„La nici o lună de când am preluat mandatul de prim-ministru, prima mea deplasare va fi, după ce merg la instituţiile europene, în Republica Moldova” – promitea luna aceasta noul premier român social-democrat Viorica Dăncilă. Ea și-a ținut cuvântul, și a fost primită astăzi la Chișinău de premierul Pavel Filip și alți oficiali moldoveni.
Noua şefă a guvernului de la Bucureşti Viorica Dăncilă a reconfirmat sprijinului României pentru parcursul european al Republicii Moldova şi pentru continuarea proiectelor comune, în special pe dimensiunea interconectării energetice. Dăncilă a avut o întrevedere cu spicherul moldovean Andrian Candu, iar la cea cu omologul său Pavel Filip a participat şi ministrul economiei Chiril Gaburici. Cei doi premieri au inaugurat tot azi Asociaţiei Investitorilor din România care reunește companiile cu capital român din Republica Moldova. Nu a fost planificată o întrevedere cu preşedintele Igor Dodon, care de altfel a avut astăzi vizite de lucru în teritoriu.
Cel mai important anunţ cu ocazia primei vizite a şefei executivului de la Bucureşti pare să fie cel că Transgaz, compania românească de stat a câștigat concursul de privatizare a companiei moldovene Vestmoldtransgaz, care operează gazoductul Iași-Ungheni și care trebuie să-l prelungească până la Chișinău, în următorii doi ani. Anunţul a fost făcut de premierul moldovean Pavel Filip. El a precizat că învingătorul a fost desemnat luni:
„Prin intermediul acestui exerciţiu trebuie să recunoaştem că Transgaz România şi statul român până la urmă şi-a confirmat bunele şi serioasele intenţii de a contribui la creşterea securităţii energetice a statului nostru. această investiţie ne va ajuta să diversificăm sursele de import a gazelor naturale.”
Viorica Dăncilă a spus că interconectarea rețelelor energetice este un efort comun al Chișinăului, Bucureștiului și al Uniunii Europene:
„Este un proiect major cu relevanţă regională pe agenda UE în cadrul politicii privind dimensiunea estică. Proiectul Iaşi-Ungheni-Chişinău reconfirmă rolul României de principal partener al Republicii Moldova consecvent în efortul integrării europene inclusiv sub raportul racordării efective la spaţiul european. suntem interesaţi de finalizarea cât mai rapidă a negocierilor dintre Transgaz şi partenerul din Republica Moldova.”
În mediul experţilor s-a bănuit încă din noiembrie când guvernul a decis să scoată la privatizare Vestmoldtransgaz, că tranzacția ar fi aranjată în avans în favoarea operatorului național din România, singurul care a participat la concursul de privatizare. Nu e limpede deocamdată de ce a fost nevoie de două luni, timp care s-a scurs de la încheierea concursului, pentru a desemna câştigătorul şi dacă e o simplă coincidenţă că decizia a fost luată cu doar o zi înainte de vizita premierului român.
Până la urmă, această tranzacție e una politică şi nu doar economică, afirmă jurnalistul specializat pe probleme economice care a urmărit subiectul Ion Preaşcă. El spune că în general tranzacţia e binevenită şi ar putea accelera proiectul, dar rămâne în continuare neclar de ce autorităţile moldovene au recurs la acest pas după ce au fost agreate împrumuturi şi granturi cu instituţii financiare europene pentru prelungirea reţelei de gaze de la Ungheni la Chişinău.
„Ar putea fi o explicaţie mai utilitară, cea că astfel se vor evita licitaţiile de durată. Pentru siguranţa ţării poate fi o soluţie mult mai bună decât un credit din partea unor instituţii financiare internaţionale. Altceva e că nu ştiu cât de fezabilă din punct de vedere economic o asemenea investiţie. Va fi greu de o recuperat rapid. Iată de ce spun că e şi o investiţie politică.”
Privatizarea a costat nouă milioane de euro. Compania românească s-a angajat să realizeze investiții de 93 milioane de euro în următorii doi ani pentru prelungirea până la Chișinău a gazoductului.
