Linkuri accesibilitate

NATO lansează operațiunea „Santinela Estică” pentru a-și consolida apărarea în apropierea Rusiei


Secretarul general al NATO, Mark Rutte (dreapta), susține o conferință de presă comună cu generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem aliat al NATO în Europa.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte (dreapta), susține o conferință de presă comună cu generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem aliat al NATO în Europa.

Alianța militară NATO, condusă de membri europeni, a anunțat că își consolidează apărarea pe flancul estic, în urma unei incursiuni provocatoare a unei drone rusești în spațiul aerian al Poloniei.

Pe 12 septembrie, NATO a declarat că a lansat o nouă „activitate” numită „Eastern Sentry” („Santinela Estică”), prin care va desfășura echipamente militare suplimentare din Marea Britanie, Danemarca, Franța și Germania, pentru a descuraja o posibilă agresiune rusească.

„Activitatea multidomeniu, care va începe în următoarele zile și va continua pe o perioadă nespecificată, este un răspuns la încălcările continue ale spațiului aerian, inclusiv numeroasele drone rusești care au pătruns în spațiul aerian al Poloniei pe 10 septembrie”, a transmis NATO într-un comunicat.

„Elementul-cheie este un concept complet nou de apărare”, a declarat generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem aliat al NATO în Europa, la o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Bruxelles.

Grynkewich a spus că noul echipament va include avioane de luptă franceze Rafale, avioane daneze F-16, o fregată și sisteme de apărare terestră care au fost deja promise regiunii.

El a declarat presei că alianța militară va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul său.

„Polonia și cetățenii din întreaga alianță ar trebui să se simtă liniștiți de răspunsul nostru rapid de la începutul acestei săptămâni și de anunțul semnificativ de astăzi”, a afirmat Grynkewich.

Mark Rutte a numit acțiunile recente ale Moscovei „iresponsabile și inacceptabile”: „Nu putem permite ca dronele rusești să intre în spațiul aerian al alianței”.

Separat, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat: „Securitatea continentului european este prioritatea noastră absolută. Nu vom ceda în fața intimidării crescânde a Rusiei”.

La o ședință de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, ambasadoarea SUA interimară, Dorothy Shea, a spus că „Statele Unite sunt alături de aliații noștri din NATO în fața acestor încălcări alarmante ale spațiului aerian... și să fiți siguri că vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”.

Ea a adăugat că intensificarea atacurilor Rusiei asupra Ucrainei și încălcarea spațiului aerian al Poloniei, după întâlnirea de pe 15 august de la Alaska dintre președintele SUA Donald Trump și Vladimir Putin, „arată, intenționat sau nu, o lipsă enormă de respect față de eforturile de bună credință ale SUA de a pune capăt acestui conflict”.

Fosta purtătoare de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, în prezent expertă la think tank-ul RUSI, a scris anterior pe rețelele sociale că rămâne „neclar ce anume – dacă este ceva – sunt dispuse să facă SUA pentru a întări apărarea aeriană NATO. Până acum, am văzut europeni operând platforme americane fără un rol militar direct al SUA”.

Totuși, ea a scris pe 12 septembrie că o conferință de presă comună între secretarul general al NATO și comandantul suprem aliat este „foarte rară. Deci, este un mesaj puternic de determinare din partea NATO, dar arată și gravitatea situației”.

Armata americană, împreună cu alte state NATO, are deja trupe staționate în multe țări de pe flancul estic al alianței, inclusiv în Polonia.

Jamie Shea, de la think tank-ul Chatham House din Londra și fost oficial de rang înalt al NATO, a declarat pentru AP că, provocând aliații occidentali să trimită apărare aeriană în Polonia, Putin vrea să forțeze aliații să „aleagă între apărarea NATO și apărarea Ucrainei”.

Dacă nu pot face ambele, a spus el, „din punctul de vedere al lui Putin, acest lucru ar fi un rezultat favorabil, pentru că atunci ar putea distruge infrastructura energetică a Ucrainei, provocând suferință populației ucrainene”.

Trump: Răbdarea cu Putin „se cam termină”

Între timp, Donald Trump a declarat pentru Fox News că răbdarea sa cu Putin „se cam termină și se termină rapid”, dar nu a anunțat nicio potențială măsură legată de noi sancțiuni sau tarife împotriva Moscovei.

Trump a vorbit adesea în termeni pozitivi despre relația sa cu Putin, dar în ultimele luni și-a exprimat frustrarea față de refuzul liderului de la Kremlin de a accepta un armistițiu sau de a se întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. De asemenea, Trump a spus că este „foarte dezamăgit” de atacurile continue ale Rusiei cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat pe 12 septembrie că Rusia ar fi lansat dronele care au încălcat spațiul aerian al Poloniei și a spus că negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina sunt în prezent „pe pauză”.

„Nu putem purta ochelari roz și să ne așteptăm ca procesul de negociere să dea rezultate fulgerătoare”, a spus Peskov.

Tusk: Incursiunea dronelor nu a fost o greșeală

Într-un rar reproș adresat Statelor Unite, cel mai important aliat al țării sale, premierul Poloniei, Donald Tusk, a respins afirmația lui Trump din 11 septembrie, potrivit căreia, incursiunea dronelor în Polonia ar fi putut fi „o greșeală”.

„Ne-am fi dorit și noi ca atacul cu drone asupra Poloniei să fi fost o greșeală”, a scris Tusk pe X. „Dar n-a fost. Și știm asta”.

Într-un interviu acordat Reuters – desfășurat la Kiev, unde se afla în vizită – ministrul de externe polonez, Radislaw Sikorski, a declarat că Varșovia speră într-o poziție mai fermă din partea Statelor Unite pentru a pune presiune pe Rusia.

„Sperăm că Statele Unite se vor alătura celorlalți aliați în spirit de solidaritate”, a spus el.

Pe plan financiar, Marea Britanie a impus noi sancțiuni veniturilor din petrol ale Rusiei și activităților legate de război.

Noile măsuri includ interdicții pentru 70 de nave care, potrivit autorităților britanice, fac parte din „flota-fantomă” a Rusiei care transportă petrol rusesc, sfidând sancțiunile occidentale.

De asemenea, Marea Britanie a sancționat peste 20 de persoane și companii, inclusiv unele din Turcia și China, pentru implicarea în furnizarea către Rusia de electronice, substanțe chimice, explozivi și componente pentru arme.

Ministra britanică de Externe, Yvette Cooper, a efectuat o vizită la Kiev pe 12 septembrie, la numai o săptămână după ce a fost numită în funcție.

„Regatul Unit nu va sta deoparte în timp ce Putin își continuă invazia barbară a Ucrainei”, a declarat Cooper, criticând ceea ce a numit „disprețul total al lui Putin față de suveranitate” prin lansarea de drone în spațiul aerian al NATO.

Cu relatări Reuters, AP, The Los Angeles Times și dpa.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG