Instanța a stabilit că plângerea a fost depusă cu o zi mai târziu decât prevede legea.
Într-o postare pe rețele din 2 august, reprezentanții blocului, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, au acuzat că decizia „nu a fost luată în sala de judecată” și că judecătorii instanței supreme nu au adus argumente noi, ci au „copiat literal motivele Curții de Apel, ignorând normele legislației electorale”.
Ei au acuzat partidul de guvernământ că ar fi influențat politic hotărârea instanței și spun că o vor contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde vor invoca încălcarea dreptului la alegeri libere.
PAS nu a comentat deocamdată declarațiile.
Partidele membre din componența blocului, printre care „Renaștere”, „Șansă” și „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” (FASM), a căror lideri au fost recent sancționați de Uniunea Europeană, au spus că vor încerca să se înscrie separat în cursa electorală, depunând individual documentele la CEC.
Pentru alegerile din septembrie, Comisia Electorală Centrală a refuzat să înregistreze Blocul „Victoria” ca bloc electoral, pe motiv că formațiunea este succesoare a Partidului Șor, declarat neconstituțional.
În ședința din 19 iulie, CEC a mai cerut Ministerului Justiției să analizeze acțiunile celor patru partide privind afilierea lor cu un partid declarat neconstituțional.
Blocul „Victorie-Pobeda” nu a fost înregistrat nici în cursa electorală de anul trecut pentru prezidențiale și referendumul despre aderarea Republicii Moldova la UE, iar justiția a lăsat atunci în vigoare decizia CEC.
Sancționați de UE și cu conturile blocate
Pe 15 iulie, Consiliul UE a aprobat sancționarea mai multor politicieni moldoveni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Cei vizați s-au ales cu restricții de circulație și conturi și bunuri blocate în UE.
Printre cei sancționați se numără și liderii formațiunilor care alcătuiesc blocul „Victorie”: Alexandru Beșchieru, liderul FASM, Alexei Lungu, liderul partidului „Șansă” și Natalia Parasca, lidera formațiunii „Renaștere”.
Autoritățile moldovene au decis ulterior, pe 27 iulie, prin Consiliul interinstituțional de supervizare, un organ colegial menit să aplice în R. Moldova măsurile restrictive internaționale, să blocheze conturile celor vizați de sancțiunile UE.
Până acum, pe lista națională de sancțiuni erau peste 20 de cetățeni moldoveni supuși sancțiunilor internaționale pentru eforturi de destabilizare a R. Moldova sau legături cu agresiunea rusă în Ucraina.
Printre acestea se numără fugarii de justiția moldoveană Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și Veaceslav Platon, deputata Marina Tauber, bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul și alții.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
