladimir Voronin, și Partidul Nostru (PN), al ex-primarului de Bălți, Renato Usatîi. Cele două formațiuni vor primi câte circa 3 milioane de lei.
Topul formațiunilor care se bucură de cea mai generoasă susținere din banii publici este completat de Partidul Social Democrat European (PSDE), condus de ex-ministrul de Externe Tudor Ulianovschi; Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a primarului de Chișinău, Ion Ceban; Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), al ex-premierului Ion Chicu, Platforma Demnitate și Adevăr (DA), condusă de Dinu Plîngău, și Partidul Liberal Democrat (PLDM), al unui alt ex-premier, Vlad Filat.
În total, cele nouă partide menționate mai sus au primit alocații mai mari de un milion de lei.
Lista abonaților la banul public conține și unele partide minuscule, care vor primi sume modice. De exemplu, Partidul Progresului Național va încasa 2.500 de lei, Partidul Noua Opțiune Istorică – puțin peste 3.000 de lei și Partidul Popular din R. Moldova – în jur de 4.500 de lei.
- Te-ar putea interesa și: Câți bani a dat statul partidelor moldovene în 2024
Anul trecut, aceleași nouă partide au luat partea leului din alocații. Cele mai importante formațiuni ale momentului – PAS și PSRM – au devenit și mai bogate, datorită performanței Maiei Sandu și a lui Alexandr Stoianoglo la prezidențiale. Formațiunea condusă de Igor Grosu a obținut cu circa 3 milioane de lei mai mult decât anul trecut, iar cea condusă de Igor Dodon – cu 4 milioane.
Legislația R. Moldova prevede o formulă complexă de calcul a sumelor pe care statul le dă partidelor, prin intermediul CEC. Criteriul principal este performanța la alegerile din ultimii 4 ani: cu cât mai multe voturi, cu atât mai mulți bani.
... iar alții au pierdut
Din cauza mai multor nereguli depistate în campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie 2024, CEC a suspendat finanțarea a patru partide, ceea ce a scutit statul de plata a peste 1,5 milioane de lei.
Partidul pentru Viitorul Moldovei, al ex-premierului Vasile Tarlev, a rămas fără alocații în totalitate. Acesta urma să primească în 2025 peste 330.000 de lei. CEC i-a oprit finanțarea din bugetul de stat din cauza unor încălcări înregistrate în campania prezidențială, în care și-a încercat puterile Tarlev, obținând puțin peste 3% din voturi în primul tur.
Printre altele, autoritatea electorală a constat că partidul lui Tarlev a declarat cu întârziere banii din fondul electoral și i-a folosit fără a informa CEC, a încasat „contrar prevederilor” peste 70.000 de lei și nu a reflectat în rapoartele financiare peste 600.000 de lei.
- Te-ar putea interesa și: Statul remunerează partidele pentru performanța la prezidențiale. Cât au luat PAS și PSRM
Comuniștii au pierdut peste un milion de lei. CEC a suspendat finanțarea partidului pentru lunile ianuarie-aprilie 2025 deoarece formațiunea a depus prea târziu câteva rapoarte financiare în timpul campaniei pentru referendumul privind aderarea la UE, în care a agitat pentru opțiunea „Nu”.
Pentru încălcări similare, CEC a reținut alocațiile pentru câteva luni ale anului 2025 destinate pentru două partide afiliate oligarhului fugar Ilan Șor – Partidul Renaștere și Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei. În total, formațiunile au fost lipsite de circa 200.000 de lei.
Dependența „alarmantă” a partidelor de banul public
Pe lângă alocații de stat, partidele moldovene mai pot câștiga bani din alte trei surse legale: cotizații plătite de membri, donații din partea simpatizanților și venituri proprii, din activitatea lor economică (de exemplu, închirierea unor spații).
Dar pentru partidele moldovene alocațiile sunt principala sursă de finanțare, reprezentând, în medie, peste 80% din venituri – un fenomen „alarmant”, potrivit experților asociației Promo-Lex, care atenționează de ani buni privind dependența crescută a partidelor față de banii publici.
- Te-ar putea interesa și: De unde iau bani partidele moldovene
„Este o tendință îngrijorătoare, în contextul în care majoritatea formațiunilor politice par să nu depună efort pentru atragerea susținerii financiare din partea cetățenilor”, constata experta Mariana Focșa în cel mai recent raport al asociației privind finanțarea partidelor.
O soluție pentru a „dezabona” partidele de la banul public ar fi, potrivit Promo-Lex, revizuirea condițiilor de acordare a alocațiilor, în funcție de volumul veniturilor acumulate din surse private.
Alocații de stat pentru partide există în toate statele din Uniunea Europeană, cu excepția Italiei, însă, în comparație cu R. Moldova, ponderea lor în bugetele partidelor este mai mică. Dacă în R. Moldova alocațiile reprezintă peste 80% din bugetele partidelor, atunci media pe UE este de aproximativ 60%.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
