Un interviu în exclusivitate acordat corespondentei Europei Libere Valentina Ursu de către premierul desemnat al Republicii Moldova, Natalia Gavriliță. Votul de investire a noului guvern va avea loc vinei, 6 august, în Parlamentul de la Chișinău, în care partidul PAS al premierului desemnat deține o majoritate confortabilă de 63 de voturi.

• Toți corupții și hoții vor fi destituiți din funcțiile publice
• Nu vreau să dezamăgesc oamenii
• Oamenii au așteptat prea mult, 30 de ani înseamnă o viață de om
• E posibil să avem un salariu de 500 de euro în sat și 1000 de euro în oraș
• Le doresc oamenilor să simtă pe pielea proprie ce înseamnă vremurile bune

Europa Liberă: Cetățenii v-au spus în campania electorală, ei așteaptă locuri de muncă, dar mai așteaptă ca aceste locuri de muncă să fie bine plătite. Există posibilitate ca să fie create locuri de muncă, ca să fie bine plătite? Cineva spunea că pentu o viață decentă în Republica Moldova ar fi nevoie în mediul rural de 500 de euro și în oraș de până la o mie de euro. E posibil ca aceste lucruri să se întâmple?

Natalia Gavriliță: „Absolut sunt posibile. Cum se crează locurile de muncă? În primul rând, trebuie să punem accent pe întreprinderile noastre mici și mijlocii și să nu încurcăm oamenilor să-și creeze afaceri.”

Europa Liberă: Dar Republica Moldova aproape că nu are această pătură medie, astăzi.

Natalia Gavriliță: „Exact, dar eu am întâlnit în diasporă foarte multe persoane care au încercat să facă o afacere în Moldova și au fost hărțuiți de organele statului sau au considerat că viața e prea scurtă ca permanent să fii pus în situația de a da mită.

De aceea noi vom schimba radical comportamentul statului față de antreprenorii mici și vom face ca statul să ajute, nu să încurce în dezvoltarea afacerii. În al doilea rând, trebuie să atragem investitori noi în domenii care presupun o valoare adăugată mai înaltă sau o producere, în special în industria prelucrătoare, industria alimentară etc. Dar, până la urmă, trebuie să ne dăm seama că salariile mari înseamnă să trecem de la un model de dezvoltare unde este folosită munca necalificată la domenii care necesită o productivitate mai înaltă. Asta înseamnă să investim în educație, asta înseamnă să investim în educația vocațională și tehnică. Noi trebuie să creăm... ”

Europa Liberă: Buni specialiști, calificați.

Natalia Gavriliță: „Da, să facem școli moderne, la care să meargă cu plăcere tinerii, să învețe meserie și, cel mai important, să învețe să fie flexibili, pentru că piața forței de muncă se schimbă și, de multe ori, tinerii vor trebui să-și schimbe...”

Europa Liberă: Să se reprofileze.

Natalia Gavriliță: „Exact! De aceea noi trebuie să punem accent pe dezvoltarea pe tot parcursul vieții, pe cursurile de recalificare etc. ”

Europa Liberă: Cea mai mare nemulțumire a cetățenilor e că prețurile și tarifele o iau deseori razna și în zadar se crește pensia ori salariul, dacă ele nu țin piept la creșterea galopantă a prețurilor și tarifelor. Ce faceți aici?

Natalia Gavriliță: „Din păcate, în ultimele luni vedem o creștere a prețurilor pentru materii prime la nivel mondial. Am văzut cât de mult creșterea prețului, la nivel internațional, la lemn și alte materii prime a influențat prețul materialelor de construcție, de exemplu. Cred că fiecare moldovean știe că prețurile au crescut semnificativ.

Se așteaptă o reechilibrare pe piața internațională, care trece prin anumite turbulențe post-pandemice, dar în același timp trebuie să ne preocupăm de ceea ce putem influența noi, trebuie să facem ca instituțiile antimonopol, cele care se ocupe de mediul concurențial, să lucreze bine, ca să nu fie înțelegeri de cartel, să nu fie monopoluri sau cvazimonopoluri și să avem o formare corectă a prețurilor și, în același timp, va trebui, pentru prețurile pe care noi nu le putem influența, pentru că ele sunt dictate de piața internațională.

Va trebui să ținem pasul cu creșterea veniturilor cetățenilor, ca ei să nu fie afectați de aceste creșteri de preț.”

Europa Liberă: Dar vă este clar cum vor fi demontate monopolurile?

Natalia Gavriliță: „La unele este foarte clar. Există date, există rapoarte, ele doar nu au fost puse în aplicare sau nu au fost făcut publice, sau nu a existat voință politică pentru aplicarea lor. În alte domenii este un pic mai complicat. Trebuie de analizat dacă există o poziție dominantă pe piață a unor supermarketuri, de exemplu, sau cum am putea, în condițiile Acordului de Asociere, să asigurăm accesul producătorilor locali la aceste magazine.”

Europa Liberă: Apropo, producătorii locali sunt și ei foarte supărați că marfa lor e greu crescută, cu investiții mari, iar când ajung s-o vândă pe piața internă o dau aproape pe nimic. Sau că nici nu este cine să colecteze o bună parte de producție, iar pe de altă parte e această concurență mare, pentru că vine producție din afara Republicii Moldova.

Natalia Gavriliță: „Evident. Și avem mai multe soluții. Dvs. cunoașteți că eu am lucrat în funcții publice de mai mulți ani. Prima dată, exact cu 15 ani în urmă, am intrat într-o funcție publică la Ministerul Economiei și-mi amintesc că sunt lucruri despre care se vorbea încă atunci. Ele rămân scrise pe hârtie și neimplementate.

Rolul nostru este ca aceste idei bune să fie puse în practică, ca statul nu doar să vorbească despre anumite schimbări care pot fi făcute, dar să le realizeze. Dacă vorbim despre capacitățile statului, de exemplu, de depozitare și de logistică, ca să ajute producătorii mai mici să-și poată realiza producția, ar exista un anumit rol pe care l-ar juca statul, pentru a ajuta acești producători. Și trebuie să lucrăm împreună cu ei, trebuie să avem un nou contract social, unde noi spunem că, da, noi vom construi un stat care vă ajută. Sunt sigură că atunci și ei vor fi mai predispuși să plătească impozite în haznaua*** (notă la subsol ) statului.”

Europa Liberă: Cei care au întreprinderi mici și mijlocii deseori vorbesc despre povara politicii impozitare. Prevedeți ceva să schimbați întru susținerea lor?

Natalia Gavriliță: „În primul rând, antreprenorii iubesc stabilitatea și predictibilitatea, de aceea noi nu vom merge imediat cu anumite modificări, pentru ca să reușim să ne consultăm, să discutăm cu oamenii, să luăm deciziile cele mai potrivite. Dar probabil că în cel mai scurt timp vom începe elaborarea unui regim separat, mult mai simplificat, mult mai debirocratizat pentru întreprinderile mici și mijlocii. De aici vom începe.”

Europa Liberă: Evaziune fiscală se face multă, credeți că e ușor de scăpat de acest fenomen?

Natalia Gavriliță: „Nu este ușor, dar este posibil. În primul rând, evaziunea fiscală există pentru că nici un evazionist mare nu a fost pedepsit, doar cei mici am văzut că sunt hărțuiți. În primul rând, trebuie să ne ocupăm de investigarea evaziunii mari, a crimelor mari. Și să lucrăm cu cei mici, să creăm asemenea condiții, încât fiecăruia să-i fie mai convenabil să aibă o relație deschisă cu statul, decât să facă evaziuni.”

Europa Liberă: Experții spun că și în economia tenebră încă se învârt mulți bani, pot fi ei scoși la lumină?

Natalia Gavriliță: „Cu un nou contract social, despre care vorbesc, cu încredere între instituțiile statului și antreprenori, eu sunt sigură că noi putem face progrese mari în această direcție.”

Europa Liberă: Și un alt aspect, mulți spun că sunt foarte multe întreprinderi de stat care mai degrabă sunt o piatră la gâtul guvernării decât să ajute la dezvoltarea, inclusiv, a economiei.

Natalia Gavriliță: „Nu, este o opinie greșită, nu este o piatră la gâtul guvernării, este o piatră pentru că la așa condiții au adus aceste întreprinderi cei care le-au furat de-a lungul anilor. Înțeleg că sunt întreprinderi de stat în care chiar și direcțiile sunt împărțite pe grupuri și peste tot există niște contracte dubioase, deci, este mult de desfăcut acolo. Noi, în primul rând, trebuie să ne concentrăm pe guvernarea corporativă a acestor întreprinderi și să le curățăm de acești corupți, care au utilizat întreprinderile de stat pentru îmbogățire personală. Sunt sigură că, cu o guvernare corporativă sănătoasă, aceste întreprinderi pot aduce beneficiu. Sau unele, în cazul în care considerăm că nu este de domeniul statului să se ocupe de ele...”

Europa Liberă: Le dați la privați.

Natalia Gavriliță: „Da, atunci trebuie să fie privatizate, dar doar după ce sunt aduse la o stare care permite înstrăinarea normală a acestor bunuri, la preț bun, nu...”

Europa Liberă: ... nu simbolic, ca cineva să se îmbogățească.

Natalia Gavriliță: „... când în mod intenționat aceste întreprinderi sunt aduse la falimentare și apoi vândute cu un preț de nimic.”

Europa Liberă: Administrația publică locală așteaptă o descentralizare veritabilă, în primul rând descentralizarea financiară, e cu putință acest lucru să-l asigurați?

Natalia Gavriliță: „Sigur. În 2019, anume Guvernul Sandu a luat decizia pentru a orienta 100 % din impozitul pe venit persoanelor fizice, pentru primării, ca venituri proprii ale primăriilor. În această campanie electorală chiar am avut posibilitatea să văd cum au crescut în mod real bugetele, în special în orășelele mai mari.”

Europa Liberă: În municipii, îndeosebi.

Natalia Gavriliță: „În municipii, la Chișinău și la Bălți, noi nu am schimbat regulile, doar un pic la Bălți.”

Europa Liberă: Nu numai Bălți, municipii sunt și Drochia, și Ungheni, și altele.

Natalia Gavriliță: „Drochia, de exemplu, a avut 10 milioane în plus după această reformă. Deci, noi vom continua descentralizarea, noi credem în descentralizare.”

Europa Liberă: Autonomia financiară poate fi asigurată pentru administrația publică locală?

Natalia Gavriliță: „Poate fi asigurată, dar pentru aceasta trebuie să facem calcule de impact. Noi am colaborat foarte bine cu Congresul autorităților locale în 2019, vom continua să lucrăm cu ei, ca să vedem exact care este impactul asupra fiecărei localități și să ne asigurăm că nimeni nu este afectat negativ sau nu există disproporții foarte mari între sate, orașe și orășele.

Evident că pentru aceasta este nevoie de un pic de timp, dar noi vom merge în această direcție. Și să nu uităm că suntem hotărâți să orientăm resurse pentru investiții capitale direct primăriilor, fără interferență politică din partea guvernului central. Am discutat și cu partenerii din România ca să accesăm resurse , care să meargă la proiecte mici, pentru localități, care imediat influențează sau afectează spre bine bunăstarea localității și care pot fi ușor absorbite. Pentru că avem proiecte foarte mari, despre care am vorbit de ani și ani de zile, dar care au rămas pe hârtie și banii, cumva, sunt pierduți an de an.”

Europa Liberă: Problema diversificării resurselor energetice se regăsește în programul de guvernare?

Natalia Gavriliță: „Evident. Este o problemă care ține de securitatea energetică a țării. Noi, în 2019, am semnat acordul de finanțare pentru interconectarea liniilor electrice. Și chiar sunt foarte interesată să văd de ce întârzie implementarea lucrărilor la stația Vulcănești. De asemenea, trebuie să vedem cum realizăm în practică fluxul de gaz pentru gazoductul Iași-Ungheni.”

Europa Liberă: Iași-Ungheni-Chișinău.

Natalia Gavriliță: „Da.”

Europa Liberă: Va curge degrabă gaz prin țevile acestui gazoduct?

Natalia Gavriliță: „Trebuie să ne asigurăm că există această posibilitate și avem cumva căi alternative de acces. Vom vedea care va fi prețul etc. Sunt mai multe subiecte pe care trebuie să le discutăm. Trebuie negociate contracte etc. ”

Europa Liberă: Imediat cum intrați în exercițiul funcțiunii, trebuie să vedeți cum asigurați cetățenii Republicii Moldova și întreaga țară cu gaz în continuare. Cel puțin, șeful de la MoldovaGaz propunea să fie prelungit termenul acordului pe care îl are R. Moldova cu Gazpromul. Dvs. de ce părere sunteți, trebuie de prelungit acel acord sau trebuie negociat altul? Și tot dumnealui, dl Ceban, a spus că este inevitabil că vor crește prețurile pentru importul de gaze.

Natalia Gavriliță: „Sunt mai multe opțiuni, trebuie să le analizăm. Cred că strategia de negociere trebuie să o ținem aproape și să vedem unde sunt interesele Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dosarul transnistrean, ce loc ocupă și el în programul de guvernare?

Natalia Gavriliță: „Ocupă un loc foarte important. Avem posibilitatea, cu adevărat, să schimbăm variabila economică a acestui conflict.”

Europa Liberă: Cum?

Natalia Gavriliță: „În primul rând, să oprim ilegalitățile. Toată lumea cunoaște că interesele corupte de la Chișinău prieteneau foarte bine cu cei de la Tiraspol, era o relație pecuniară. Deci, noi trebuie să oprim aceste scheme, trebuie să oprim contrabanda, trebuie să ne gândim la cetățenii care trăiesc în regiunea limitrofă și la toți cetățenii noștri care se află în stânga Nistrului, desigur.”

Europa Liberă: Va consumată și în continuare energia de la centrala de la Cuciurgan?

Natalia Gavriliță: „Rămâne să vedem. Trebuie să ne preocupăm să avem mai multe surse alternative de accesare a energiei electrice și atunci putem vorbi mai concret.”

Europa Liberă: Ați făcut abstracție de geopolitică în campania electorală, dar președinta Maia Sandu a anunțat că imediat după ce va fi investit guvernul va cere să discutați cu partenerii ruși despre o posibilă vizită pe care ar putea s-o întreprindă șefa statului în Federația Rusă și, cel mai probabil, va trebui să stabiliți relații cu omologul Dvs. din Federația Rusă. Cum vedeți o dezvoltare benefică, în interesul ambelor state, cu Federația Rusă?

Natalia Gavriliță: „Noi am mers în campanie foarte sincer și vrem să continuăm exact aceeași poziție pe care am anunțat-o în campanie, noi vrem să avem relații demne, profesioniste, cu toate țările unde sunt interese pentru cetățenii Republicii Moldova. Evident că avem subiecte foarte importante pe agenda discuțiilor bilaterale cu Federația Rusă, Dvs. deja ați menționat contractul cu privire la gaze, dar avem și cetățenii care lucrează în Federația Rusă, avem piață de desfacere. Deci, avem o agendă plină și trebuie să o abordăm pragmatic, suntem siguri că putem purta un dialog civilizat.”

Europa Liberă: Dar Dvs. v-ați dori o întrevedere cu omologul Dvs. din Federația Rusă?

Natalia Gavriliță: „Dacă voi fi învestită de parlament, dacă voi primi votul parlamentului, voi face totul ce îmi stă în puteri pentru a îmbunătăți viața cetățenilor. Și dacă pentru aceasta trebuie să discutăm cu un guvern sau altul, neapărat voi întreprinde eforturi pentru aceasta.”

Europa Liberă: Știți că deseori demnitarul care este învestit cu o funcție importantă în stat este întrebat, unde va întreprinde prima vizită a sa, ca premier, Natalia Gavriliță?

Natalia Gavriliță: „Să așteptăm votul în parlament și abia că după asta ne vom face planuri.”

Europa Liberă: Dar unde v-ați dori s-o întreprindeți.

Natalia Gavriliță: „Nu m-am gândit la aceasta, revenim după învestirea în parlament.”

Europa Liberă: Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a spus că sunteți un specialist foarte bun, a amintit că ați lucrat, pe timpuri, în cadrul Ministerului Economiei, dar că Blocul Comuniștilor și Socialiștilor nu vă va da votul pentru a fi învestită în această funcție. Ce părere aveți despre aceasta?

Natalia Gavriliță: „E cumva natural. Ei s-au declarat în opoziție, noi avem destule voturi pentru învestirea guvernului, de aceea nu este o surpriză.”

Europa Liberă: Deci, nu vă așteptați?

Natalia Gavriliță: „Desigur că nu.”

Europa Liberă: Dar ei au spus că vor avea multe proiecte legislative, pe care o să le înainteze și o să încerce să fie votate în parlament. Guvernarea va ține cont și de sugestiile opoziției?

Natalia Gavriliță: „Să vedem proiectele. Dacă sunt proiecte profesioniste, dacă ele vin să îmbunătățească viața oamenilor, neapărat le vom lua în considerare, neapărat le vom aborda cu cea mai mare seriozitate. În același timp, dacă vor fi ca legile populiste votate în decembrie, jumătate intre care au fost declarate neconstituționale sau care au fost votate ca bugetul, la miez de noapte, atunci evident că nu vom atrage atenție la aceste legi.”

Europa Liberă: Când veți pregăti un proiect de buget?

Natalia Gavriliță: „Cât de repede posibil, luând în considerație separația ministerelor și restructurarea guvernului.”

Europa Liberă: Pentru diasporă, pentru că atât de mult ați contat pe sprijinul lor, ei au fost activi, au adus aproape 15 mandate în parlament, prin votul din 11 iulie, ce politici vreți să promovați, astfel încât să-i motivați și pe cei care au plecat zeci de ani în urmă sau chiar și mai recent, ca să revină acasă?

Natalia Gavriliță: „În primul rând, vreau să spun că avem doi miniștri care vin din diaspora, este vorba despre Nicu Popescu, care vine din Franța, și Marcel Spătaru, care vine din România.”

Europa Liberă: Nicu Popescu la externe și Marcel Spătaru la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Natalia Gavriliță: „Da. Am vorbit cu mai multe persoane în procesul de formare a guvernului...”

Europa Liberă: În general, societatea aștepta că încă și mai mulți vor veni în guvernul Nataliei Gavriliță, pentru că și Natalia Gavriliță a făcut parte din diaspora.

Natalia Gavriliță: „Exact. Deci, eu am încercat, am vorbit cu multă lume din diaspora, foarte bună, sunt persoane care ar vrea să vină, dar nu-și pot permite sau au angajamente pe care nu le pot schimba. Eu sunt sigură că, în timp, vom vedea mai multă lume care este gata să revină.

Cred că și în diasporă lumea așteaptă primele noastre acțiuni, ca să se asigure că noi, într-adevăr, vom acționa așa cum am promis. Avem deja persoane care aplică la diferite funcții, eu cred că noi vom avea la pozițiile de secretari de stat mai multe persoane din diasporă. În același timp, să știți că vom încerca să folosim aceste capacități chiar și în afara guvernului.

De exemplu, în programul de guvernare am inclus ideea aducerii persoanelor competente din diasporă în consiliile de administrare a întreprinderilor de stat, sunt persoane foarte capabile, care au foarte multă experiență în întreprinderi mari în străinătate și, cel mai important, au aceste valori de guvernanță corporativă și pot participa oridecâteori este nevoie fără să se mute la Chișinău. Și asta le-ar permite să contribuie, chiar dacă nu pot reveni imediat.

Dar vom avea, evident, și politici pentru cetățenii noștri din diasporă. În primul rând, trebuie să ne asigurăm că statul le oferă servicii calitative, la un preț accesibil, ca, atunci când se duc la ambasadă sau la consulat, să simtă că interacționează cu cei de acasă, să se simtă bineveniți, să simtă că cineva se gândește la ei. Vom avea programe de încurajarea investițiilor acasă, vom avea această lege a repartierii, vom avea mai multe programe, atât pentru diasporă, cât și pentru promovarea participării diasporei în schimbarea la care ne așteptăm.”

Europa Liberă: Dna Gavriliță, dar sincer, v-a dat bătăi de cap deficitul resursei umane?

Natalia Gavriliță: „Da, deficitul resursei umane este simțit cred că peste tot în Republica Moldova, în orice domeniu. Fiecare om vede case abandonate în satul natal, fiecare om vede deficitul de învățători, de medici, de specialiști în diverse domenii. Evident că se simte acest deficit și în administrarea treburilor publice, dar cred că am reușit să prezentăm cetățenilor un guvern foarte profesionist, capabil să ducă această povară grea a merilor așteptări ale oamenilor.”

Europa Liberă: Dar asta nu înseamnă neapărat că dacă cineva nu-și face treaba n-o să cereți remanieri guvernamentale?

Natalia Gavriliță: „Absolut. Vom avea obiective foarte clare și vom evalua performanța fiecăruia. Este adevărat și pentru miniștri, și pentru secretari de stat, și pentru toți cei care lucrează la stat, care trebuie să demonstreze performanță.”

Europa Liberă: Mulți spun că salariul nu este motivant, la funcțiile cheie. Inclusiv, chiar și cu un salariu de ministru nu este ușor ca să te descurci în condițiile Republicii Moldova. Cum îi motivați pe cei mai buni specialiști ca să vină, pentru că mulți abandonează joburi unde primesc salarii foarte bune? Acesta poate fi considerat și un sacrificiu, la o adică.

Natalia Gavriliță: „Evident că aceste persoane au alternative în sectorul privat sau în diasporă și este mai greu să-i atragi, dar în același timp noi trebuie să înțelegem că oamenii simpli trăiesc mult mai greu. Trebuie să arătăm rezultate, trebuie să muncim, să demonstrăm că suntem integri, că lucrul nostru aduce beneficiu pentru cetățeni și atunci sunt sigură că și cetățenii vor susține posibilitatea de a crește salariile.”

Europa Liberă: În spațiul public se amintește deseori că soarta Republicii Moldova astăzi a fost pusă pe spatele a trei doamne, președinta Maia Sandu, premierul care va fi investit, Natalia Gavriliță, șefa de la Curtea Constituțională, Domnica Manole. Evident e și dl Grosu – în funcție de speacker. E mai greu pentru o doamnă să fie la conducerea celei mai importante structuri în stat? Pentru că Republica Moldova rămâne un stat cu regim parlamentar, dar unde funcția guvernului este foarte importantă.

Natalia Gavriliță: „Evident că sunt unele provocări, dar, în opinia mea, și femeile, și bărbații, în primul rând, trebuie să se bazeze pe profesionalism, integritate, curaj, și cred că aceste calități sunt importante, în primul rând.”

Europa Liberă: Cum credeți, câte ore va avea ziua de muncă a premierului Gavriliță?

Natalia Gavriliță: „Probabil că mai multe decât orele normale de lucru, dar oricum, mă voi strădui să-mi organizez timpul așa ca să lucrez eficient. Trebuie, în primul rând să avem productivitate, să avem rezultate. Și pentru că am mai știut oameni care munceau mult, se trezeau la cinci dimineața, dar iată că rezultatele cele mai bune.”

Europa Liberă: Ce spun ai dumneavoastră, din familie, despre funcția pe care v-o asumați?

Natalia Gavriliță: „Se mândresc, dar înțeleg că va fi și foarte greu, de aceea apreciez suportul celor de aproape.”

Europa Liberă: Un borș, o ciorbă, un colțunaș, o plăcintă când le mai faceți?

Natalia Gavriliță: „Sper că după ce punem principalele procese pe roate, o să pot găsi și o dimineață de duminică când să pot primi plăcere de la un dejun cu familia.”

Europa Liberă: Aveți un singur copil?

Natalia Gavriliță: „Da. Merge în clasa întâi.”

Europa Liberă: Există riscul ca învățământul să fie și în regim online sau totuși credeți că va putea să fie organizat și în instituțiile de învățământ?

Natalia Gavriliță: „Oamenii trebuie să înțeleagă că totul depinde de riscuri și de comportamentul uman. În momentul când vom vedea că riscurile pentru îmbolnăvirea copiilor sunt prea mari, atunci va trebui să luăm anumite decizii. Dacă majoritatea învățătorilor într-o anumită școală se vor vaccina, atunci atunci va fi posibil ca să facem lecțiile în persoană. Va trebui să ne ajustăm la circumstanțele și riscurile care vor exista la moment.”

Europa Liberă: Ce nu vă doriți să se întâmple în timpul apropiat?

Natalia Gavriliță: „Nu vreau să dezamăgesc oamenii. Oamenii au așteptat prea mult, 30 de ani este o de om. Pentru mine este foarte emoționant să văd oameni de vârsta părinților mei, care au, aproximativ, 70 de ani, dacă ne gândim la 30 de ani în urmă, când a fost declarată independența Republicii Moldova, ei erau tineri, plini de speranțe și tranziția, totuși, a fost prea grea, migrația ne-a separat familiile și cred că avem foartă multă nevoie de vești bune.”

Europa Liberă: Câți ani i-ar trebui Republicii Moldova ca să se alinieze standardelor europene?

Natalia Gavriliță: „Depinde cum vom munci și cum vom reuși să ținem resursa umană acasă.”

Europa Liberă: V-ați dori, pe timpul guvernării Dvs., să depuneți o cerere pentru aderarea Moldovei la UE?

Natalia Gavriliță: „Evident că mi-aș dori, dar trebuie să ne facem tema de acasă și să atingem anumite succese. Ca să mergem cu fruntea sus, nu de dragul cererii. ”

Europa Liberă: Și ce mesaj aveți pentru cetățeni la această frumoasă aniversare de 30 de ani ai Republicii Moldova, 30 de ani de la proclamarea independenței?

Natalia Gavriliță: „Le doresc oamenilor să vadă pe pielea proprie ce înseamnă vremurile bune.”

Europa Liberă: Asta înseamnă ...?

Natalia Gavriliță: „Asta înseamnă locuri de muncă bine plătite, asta înseamnă familii unite, asta înseamnă condiții bune în localități, asta înseamnă încredere a oamenilor unii în alții, încredere în stat, asta înseamnă o justiție dreaptă, asta înseamnă să-ți poți trăi viața frumos.”

Europa Liberă: Dar cum ar arăta Republica Moldova fără corupție?

Natalia Gavriliță: „Ar arăta prosperă și frumoasă, cu oameni buni!”

Europa Liberă: Mulțumim frumos pentru această discuție și vă mai așteptăm și cu alte ocazii.

*** HAZNÁ - sursa: DEX '09 / dexonline.ro - 1. Bazin subteran de dimensiuni relativ mici, folosit pentru colectarea și decantarea apelor impurificate provenite dintr-un număr mic de gospodării; p. ext. latrină. 2. (Înv.) Clădire sau încăpere a vistieriei în care se păstrau un tezaur, o sumă mai mare de bani sau alte lucruri de preț; p. gener. vistierie. – Din tc. hazine, hazne.