Președintele Igor Dodon a refuzat să-l numească pe Sturza, și a fost în cele din urmă înlăturat cu totul din acest proces printr-o decizie a Curții Constituționale. Dodon le-a permis însă speakerului Candu și premierului Filip să țină ceremonia de marții la Reședința de Stat, unde-și are sediul, exact în sala în care critică mereu guvernarea la conferințele de presă. Relatează Liliana Barbăroșie.
Eugen Sturza, primul popular-european din guvernul Filip, şi-a declarat ca prioritate restabilirea cooperării internaţionale, „afectate în trecut de blocajul de la ministerul apărării, dar şi de neparticiparea contingentului Armatei Naţionale la unele activităţi şi misiuni străine.” La rândul său, şi şeful executivului, prezent alături de speakerul Andrian Candu la ceremonia de învestire, i-a pus ministrului în faţă această sarcină. „Să asigurăm mecanismelor de bună cooperare cu instituţiile internaţionale, în primul rând cu UE, dar şi cu NATO,” a spus printre altele Pavel Filip.
Declaraţiile celor doi se referă la situaţia generată de refuzul, vreme îndelungată, a preşedintelui Igor Dodon de a aproba participarea militarilor moldoveni la diverse antrenamente internaţionale. Când Igor Dodon a interzis pentru prima dată plecarea militarilor la un astfel de exerciţiu în România, ambasadorii român şi american, Daniel Ioniță și James D. Pettit, i-au reproşat, într-o scrisoare ajunsă în presă, că a dat dovadă de atitudine „neprietenoasă” față de ţările care ajută Republica Moldova să-și consolideze instituțiile. Drept consecinţă, Republica Moldova s-a ales cu riscul suspendării unui ajutor american de aprope 13 milioane de dolari, cât jumătate din bugetul anual al armatei, oferit în cadrul programului „Foreign Military Financing” şi destinat achiziţionării de tehnică militară pentru nevoile armatei.
După luni de zile în care partidul dominant al puterii păruse să tolereze situaţia, în septembrie guvernul a trimis totuşi fără voia preşedintelui militarii la un exercițiu anual în Ucraina, adoptând pentru asta o hotărâre specială de guvern. Un grup de deputaţi democraţi a iniţiat tot atunci un proiect de amendare a legii apărării, care, dacă va fi adoptat, va permite executivului să decidă de acum încolo astfel de participări fără consinţământul preşedintelui, el şi comandant suprem al armatei.
Într-o declaraţie făcută publică astăzi, la scurt timp de la ceremonia din Reşedinţa de Stat, Igor Dodon a atenţionat guvernarea „că va cădea” ea singură „în groapa” pe care i-ar săpa-o şi că gestul respectiv al puterii numai „democratic” nu poate fi considerat.
În comentariile analiştilor, întreaga întâmplare este văzută fie ca „o schimbare de reguli constituţionale în funcţie de interese de moment”, fie ca o decizie judicioasă şi legitimă, menită să dezarmeze o instituţie prezidenţială înclinată să „şantajeze” celelalte ramuri ale puterii. Cei mai mulţi analişti cred totuşi că la mijloc ar fi o „şmecherie” favorabilă ambelor părţi, şi democraţilor ce au nevoie de motive de luptă cu pro-rusul din jilţul prezidenţial, şi lui Igor Dodon, greu de imaginat să agreeze numirea unui pro-european la apărare.
Certitudinea absolută pe care o aduce această numire în viaţa politică de la Chişinău e că Partidul Popular European condus de Iurie Leancă este parte a guvernării, Sturza fiind primul popular european din guvernul democrat instaurat în ianuarie 2016.
