Născut în 19 mai 1963, în satul Pruteni, raionul Făleşti. Absolvent în 1989 al Facultății de Jurnalism a USM. Carieră profesională: redactor prima pagină la ziarul municipal „Curierul de seară” şi la cotidianul „Momentul”. Între 1999-2000 – redactor-prezentator de ştiri la Radio-Nova, apoi colaborator la ziarul „Gazeta Liberă”; în intervalul 2006-2007 – lector superior la Facultatea de Jurnalism, USM. Actualmente redactor şi secretar de redacţie la revista „Săptămîna”.
Luni
De dimineață am aflat că vecina Ucraina are alt președinte ales, totuși altul, Volodimir Zelenschi, cel care ani la rând i-a tot înveselit pe ucraineni, acuma va fi mai puțină veselie și-i va chema la seriozitate. Probabil. Pe 22 aprilie, între două înghițituri de cafea, moldovenii se întrebau - oare ce va fi? Nimic deosebit nu va fi. Ucraina este o țară cu mult potențial și mult teritoriu, cu multă populație și cu multe alte multe, așa că ei vor rezista și, probabil, vor schimba ceva în țara lor și în viața lor. Din câte am văzut și am auzit, de data aceasta ucrainenii au ales, nu doar au votat. Se pare că ei, ușurel și apăsat, depășesc regula noastră strămoșească: când din doi răi îl alegem pe cel mai bun.
Și tot de la o luni a început săptămâna patimilor, ultima de post, ultima înainte de Paști. Este o perioadă fericită, emoțional, dar și climateric vorbind. E tihnă, e binecuvântare, în general pentru mine personal este o stare de bine, firește toate se trag din copilărie. Pretutindeni avem cozonac, mirosuri plăcute, perdele clătite, iepurași, fluturași, chestii din astea comerciale. La mine în sat, de exemplu, la Paște nu se vorbea despre iepuraș și nici de cozonac cu ghimbir, kiwi sau avocado. Paștele la Chișinău e altfel decât Paștele la țară. Aici lumea vine cu Mercedes-ul la sfințit, pe la colțuri de stradă stau patrule polițienești, ouăle roșii sunt cumpărate și învelite într-un fel de peliculă, de fapt, profanate, că nu-s roșii, ci cu zorzoane orientale.
În ajun de Paști, la Chișinău, (se întâmplă inclusiv în aceste secunde), îți scuipi sufletul până ajungi dintr-un sector în altul, pentru că toți merg să-și cumpere slănina și ridichea cu mașina. După ce stai cu nervul întins vreo oră pe Ștefan cel Mare în ambuteiaj, sau cum mai spun moldovenii în cunoștință de cauză „ în ambuteliaj” îți dai seama cât de infinit poate fi timpul și, uneori, începi chiar să-l prețuiești.
Marți
Lungmetrajul cine cu cine merge la guvernare continuă. Filmul nostru politic se întinde din februarie, de luni până vineri inclusiv, apoi îndură două zile de odihnă, total nemeritate. Potrivit Codului Muncii – câte 8 ore de negocieri zilnic. Vorbim de parlamentarii noi, mai vechi şi acei cruzi de tot.
Este clar că, deocamdată, nimeni nu merge cu nimeni, toți stau înțepeniți pe baricadele lor de carton și așteaptă cine primul se va sinucide...
Blocul ACUM a mai invitat o dată PSRM pentru a discuta despre pachetul legislativ „privind deoligarhizarea statului” şi asumarea răspunderii pentru crearea unui Guvern, ei ar vrea să fie minoritar. Este clar că, deocamdată, nimeni nu merge cu nimeni, toți stau înțepeniți pe baricadele lor de carton și așteaptă cine primul se va sinucide. Socialiștii n-au îndrăznit să vină la negocieri, de-acu după Paști, PSRM va umbla cu busuiocul şi va chema ACUM la sfat. Abureala asta e cam de lungă durată, pare-mi-se la a treia ediție, când se umblă cu poftitul la negocieri.
Aproximativ o dată pe săptămână partidele fac schimb reciproc de pachete de legi, iar electoratul o zbughește la Circ, acolo dau pachete aduse cu microbuzul din Italia. Zilele acestea, Moldova este invadată de cozonac Panettone, atât de bine ambalat, încât, no problem, şi la anul va fi bun de mâncat.
Unii dau de înțeles că, încetul cu încetul, PD se apropie de PSRM. Sau poate invers. Unul altuia suflă în ceafă. Ambii consideră că sunt nevoiți să-l pupe pe cel mucos, pentru că aşa trebuie, aşa arată cărțile și procentele recoltate în scrutin. Ei se pot apropia numai la foc încet, fără grabă, încheiați la toţi nasturii geopolitici, cu instrumentarul necesar în dotare – sondaje, câte şi mai câte opinii ale analiștilor independenți, ieșiri en gros în afară, pregătesc bine terenul pentru a sădi o floare socialistă într-un sol democrat. Altceva ce trebuie de înțeles? A apărut doamna Greceanîi pe post de speaker. Rămâne să apară dl Plahotniuc pe post de prim-ministru. Așteptăm. De fapt, ce mai încolo-încoace, asta până la urmă e soluția cea mai probabilă. Iar peste hăt un an, s-a vedea, cine dintre acești doi crocodili e mai cu dinți.
Miercuri
Pentru prima oară în ultimii douăzeci de ani auzim că aducerea Focului Haric nu mai e proiect politic. Până acuma era, știam că oamenii de stat luptau între ei cine primul să urce în avion cu torța. Cine va aduce Focul Sfânt, „A… cutare, bravo lui, om vrednic, creștin dom'le, îl votăm, sigur că îl votăm”. Cam greu, dar cine trebuia să înțeleagă a înțeles că n-are ce căuta homo sapiensul politic în altarul Domnului. La Ierusalim merge doar Înalt Prea Sfințitul Vladimir și delegația. În delegație, după alte reguli, mai lumești, ar trebui să fie un enoriaș, care-i, de obicei e cu banul.
La Chișinău, Înalt Prea Sfințitul sfințește en gros toată fabrica de pâine, deci și tot cozonacul de-acolo, apoi stropește fabrica de vinuri cu tot Păstoralul din butoaiele Cricova, ceea ce s-a întâmplat și miercurea curentă. Aproximativ ca la Bobotează, când sfințește laolaltă Întreprinderea "Apă-Canal" cu tot cu H2O. Miercuri s-a vorbit mult și despre cele două mari șantiere naționale - pușcăria Bubuieci și arena Chișinău. Arena e gata 60 la sută, iar închisoarea noastră cu pretenții europene, ca să vezi, întârzie, n-au turnat nici măcar fundația.
Joi
Politicul Moldovei a luat o pauză creștinească. Partidele încă n-au ajuns să zică, mă rog de ne iertați, dar tăcerea lor e una evlavioasă, hai s-o credem și pe asta. Apropo, unii la Chișinău, de Paște merg în cluburi, la vânat pokemoane. Înainte luptam cu turcii, acum cu pokemonii. Sau merg la o șaorma, în cel mai rău caz. În noaptea Învierii o să vedem probabil iarăși niște străini pe la biserici, musafiri din Italia de exemplu. Doamnele noastre, astfel îi încreștinează pe parteneri - „Ia haideți să vă arătăm cât e de frumos la noi”, un fel de turism de Înviere, pelerinaj cu coșulețul plin.
Și mai e o tradiție oarecum medicinală, în următoarele două-trei zile cetățenii Republicii Moldova se vor ghiftui peste măsură cu grăsimi animale, așa încât mulți, ca de obicei vor popula secțiile de internare a spitalelor. Mâncați totuși cu socoteală, pentru că iată știrea cea îngrijorătoare: unul din trei medici este la pensie, iar circa trei mii și ceva de doctori tineri își fac bagajele, adică își europenizează carnetele de absolvire.
Vineri
La noi în sat, de Paști, toate sandalele erau noi...
E zi cu semnificație tristă, în realitate, însă, pretutindeni e multă agitație, toată lumea ceva cumpără, iar cine nu cumpără vinde. La Chișinău, toți umblă cu iepurașul. La Dumneavoastră în sat, de Paște, se vorbea de iepuraș? La mine nu. La mine în sat, coceau pască cu brânză de oi ori de vaci, cruce-împletită, la noi erau bunătății pe masă cum ar fi , de exemplu: mieluț, ieduț, puiuț, cășuț, sărmăluț și bineînțeles vinuț. La noi, copiii învârteau toată noaptea „cauciucuri” de bicicletă aprinse, iar cei mai mărișori, de tractor, așa încât, mulți dintre noi, a doua zi aveau urechile pârlite. La noi în sat, de Paști, toate sandalele erau noi. Era frumos și, posibil, mai este, chiar dacă printre acele dealuri și o muchie e prea multă sărăcie pe cap de consătean. Pretutindeni e același tablou, știm.
Și când toți se întrebau, (ei nu chiar toți), niște deputați independenți au întrebat dacă va fi sau nu va fi sistemul mixt valabil pe mai departe, azi, vinerea seacă, Curtea Constituțională decide că mixt-ul, totuși, rămâne.
Cu sau fără mixt, Paștele este așteptat, pentru că în aer plutește ceva plăcut mirositor și călduț, este o taină care ne apără și ne ocrotește. Eu nu pot explica cum se cuvine, nu-s nici popă, nici psiholog, cu atât mai mult psihiatru. Pe această notă oarecum optimistă vă urez tuturor Sărbători Fericite, obligatoriu lângă cei dragi, obligatoriu într-o stare de bine.