Remitențele, adică banii trimiși de moldovenii care muncesc în străinătate, au fost, de la apariția lor, un colac de salvare pentru economia moldoveană. Chiar dacă sunt folosiți mai mult pentru consum și aproape deloc pentru investiții, pomparea remitențelor spre Moldova rămâne o constantă. O noutate, însă, pe care a adus-o un raport recent al Băncii Naționale privind remiterilor este că transferurile din Rusia sunt în continuă scădere. Care sunt explicațiile? Stagiara postului nostru de radio, Felicia Crețu, a vorbit cu un migrant din Rusia.
„În Rusia, pe perioada aceea, nu era nici o problemă, ai cunoștințe, te prezinți bine, poftim la orice poziție, șef, contabil, șef-contabil.” Roman este un tânăr care a plecat la Moscova în urmă cu zece ani şi, povesteşte el, de atunci munceşte într-o firmă internațională de consultanță.
Ne-am întâlnit în Chişinău, dar în curând va reveni în Rusia, chiar dacă spune că are acolo tot mai multe dificultăţi.
„Rubla rusească s-a devalorizat cu 50%, sau mai mult de 50%. Respectiv, prețurile au crescut. Costul vieții s-a mărit… Adică nu mai este așa convenabil să lucrezi în Rusia.”
Unii moldoveni deja au renunţat, spune Roman:
„Rudele mele au plecat în Italia, apoi au să plece în Anglia. Da, din Rusia. Îşi cumpăraseră apartament acolo, dar s-au început problemele și au înțeles că mai bine pleacă în Europa, după o viață mai bună.”
Iurie, un bărbat de 40 de ani, nu a renunțat, totuși: „Rubla a slăbit, dar nu a scăzut până la zero. 1:20- 1:25 Mulți încearcă să rămână aici, pentru că aici sunt mai multe șanse să ducă o viață normală.”
Cei care, la fel ca Iurie, aleg să rămână în Rusia o fac din diverse motive, dar cel mai des din obișnuință: se află de prea mult timp acolo pentru a-și schimba radical destinația de emigrare, spune Vitalie, șofer pe ruta Moldova - Rusia.
„Undeva vreo jumătate de tineret, cei care se descurcau mai bine au plecat în Europa. ... Dar alții care deja au cunoscuți aici, lucrează de mulți ani, îi afectează un pic cursul la rublă, dar, în orice caz, nu au alte variante și lucrează în continuare așa.”
Rusia a ocupat şi continuă să ocupe un loc de frunte în clasamentul ţărilor de unde vin cele mai multe remiteri. Numai că tendinţa este de descreştere: în doar câţiva ani, suma s-a înjumătăţit şi, aşa cum arată şi recentul raport al BNM, căderea continuă.
Economiştii, printre ei și Sveatoslav Mihalache, pun fenomenul pe seama căderii rublei şi slăbirii economice a Rusiei. Drept urmare, gastarbeiterii moldoveni s-ar orienta treptat dinspre Rusia spre Occident, admite analistul: „Datele Biroului Național (de Statistică) din Federația Rusă demonstrează că nivelul sărăciei este în creștere. Cu siguranță asta se răsfrânge și asupra cetățenilor noștri care lucrează în Federația Rusă.”
Din 2014 încoace, de când UE a exclus obligativitatea vizelor, peste un milion şi jumătate din cetăţenii Republicii Moldova au profitat de regimul fără vize pentru a călători în statele UE. Așa arată statisticile, însă nu se știe câți dintre ei au mers în Occident fără vize pentru a munci. Totuși: „Cu siguranță liberalizarea a deschis portițe pentru cetățenii noștri de a pleca spre Vest”, spune expertul economic, Svetoslav Mihalache.
În lipsa unor analize exacte, este greu de estimat ce rol a jucat liberalizarea vizelor asupra schimbării geografiei migraţiei de muncă din Republica Moldova. O cifră relevantă, existentă deocamdată doar în statistici ruseşti, e că numărul muncitorilor moldoveni din Rusia se reduce anual cu 45 de mii. Pe lângă dificultăţile economice, i-ar respinge şi tratamentul tot mai rigid al autorităţilor ruse:
„Fiindcă nu ești protejat…” , povesteşte Roman. „…adică mâine zic uite nu-ți plătim sau nu-ți dăm banii și atunci, dacă înainte mai riscai, știind că primești o sumă destul de mare, acum mai degrabă te duci în Europa și primești tot aceeași sumă, dar garantat.”
Am vorbit și cu o moldoveancă care a imigrat în Olanda în urmă cu aproape 20 de ani, ca să aflu ce a atras-o în Europa de Vest:
„Să te simți protejat de țara respectivă, unde stai, asta este foarte important. Aici e a doua mea casă, Olanda mi-a dat un viitor foarte deschis, și pentru copiii mei, sunt absolut liniștită că nu vor duce grija zilei de mâine.”
Veaceslav Negruța, fost ministru de finanțe, acum expert al Transparency International Moldova, crede că incertitudinile pieții estice îi face pe tot mai mulți moldoveni să schimbe Rusia cu Uniunea Europeană, atunci când sunt puși în fața întrebării: unde să-și caute un loc de muncă?
„Vedem și o reorientare a forței de muncă spre alte piețe unde sunt și regulile mai clare, unde sunt și posibilitățile de a-ți crește bunăstarea, venitul propriu mai mare și, respectiv, concetățenii aleg să meargă în Uniunea Europeană.”
Cum se explică, însă, creşterea puternică a remiterilor înregistrată în primele trei luni ale anului curent? Potrivit datelor BNM, în ianuarie-martie 2018, aproape 300 de milioane de dolari au fost trimişi acasă de migranţi, cu doar câteva milioane mai puţin decât recordul din primele luni ale anului 2014.
Analistul Vlad Bercu crede că ar fi o urmare a revenirii din criză a economiilor europene. Migranţii moldoveni ar avea din nou locuri de muncă, prin urmare, şi bani de trimis acasă.
Explicaţia este confirmată şi de statisticile internaţionale: rapoartele Băncii Mondiale privind remiterile spre ţările din Europa şi Asia Centrală arată că, după trei ani consecutivi de declin, în 2017 s-a înregistrat deja un nou salt, de 20 la sută.
Pe deasupra, Sveatoslav Mihalache crede, că cel puţin în cazul R. Moldova, se întâmplă ceva mai mult: am asista, admite economistul, la un nou val puternic de migraţie, neconfirmat deocamdată din surse oficiale: „După criza din 2014, care a fost, deci, din cauza furtului miliardului din băncile comerciale, oamenii au simțit o instabilitate economică și o instabilitate politică. Din această cauză au început să migreze din nou în țările vestice și din această cauză cred că au început din nou să crească remitențele.”
Teza despre destrămarea aproape sigură a Uniunii Europene a fost folosită adesea de politicienii cu simpatii pro-ruse din Republica Moldova, inclusiv de Președintele Igor Dodon, ca argument pentru nevoia renunțării la opțiunea pro-europeană din politica externă. Însă, recenta statistică dată publicității de BNM ar demonstra, spun experții, că cetățenii noștri aflați în căutarea unui loc de muncă nu s-au lăsat convinși de această retorică.
* Acest reportaj a fost produs cu suportul programului „Consolidarea Presei Independente și a Educației Mediatice în Moldova” implementat de IREX Europe.
