Între circumstanțele care ar justifica înlăturarea acestui partid este finanțarea ilegală – fapt ce a condus deja la eliminarea din competiția electorală a unor reprezentanți ai săi, precum și activitatea în folosul unui stat străin, subminarea independenței și suveranității naționale, după cum o confirmă și sancțiunile instituite de Statele Unite împotriva lui Șor, Plahotniuc și acoliții lor.
Puterea, trebuie spus, a avut multă răbdare față de subversiunile Partidului „Șor”, ezitările și tergiversările ei i-au atras multe critici. Dosarul e unul sensibil – nu vrei să-ți legi neapărat numele de interzicerea unui partid, o asemenea decizie va fi mereu judecată prin prisma dreptului la liberă asociere a cetățenilor, vor exista în orice situație polemici și contestații. În plus, criza economică și energetică, provocată de agresiunea Rusiei în Ucraina, nemulțumirea populației, cauzată de scumpiri, complicau datele problemei.
Însă prezența lui Șor, individ a cărui soartă va trebui decisă printr-o sentință judecătorească definitivă, și prestația partidului său finanțat din bani furați, „bani murdari”, a devenit o acută problemă de siguranță națională. Moldova e afectată de războiul din proximitate, iar în ultimul timp au apărut mai multe informații din surse ucrainene și occidentale că Rusia îl folosește pe Șor pentru a răsturna guvernarea pro-europeană de la Chișinău printr-o lovitură de stat.
Despre pericolul la adresa siguranței naționale, care emană din partea acestei structuri oligarhice, au vorbit și alți oficiali moldoveni: președinta Maia Sandu, spicherul Igor Grosu, ministra de Interne Ana Revenco, directorul SIS Alexandru Musteață.
Acesta din urmă a evocat elementele unui „război hibrid” al Rusiei în Republica Moldova, și a menționat între altele șantajul energetic, campaniile de dezinformare și folosirea unor forțe politice interne pentru destabilizarea țării.
Tulburările stradale, altercațiile cu forțele de ordine, răngile de fier și alte obiecte contondente făceau parte din „meniul” diversiunii orchestrate de Șor. Sticlele de alcool găsite în corturile manifestanților se puteau transforma cu ușurință în cocktailuri Molotov.
Bruscarea polițiștilor și a trecătorilor pașnici, vociferările, injuriile proferate duceau spre escaladarea violenței. „Trupele” lui Șor, ca să spunem așa, „își făceau încălzirea” în fiecare duminică: poliția a reținut grupuri de tineri recalcitranți, unii din ei din Transnistria și de la Comrat, îmbrăcați sportiv, cu glugi pe cap, care aminteau „echipamentul” celor care devastaseră la 7 aprilie 2009 sediile președinției și parlamentului. În limba rusă acestor provocatori de meserie li se spune „titușki”.
După felul cum le-a sărit în apărarea lui Șor și Plahotniuc, odată cu anunțul privind includerea lor pe lista sancțiunilor americane, se pare că Moscova e mai puțin interesată de soarta lui Dodon – omul ei de încredere din ultimul deceniu, azi cercetat penal – și urmărește cu atenție și simpatie crescândă traiectoria noului ei „pupil” politic, fugarul Ilan Șor, mai spectaculoasă decât gesticulația „obosită” a socialiștilor.
Un observator străin, neinițiat în subtilitățile vieții politice de la Chișinău, dar având o perspectivă limpede asupra situației regionale, admițând că cetățenii moldoveni au dreptul să protesteze, să-și exprime nemulțumirea față de felul cum sunt guvernați, ar fi fost frapat de capacitatea lui Șor de a specula sărăcia oamenilor pe care tot el și complicii săi i-au furat în vremuri mult liniștite, mai puțin primejdioase. La fel, acest observator imparțial ar fi fost uluit de talentul lui Șor de a ignora agresiunea Rusiei în Ucraina.
De bună seamă, trebuie să ai „orbul găinilor” sau un mare tupeu ca să nu spui o vorbă despre măcelul rusesc din Ucraina, care a scumpit facturile la energie în Republica Moldova și peste tot în lume, să nu amintești niciodată despre regimul separatist din Transnistria, care îi ține ostatici pe cetățenii moldoveni din zonă. Să nu vorbești despre trupele rusești, care încalcă suveranitatea și integritatea Republicii Moldova. Și trecând sub tăcere aceste cauze fundamentale care fragilizează viața moldovenilor, să acuzi exclusiv puterea de la Chișinău.
Dacă Partidul „Șor”, creat printr-o imensă fraudă bancară, va fi radiat din registrul oficial, atunci guvernarea va trebui să explice motivele care au condus la această decizie și să fie conștientă că potențialul electoral al lui Șor va fi preluat de o altă formațiune/grupare antioccidentală, care va recurge la aceleași speculații și manipulări.
Republica Moldova are nevoie de partide de opoziție devotate interesului național, nu de instrumente în mâinile unei puteri străine care își dorește dărâmarea acestui stat, scoaterea lui de pe făgașul democratic și proeuropean.
O activitate de opoziție autentică promite să facă Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) – „un partid al coeziunii”, cum se declară ei, în frunte cu Igor Munteanu, ex-deputat și fost ambasador moldovean la Washington, ales președinte la recentul congres de constituire.
Apariția CUB a trezit reacții diferite. Unii au evocat eternele orgolii basarabene și au acuzat „fragmentarea dreptei” în vremuri de restriște. Alții, dimpotrivă, salută noul partid de orientare liberală, întrucât e nevoie de alternative acceptabile la actuala putere, dar și de idei și critici constructive, care să o țină trează, vigilentă, mobilizată.
Competiția face parte din normalitatea democratică. Ea trebuie să se poarte în condiții legale și transparente. Am văzut ce malversațiuni politice generează un stat capturat de oligarhi. Moldova încă nu a scăpat de aceste toxine.
Punctele de vedere exprimate în acest acest articol nu reprezintă neapărat poziția postului de radio Europa Liberă.
