Parlamentul de la Chișinău l-a ales în fruntea Centrului Național Anticorupție pe candidatul partidului PAS, Iulian Rusu. Secretarul de stat din Ministerul Justiției, cu studii la Oxford, a devenit directorul CNA în baza controversatei legislații noi care permite „ocolirea” în asemenea numiri a concursurilor publice, despre care partidul Maiei Sandu a spus că și așa erau adesea trucate sau falsificate, în guvernările anterioare. Procedeul a fost criticat din nou în ședința de parlament de astăzi de opoziție, după ce chiar CNA avertizase că în absența concursului, noul său șef ar putea avea probleme de credibilitate.
Noul șef al centrului anticorupție (CNA), Iulian Rusu, a lucrat mai mult timp într-o organizație guvernamentală de la Chișinău – Institutul de politici și reforme europene – iar de câteva luni s-a aflat în funcția de secretar de stat la justiție în guvernul Gavrilița. Numirea sa de joi de către majoritatea parlamentară PAS în fruntea centrului anticorupție ar avea menirea să readucă instituția în rândul instrumentelor funcționale cu care guvernarea vrea să pună în aplicare principala sa promisiune electorală, cea de a lupta eficient cu marea corupție.
Felul cum a fost modificată, însă, legislația înainte de aceasta, astfel încât conducătorul acestei entități să nu mai treacă printr-un concurs, ci să fie numit de o majoritate de deputați, a stârnit critici mari la vremea respectivă. Opoziția socialistă, care a criticat și atunci schimbarea, văzând în ea o încercare de re-subordonare politică din partea PAS a instrumentelor anti-corupție, și-a exprimat și în dezbaterea de azi din parlament rezervele că o instituție cu o conducere numită politic ar putea cu adevărat mișca lucrurile în lupta cu corupția.
„O persoană care câștigă un concurs este o persoană absolut independentă și atunci și CNA este o instituție independentă – așa este natural, firesc. Dar spuneți-mi, vă rog, directorul CNA ce rapoarte va avea cu parlamentul, cu deputații, dacă aceștia îl înaintează și îl retrag din funcție? Nu poate CNA depinde de guvern sau de parlament, pentru că nu va avea capacitatea să lupte cu corupția politică. Sunt lucruri de principiu, dragi colegi ”, a declarat socialistul Vlad Batrâncea.
Parlamentarii socialiști le-au amintit, de asemenea, majoritarilor că, la un moment dat, au avut de gând să lichideze centrul:
„În programul dvs. de guvernare nu scrie despre reformarea CNA, ci despre lichidarea lui. Deci, dl Rusu va fi un terminator , sau un lichidator, sau un reformator?”, s-a interesat, în acest context, un parlamentar socialist, Vasile Bolea.
Moldova și corupția. Indexul Transparency International
În replică, Olesea Stamate, șefa din partea PAS a comisiei parlamentare juridice, a spus că ceea ce își propune majoritatea nu e lichidarea centrului, ci restructurarea acestuia: „Sarcina pusă în fața dlui Iulian Rusu este să investigheze cazurile de corupție – în special cazurile de corupție, în special corupție mare. Și acolo unde va fi necesar să intervenim legislativ, prin modificarea competențelor CNA sau a procuraturii anticorupție, acolo vom interveni!” Două priorități, pe care le-a formulat, în timp ce răspundea la întrebările deputaților, însuși Iulian Rusu ar fi licitațiile publice “curate” și aplicarea legii de de-offshorizare.
„Accept termenul de “terminator”, însă în sens de “terminator” împotriva corupției, care este în CNA. Și am să iau toate măsurile pentru ca legi în R. Moldova, care deja au fost adoptate și care ridică interdicții în fața tranzacțiilor cu statul a companiilor off-shore, să fie aplicate la modul cel mai eficient.”
Pe lângă procuratura anticorupție, centrul anticorupție e a doua instituție importantă în sistemul moldovenesc de lupta cu corupția. Un model pentru Chișinău, așa cum a stăruit noua guvernare, ar trebui să fie DNA-ul românesc, însă nu este clar deocamdată pe care din cele două are mai ales de gând să le transforme.
