Dmitri Medvedev a declarat, într-un interviu cu presa rusă, că „dacă Germania ar decide să execute mandatul de arestare împotriva lui Vladimir Putin emis de Curtea Penală Internațională (CPI), acesta ar constitui o declarație de război”, cum relatează site-ul rusesc Gazeta.ru.
Anterior, ministrul german al Justiției, Marko Bushman, afirmase că Putin va fi arestat dacă va călători pe teritoriul german, iar cancelarul Olaf Scholz a salutat decizia CPI de a emite un mandat de arestare împotriva președintelui rus pentru crime de război, amintește Gazeta.ru.
„Oare acești politicieni germani înțeleg că este vorba de un casus belli, sau ei nu au fost la școală? Dacă s-ar întâmpla așa ceva, toate mijloacele [militare] rusești ar da buzna peste Bundestag și cancelaria lor”, a amenințat Medvedev, care și-a asumat rolul de „mesager principal” al Kremlinului încă de la începutul războiului din Ucraina, rol pe care îl îndeplinește de cele mai multe ori postând diatribe violent anti-occidentale pe canalul său Telegram.
Săptămânalul francez Courrier International, care oferă în traducere cele mai bune articole ale săptămânii din presa de pe întreaga planetă, are în ultimul său număr un întreg dosar despre călătoria lui Xi Jinping la Moscova, prima sa vizită la „cel mai bun prieten” al său, Vladimir Putin, de la începutul războiului din Ucraina, declanșat cu puțin peste un an în urmă.
Președintele chinez a ajuns în Rusia încununat de un succes major: reluarea relațiilor diplomatice, după șapte ani de întrerupere, între Iran și Arabia Saudită. „Pekinul a reușit să-i aducă pe cei doi mari adversari ai Orientului Mijlociu să pună la punct un acord, scrie The Atlantic. Acesta este probabil doar un început. Acest pact iranio-saudit ar putea marca un punct de cotitură în politica externă chineză, marcat de o diplomație mult mai proactivă decât în trecut.
O schimbare pe care organul de presă al Partidului Comunist Chinez o rezumă bine, într-un editorial triumfalist: „China încurajează interacțiunile armonioase și sănătoase între marile puteri și dorește să dezvolte prietenia și cooperarea cu toate țările”, se bucură Renmin Ribao. “China se opune cu hotărâre oricărei forme de hegemonie sau de lovitură de stat, oricărei concepții despre războiul rece, oricărei izolări, oricărei confruntări sau opresiuni între taberele opuse.”
Mesajul este clar și nu total nefondat, cel puțin într-un punct. În fața ambițiilor chineze, administrația Biden se dovedește incapabilă să-și imagineze altceva decât „stăvilirea” teoretizată din timpul Războiului Rece. Iar alianțele multilaterale pe care Washingtonul le înmulțește în zona Indo-Pacific – Aukus (alianța Australiei, Regatului Unit și Statelor Unite) și Quad (care leagă Statele Unite, Japonia, Australia și India) – nu fac decât să întărească paranoia Pekinului, estimează publicația The Age.
Canada în plină explozie demografică
„Este pentru prima dată în istoria țării când populația a crescut cu peste 1 milion de oameni într-o perioadă de douăsprezece luni”, anunță Radio-Canada, pe baza datelor de la agenția oficială Statistics Canada. Radio-Canada precizează că țara a înregistrat în 2022 cea mai puternică creștere demografică dintre țările G7 și cele ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în același timp.
„Trebuie să ne întoarcem în 1957 pentru a remarca un salt atât de semnificativ al creșterii populației, continuă radioul național, cauzat atunci atât de baby boom-ul postbelic, cât și de „valul de imigrație și de refugiați generat de revoluția maghiară din 1956”.
Încă o dată, imigrația joacă un rol important în această creștere demografică puternică, întrucât „aproape toată creșterea înregistrată (95,9%) este rezultatul mișcărilor migratorii”, precizează Le Journal de Montréal. O situație „încurajată de eforturile guvernului de a atenua deficitul de forță de muncă, el însuși cauzat de îmbătrânirea populației, în special”.
Populație dublată în 26 de ani
Impactul fenomenului asupra societății este deja fenomenal, notează CBC. „Imigrația reprezintă aproape 100% din creșterea forței de muncă a Canadei, iar până în 2036 se preconizează că imigranții vor reprezenta aproximativ 30% din populația Canadei.”
Întrebat de site-ul canalului CBC, directorul Institutului de Infrastructură de la Universitatea din Toronto, Matti Siemiatycki, afirmă că această creștere demografică este pozitivă pentru economia țării, dar, spune el, provocarea va fi integrarea acestor noi veniți și asigurarea că aceștia să aibă abilitățile și pregătirea necesare pentru a ajuta țara să construiască infrastructura și locuințele necesare și să „stimuleze în continuare economia”.
Statisticile prevăd pentru Canada că populația se va dubla în douăzeci și șase de ani dacă rata actuală a imigrației continuă în anii următori. Canada are o suprafață de 9.985.000 km2, de puțin peste 18 ori mai mare decât a Franței.
Mulți dintre imigranți sunt musulmani, dar acest factor nu este încă luat în considerare în statistici.
Ramadanul: între o „tradiție familială” și un „mare moment colectiv”, o practică pe cât de culturală, pe atât de religioasă
În sfârșit, la rubrica culturală, Le Monde, în Franța (probabil țara cu cea mai masivă și compactă populație musulmană din Europa, dar unde statisticile de tip etnic sau religios sunt interzise oficial) explică ce este Ramadanul:
Luna sfântă pentru musulmani, care începe pe 23 martie, reprezintă un imperativ religios la fel de mult pe cât e un mod de socializare apreciat de credincioși.
Am mai explicat și aici ce este Ramadanul. De altfel, ramadanul, sau ramazanul, tot după pronunția turcească, mai însemna, în româna veche, burtă – stomac. De unde expresia pentru a spune mi-e foame : „mă taie la ramazan”.
