Linkuri accesibilitate

Papa le va cere scuze indigenilor canadieni pentru „genocidul cultural” 


Papa Francisc celebrează slujba In passione Domini, Bazilica Sfântul Petru de la Vatican în Vinerea Mare, 15 aprilie 2022
Papa Francisc celebrează slujba In passione Domini, Bazilica Sfântul Petru de la Vatican în Vinerea Mare, 15 aprilie 2022

Papa Francisc va începe duminică, 24 iulie, o vizită de aproape o săptămână în Canada, urmând să-și ceară scuze pentru comportamentul Bisericii Catolice față de indigenii canadieni.

În ceea ce mulți consideră a fi cel mai rușinos episod din istoria Canadei, peste 150.000 de copii ai băștinașilor au fost luați de la casele lor și plasați în școli-internat gestionate de catolici pentru a fi „educați” în spirit creștin și „dezvățați” de tradițiile comunităților lor, inclusiv de limba maternă, iar mulți dintre ei au fost abuzați, violați și malnutriți.

În 2015, Comisia pentru Adevăr și Reconciliere a Canadei, înființată în 1994, a numit acele evenimente „genocid cultural”.

Descoperirea rămășițelor a 215 copii la o fostă școală-internat din statul British Columbia, anul trecut, a readus subiectul în actualitate, provocând apeluri mai insistente ca Papa să ceară scuze. De atunci, la alte foste școli-internat s-au descoperit alte posibile sute de rămășițe de copii. Școlile catolice au funcționat în Canada între 1831 și 1996.

Agenția Reuters notează că Papa Francisc este popular în Canada, mai ales printre catolicii care alcătuiesc cam o treime din populație. Interesul pentru vizita lui în Canada, prima a unui Papă în ultimii aproape 20 de ani, este foarte ridicat inclusiv în rândul canadienilor indigeni, care și-au anunțat în număr mare dorința să participe la întâlnirile cu oaspetele de la Vatican. Mulți speră ca discuțiile să ajute la vindecarea traumelor provocate de „genocidul cultural”.

Comportament catolic „deplorabil”

Papa Francisc a vorbit public în premieră despre vizita în Canada duminică, 17 iulie, la adresarea săptămânală de la Vatican. El a spus că va face „un pelerinaj al pocăinței” care „ar putea duce mai departe procesul de vindecare și reconcilere deja început”, ca răspuns la „politicile de asimilare culturală care în trecut au provocate daune grave, în diferite forme, comunităților native” din America de Nord.

Potrivit portalului Vatican News, echipa care organizează vizita Papei a făcut publică emblema călătoriei, creată de un artist canadian indigen, Shaun Vincent, și intitulată „Împreună”.

Papa Francisc a exprimat deja scuze câtorva reprezenți ai Primelor Națiuni, cum li se spune în Canada: delegați inuiți și metiși pe care i-a primit în aprilie, la Vatican.

„Simt rușine... durere și rușine pentru rolul jucat de un număr de catolici, mai ales cei cu răspundere educațională, în toate acele evenimente care v-au rănit, în abuzurile suferite, și în lipsa de respect pentru identitatea, cultura și chiar pentru valorile voastre spirituale”, a spus Papa la întânirea de la 1 aprilie.

„Pentru comportamentul deplorabil ai acelor membri ai Bisericii Catolice, cer iertare lui Dumnezeu și vrea să vă spun din toată inima că îmi pare foarte rău”, a mai spus suveranul pontif.

Fapte, nu vorbe

Agenția Reuters notează că mulți canadieni, indigeni sau nu, așteaptă nu doar vorbe, ci și fapte de la Biserica Catolică.

Supraviețuitorii genocidului cultural și liderii unor comunități spun că Biserica Catolică le datorează compensații financiare, înapoierea unor bunuri culturale furate, sprijin pentru tragerea la răspundere a vinovaților și acces la toate documentele legate de școlile incriminate.

Unii lideri indigeni cer de asemenea ca Biserica Catolică să renunțe o doctrină colonială din secolul XV care justifică deposedarea locuitorilor indigeni, exprimată prin bule papale sau edicte.

Într-un prim efort de compensare financiară, în primăvară, Conferința Canadiană a Episcopilor Catolici a promis să colecteze 30 de milioane de dolari canadieni pentru proiecte de terapie, „revitalizare lingvistică” și alte inițiative. Un purtător de cuvânt al organizației catolice, Neil MacCarthy, a spus că până acum s-au adunat 4,6 milioane de dolari și că speră ca vizita Papei să fie un impuls suplimentar și în această privință.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

Previous Next

XS
SM
MD
LG