Aşadar, economia nu poate fi lăsată să moară, oamenii au nevoie de o bucată de pîine, de un ban pentru facturi. Iată de ce au fost relaxate restricţiile şi poporul a ieşit pe străzi.
Lucrul acesta e de înţeles şi de acceptat pînă la un punct. Covid-19 încă nu a plecat. El e cu noi. De aceea, cei care muncesc şi care se plimbă acum ar trebui să poarte măşti.
Guvernanţii au şi ordonat că în locurile publice, în speţă în transportul în comun, oamenii trebuie să poarte măşti. Frumos şi necesar deziderat. S-a văzut însă, chiar din prima zi a relaxării, că o sumedenie de pasageri nu au măşti şi nici nu vor să audă de ele.
Am polemizat pe FB cu o apărătoare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului. Doamna cu pricina îmi demonstra că oamenii nu pot fi obligaţi să poarte măşti, că asta le lezează demnitatea şi libertatea şi că accentul trebuie pus pe conştientizare, pe procesul de responsabilizare a cetăţenilor. Să le explicăm şi cu timpul ei vor înţelege, mi-a spus doamna care apără libertatea oamenilor. Am întrebat-o cu ce se deplasează prin oraş şi doamna mi-a spus că nu urcă în troleibuz. Era de aşteptat. Deci doamna îmi propune mie să merg acum într-un troleibuz cu oameni fără măşti, să aştept pînă aceştia vor deveni responsabili, în timp ce ea nu are treabă cu troleibuzele. Frumoasă apărare a drepturilor omului!
Vreau să spun iată ce. E clar că măştile ar trebui să fie mai ieftine şi mai accesibile. Dar ar mai trebui şi pasagerii să fie controlaţi şi pedepsiţi. Un cinovnic a spus că nu putem pune cîte un carabinier la fiecare staţie, nu avem atîţia bani. OK, dar există o soluţie oricum. Puneţi nişte carabinieri la 5 staţii din oraş, apoi mutaţi-i în altă zi la alte cinci staţii şi tot aşa. În fiecare zi să existe 5 staţii în oraş la care pasagerii să nu poată urca fără măşti, iar cei care coboară fără măşti să fie amendaţi. Şi lucrurile se vor schimba niţel. Cel puţin, va exista o frică ce va potenţa responsabilitatea. În acest spaţiu, responsabilitatea greu apare, dacă n-o stimulezi.
