„Iată o nouă serie de acțiuni de sabotaj care par să afecteze […] teritorii sub controlul Rusiei”, notează, la Londra, The Guardian. Cel puţin patru explozii au zguduit joi seară împrejurimile bazei aeriene militare ruse Belbek, lângă Sevastopol, sediul flotei ruse în Marea Neagră, potrivit unor surse din peninsula Crimeea anexată de Rusia. Guvernatorul Sevastopolului Mihail Razvojaiev a declarat pe contul său Telegram că apărarea antiaeriană rusă a lovit, la rândul său, o dronă ucraineană.
„Zonă cenușie, Crimeea este atât un atu simbolic, cât și strategic în războiul” din Ucraina, explică Washington Post. „Orașul Sevastopol găzduiește un port cheie care oferă Moscovei acces la Marea Mediterană și este sediul flotei ruse de la Marea Neagră”, amintește cotidianul american.
Mai multe baze aeriene și depozite de muniții rusești din Crimeea au fost devastate de explozii de săptămâna trecută încoace, un fenomen nou de la începutul conflictului din Ucraina, întrucât Kievului îi lipsește teoretic armamentul pentru a lovi țintele atât de departe dincolo de prima linie a frontului.
Tot The Guardian, la Londra, publică un rezumat al memoriilor primului militar rus care sparge conspirația tăcerii în jurul condițiilor din armată și asupra felului în care se duce războiul din Ucraina: exploatarea răcanilor, minciuna, violența internă.
E vorba de prima mărturie de acest tip.
Podul Crimeei în vizorul armatei ucrainene: cacealma sau realitate?
Exprimându-se în cotidianul britanic The Guardian, Mihailo Podoliak, consilier influent al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a amintit încă o dată că podul din Crimeea este o țintă legitimă pentru armata țării sale. „E vorba de o construcție ilegală și de principala poartă de aprovizionare a armatei ruse în Crimeea. Ca atare, trebuie distrus”, a spus el, amintind că peninsula este ocupată de Rusia din 2014.
Într-o postare pe Twitter, Podoliak a preferat să vorbească despre „demontarea unei construcții ilegale” mai degrabă decât despre distrugerea militară a podului, amintind că Ucraina nu și-a dat acordul pentru această lucrare, care, de altfel, „daunează ecologiei” din peninsulă, potrivit consilierului.
De la începutul războiului, din februarie încoace, acest pod peste strâmtoarea Kerci (numit chiar „Podul de la Kerci”), care leagă peninsula de Rusia propriu-zisă din 2018, a fost în mod regulat obiectul unor amenințări cu distrugerea din partea autorităților de la Kiev. Oleksi Danilov, actualul secretar al Consiliului de Apărare și Securitate Națională al Ucrainei, a promis încă din aprilie că acest pod va fi lovit „de îndată ce se va ivi posibilitatea”, amintește site-ul ucrainian Gordon.
Rusia amenință că va opri centrala nucleară de la Zaporojie
Este cel mai mare complex nuclear din Europa. Se află la câțiva kilometri de linia frontului și a fost ținta mai multor bombardamente în ultimele săptămâni.
Centrala nucleară Zaporojie, situată în sudul Ucrainei, la aproximativ o sută de kilometri de Melitopol și la 230 km de Herson, se află de câteva zile în centrul preocupării comunității internaționale.
Pentru Kiev, în realitate, Rusia ar folosi centrala nucleară ca bază pentru atacurile sale. Iar pentru Moscova, bombardamentele ucrainene nu pot fi „tolerate”, iar ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a spus că are în vedere „oprirea centralei nucleare”, relatează CNN.
„Evoluțiile negative” de la centrala nucleară ar putea forța Rusia să „înghețe unitățile 5 și 6”, ceea ce ar duce la închiderea centralei nucleare din Zaporojie”, a spus Serghei Șoigu, potrivit presei americane.
Demilitarizarea sitului nuclear
„Dacă reactoarele centralei Zaporojie vor fi deconectate de la rețeaua ucraineană, atunci nu vor putea fi folosite pentru a-și răci combustibilul în cazul unei pene de curent la centrală”, a răspuns compania de stat ucraineană Energoatom, evocând chiar „scenariul unui autentice catastrofe, încheiate prin radiații”.
Preocupări împărtășite de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, care a cerut ca centrala ucraineană să poată fi vizitată de experți, cum a repetat-o și secretarul general al ONU, Preocupări împărtășite de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, care a cerut ca centrala ucraineană să poată fi vizitată de experți și de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, joi, 18 august și vineri, 19 august. Organizația Națiunilor Unite a propus deja o demilitarizare a site-ului, cerere imediat respinsă de Kremlin, care avertizează: pentru Moscova, vizita lui Guterres ar echivala cu o „provocare” ucraineană.
În acest timp, pe măsură ce discuțiile despre o posibilă interzicere a vizelor turistice pentru cetățenii ruși se întețesc în Uniunea Europeană – o măsură susținută public în ultimele săptămâni de Zelenski – nu toată lumea se arată de acord. Aceasta include chiar unii dintre consilierii proprii ai liderului ucrainean, precum și susținători europeni, potrivit Washington Post.
Bunga bunga
In sfârșit, ambele săptămânale politico-satirice franceze, Le Canard enchaîné și Charlie Hebdo, se ocupă de revenirea în politică în Italia a lui Silvio Berlusconi.
De pildă, Le Canard enchaîné face un portret complex al “caimanului”, deja condamnat, inclusiv pentru scandaluri sexuale cu minore, dar care a căzut mereu în picioare.
Cât despre Charlie Hebdo, săptămânalul francez scrie:
«După zece ani de absență, Silvio Berlusconi se pregătește să revină în parlamentul italian. Fetele pe care le invita la petreceri au acum vârsta la care pot vota pentru el.»
