Forumul Extinderii din 18 noiembrie va prilejui și o primă vizită la Bruxelles a noului premier moldovean, Alexandru Munteanu.
Ca și alți oficiali de vârf moldoveni cu vederi pro-occidentale, finanțistul devenit om politic după alegerile de la 28 septembrie, câștigate de PAS, a promis că va face primele vizite în străinătate la București (pe 13 noiembrie) și la Bruxelles.
La forumul din 18 noiembrie, Munteanu ar urma să facă parte din grupul de moderatori ai unei discuții despre ce rol joacă „geopolitica” (interesul de securitate) în extinderea Uniunii Europene. Printre colegii lui de „panel”, la prezidiu, vor fi șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, și comisara UE pentru extindere, Marta Kos, care a vizitat chiar săptămâna aceasta Chișinăul, pentru a patra oară în acest an.
Discuția despre „extinderea geopolitică” va avea loc la începutul forumului, care va fi deschis festiv de două alocuțiuni: a șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a Martei Kos.
R. Moldova este una din cele 10 țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Executivul blocului cu 27 de state membre i-a făcut recent o evaluare plină de laude, în raportul anual privind extinderea. În declarații separate, oficialii UE au spus că obiectivul Moldovei de a termina negocierile de aderare până în 2028 este „ambițios, dar realist”.
„Forumul UE pentru extindere”, cum sună denumirea completă, a fost conceput de Comisia Europeană ca o metodă de a „ridica nivelul discuțiilor privind extinderea UE ca proiect politic, social și generațional comun”.
În afara oficialilor UE de cel mai înalt nivel, sunt invitați puțini oficiali guvernamentali din țările membre - o excepție fiind Oana Țoiu, ministra de Externe a României.
Supărare georgiană
Chiar dacă Forumul Extinderii este un eveniment fără putere decizională, faptul că la el nu a fost invitat nimeni din Georgia a provocat indignare la Tbilisi.
Președintele parlamentului georgian, Șalva Papuașvili, a declarat miercuri că, neinvitând oficiali de la Tbilisi la manifestare, Comisia Europeană ar dovedi că „Bruxelles-ul nu recunoaște dreptul suveran al poporului georgian de a-și alege singur conducerea națională, (...) de a adopta și a aplica legi”.
Candidatura Georgiei la aderare la UE a fost suspendată de guvernul partidului „Visul Georgian” ca răspuns la numeroasele critici ale Bruxelles-ului la adresa derapajelor antidemocratice de la Tbilisi, manifestate prin adoptarea unor legi după model rusesc și reprimarea opoziției.
Recent, după ce puterea de la Tbilisi a început demersuri pentru interzicerea partidelor de opoziție, oficialii UE au avertizat că țara din Caucazul de Sud, pe vremuri o „premiantă” a reformelor, se transformă în dictatură.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru agenția de presă Interfax că Georgia nu va fi reprezentată la forumul din 18 noiembrie pentru că ea „deviază” de la calea reformelor și a democrației.
În așteptarea pașilor concreți
Forumul de la Bruxelles are loc în condițiile când oficialii din țări candidate precum Moldova și Ucraina fac presiuni pentru găsirea unor soluții de a debloca procesul de aderare a celor două țări, ținut pe loc de opoziția Ungariei față de candidatura ucraineană.
Budapesta nu are nimic împotriva aderării Moldovei, dar aceasta este tratată de UE ca membră a unei „pachet”, împreună cu Ucraina, astfel că orice întârziere afectează ambele candidate.
Oficialii UE repetă mereu că Ucraina și Moldova sunt pregătite să înceapă negocierile de aderare, dar pentru ca asta să se întâmple cu adevărat este nevoie - cel puțin potrivit regulilor actuale - de acordul tuturor celor 27 de țări membre.
Kievul și-a reiterat recent, prin vocea ambasadorului său la Chișinău, Paun Rohovei, intenția de a merge spre UE numai în „tandem” cu Moldova.
Speculațiile din prima parte a anului curent despre o posibilă decuplare a celor două țări - în avantajul Moldovei - au fost date uitării în ultima vreme, iar părerea generală la Bruxelles este că șansa cea mai bună pentru ca blocajul negocierilor să se „spargă” ar fi o schimbare de guvern la Budapesta, în urma alegerilor din aprilie, anul viitor.
Se crede că, odată ce vetoul unguresc nu va mai fi o amenințare perpetuă, negocierile de aderare cu Moldova și Ucraina vor putea decurge în ritm accelerat, recuperând-se astfel „timpul pierdut”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
