La mai mult de trei ani de la invazia pe scară largă, cererile Rusiei față de Ucraina și Occident rămân practic neschimbate.
În lunile care au precedat invazia pe scară largă, Rusia a cerut ca Ucraina să renunțe la ambițiile de aderare la NATO, precum și garanții că NATO își va retrage forțele din flancul estic. Cererile au coincis cu o concentrare masivă a forțelor rusești la granițele Ucrainei.
Rusia a invadat pe 24 februarie. Patru zile mai târziu, delegațiile ruse și ucrainene s-au întâlnit la granița dintre Belarus și Ucraina pentru a discuta despre un armistițiu și coridoare umanitare. La începutul lunii martie au avut loc încă două runde de negocieri. Ucraina a cerut retragerea completă a trupelor, iar Rusia a repetat cererile de neutralitate. Întâlnirile s-au încheiat fără a se ajunge la un acord.
Turcia a găzduit la Istanbul discuții la nivel înalt. Ucraina a oferit neutralitate în schimbul unor garanții internaționale obligatorii în materie de securitate. Rusia a formulat cereri suplimentare care echivalează cu dreptul de veto asupra viitoarelor politici de securitate ale Ucrainei.
Negocierile de la Istanbul au eșuat în parte din cauza acuzațiilor de crime de război comise de Rusia împotriva civililor de la Bucea, o suburbie a Kievului. Rusia a respins propunerea Ucrainei care i-ar fi permis să organizeze exerciții militare cu aliații fără permisiunea Moscovei.
Organizația Națiunilor Unite și Turcia au negociat un acord care a permis Ucrainei să reia transportul de cereale, oferind Kievului veniturile de care avea atâta nevoie. Acordul, care a atenuat îngrijorările legate de prețurile alimentare la nivel mondial, a expirat aproximativ un an mai târziu.
În urma unei contraofensive ucrainene de succes, Kremlinul a anunțat, în septembrie 2022, o mobilizare parțială și a recrutat aproximativ 300.000 de bărbați. Măsura, care a șocat rușii, a semnalat intenția Moscovei de a continua războiul în ciuda eșecurilor de pe câmpul de luptă.
Rusia a declarat anexarea regiunilor Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia din Ucraina în urma unor referendumuri contestate. Moscova încă nu controlează în totalitate aceste teritorii și a inclus repetat în propunerile sale de încetare a focului cererea ca Ucraina să-și retragă forțele.
Propunerea Ucrainei, prezentată la summitul G20, cerea restabilirea integrității sale teritoriale și retragerea completă a trupelor ruse. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Ucraina că „a prezentat condiții care sunt în mod evident nerealiste”.
Rusia s-a retras din Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, punând capăt protecției exporturilor maritime de cereale din Ucraina. Prăbușirea acordului a eliminat un canal rar de cooperare.
Peste 40 de țări, printre care Statele Unite și China, dar nu și Rusia, au participat la summitul de pace privind Ucraina, găzduit de Arabia Saudită. Summitul a avut ca scop mobilizarea sprijinului pentru propunerea de pace a Kievului, dar în final nu a dus la încheierea unui acord obligatoriu.
Președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump au prima lor conversație telefonică de la revenirea lui Trump la Casa Albă și prima discuție directă între liderii americani și ruși de la începutul invaziei. După convorbire, Trump a anunțat începerea negocierilor directe menite să pună capăt războiului.
Înaltii oficiali americani și ruși au pus bazele pentru viitoare discuții și o posibilă întâlnire între Trump și Putin. Discuțiile au fost criticate pentru excluderea Ucrainei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut o întâlnire contondentă cu Donald Trump, la Casa Albă, care s-a încheiat fără un acord privind mineralele. Trump a suspendat sprijinul militar al SUA, care a fost reluat după ce Ucraina a acceptat un armistițiu necondiționat de 30 de zile. Rusia a respins propunerea de armistițiu.
Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, face a treia lui vizită în Rusia, după ce Trump a amenințat că va impune sancțiuni severe Rusiei și altor țări care importă petrol rusesc. Cu o zi înainte, Trump a discutat cu Zelenski despre posibilele sancțiuni.
Se așteaptă ca la întâlnirea de vineri, 15 august, de la Anchorage (Alaska), Donald Trump și Vladimir Putin să discute despre un posibil armistițiu. Președintele american declarase anterior că va avea loc un „schimb de teritorii” între Rusia și Ucraina, dar mai apoi i-a asigurat pe Zelenski și pe liderii europeni că nu va discuta cu Putin despre împărțirea teritoriului. Liderii ucraineni au insistat că nu vor accepta niciun acord care să implice concesii teritoriale. Rusia a declarat că printre cererile sale se numără în continuare ca Ucraina să renunțe la ambițiile de aderare la NATO și retragerea din regiunile pe care le revendică ca fiind anexate.
