Guvernarea PAS a votat joi un proiect de lege ce sancționează penal și contravențional discursul instigator la ură. Inițiativa legislativă a așteptat șase ani și patru luni în parlament pentru a trece de lectura finală, iar graba cu care a fost votată i-a luat prin surprindere pe unii apărători ai drepturilor omului care de ani de zile cer pedepse pentru cei ce promovează discriminarea și ura de gen, sex, etnie, migranți sau alte grupuri vulnerabile.
Irina Corobcenco de la Asociației Promo-LEX presupune că votul din legislativ ar fi fost grăbit de chestionarul solicitat de UE pentru ca R. Moldova să devină eligibilă pentru aderare.
Recentul caz al lui Felis, adolescenta transgen din Chișinău care s-a sinucis din cauza umilințelor și agresiunilor la care a fost supusă, sau promovarea urii și discriminării la adresa refugiaților ucraineni, inclusiv din partea unor politicieni, ar fi fost sancționate mai prompt de instituțiile statului dacă amendamentele votate joi 21 aprilie ar fi fost în vigoare.
Noul cadru legal vine nu doar cu sancțiuni, dar și cu acțiuni de prevenire, se arată convinsă Irina Corobcenco de laPromo-LEX, o organizație neguvernamentală care a promovat legea. Primul beneficiu e că descurajează intoleranța și pe autorii acestor tipuri de comportament discriminatoriu Experta însă este realistă: schimbările din societate nu se pot produce peste noapte. E nevoie de multă comunicare între autorități, societatea civilă și cetățeni, și chiar de educație. Scopul final e să se transmită semnalul că în societatea moldovenească nu sunt acceptate instigările la discriminare sau infracțiunile bazate pe prejudecăți, afirmă Irina Corobcenco.
„Ceea ce ar trebui să înțeleagă toată lumea este că legea în sine nu poate soluționa problema infracțiunilor motivate de prejudecată sau a discursului de ură și instigator la discriminare din spațiul public. Orice lege trebuie să urmată de dezvoltarea unor mecanisme, de pregătirea, persoanelor implicate în documentarea acestor cazuri”, spune Corobcenco.
Implicată în promovarea legislației ce sancționează mesajele instigatoare la ură și discriminare, Irina Corobcenco a fost surprinsă că proiectul aflat în Parlament de peste 6 ani a fost promovat în lectură finală cu atâta ușurință. Ea presupune că accelerarea ar fi venit de la chestionarul solicitat de Bruxelles pentru ca R. Moldova să devină eligibilă pentru aderare la UE. Anume acolo existau întrebări ce țin de drepturile omului, felul în care statul R. Moldova s-a asigurat că a luat toate măsurile necesare la acest capitol.
La fel de surprins de vot a fost un alt expert, Daniel Goinic de la Centrul de Resurse Juridice, de asemenea implicat în elaborarea proiectului de lege. Goionic a spus că mesajele instigatoare la ură sunt deseori amplificate în campaniile electorale, atunci când unele partide încearcă să câștige simpatii politice folosindu-se de categorii de populație vulnerabile. De asemenea, expertul afirmă că cei care se opun inițiativei sunt conservatorii care au promovat mesaje xenofobe și intolerante.
„Deputații au adăugat câteva amendamente pe care le considerăm benefice. Au adăugat în Codul Contravențional instigarea la discriminare, lucru care nu era. Pe lângă partea penală, va fi și contravențional pentru formele mai ușoare. Tare mult sper că aceste modificări vor fi puse în practică și vor proteja cu adevărat victimele”, se arată optimist Goinic.
Deputata PAS Olesea Stamate, președinta Comisiei parlamentare juridice, neagă că promovarea amendamentelor ce se referă la sancțiuni în cazul mesajelor instigatoare la ură ar avea legătură cu cererea de aderare a R. Moldova la UE sau alte cazuri mai recente generate de intoleranță. Parlamentara spune că s-a încercat ca acestea să fie integrate în codurile penale și contravenționale revăzute, ale căror versiuni noi sunt așteptate în vară, dar până la urmă s-a decis ca ele să fie votate separat.
