Vasile (n.r. nume schimbat) a fost diagnosticat cu ciroză hepatică la începutul anului 2022 și tot atunci a fost pus pe lista de așteptare pentru un transplant de ficat. Soția acestuia, pe care o vom numi Ana, pentru că nu a dorit să-i fie dezvăluit numele, spune că perioada de așteptare a fost foarte grea. Totuși, de fiecare dată când medicul suna și spunea că s-a găsit un donator, apărea o urmă de speranță.
„În tot acest timp, au fost evaluați trei donatori vii, dar nu erau compatibili, și alți doi potențiali donatori în moarte cerebrală, însă în ambele cazuri familia a refuzat să doneze organul. Din familia noastră, nimeni nu era compatibil cu el pentru a fi donator”, povestește femeia.
- Te-ar putea interesa și: Mai multe șanse de transplant pentru pacienții din Moldova
Ana mai spune că starea de sănătate a soțului ei se agrava de la o zi la alta, astfel că, timp de un an, a fost supus la câteva intervenții chirurgicale foarte complicate. Ciroza hepatică i-a dat și multe complicații: ascită, varice, encefalopatie și hernie.
Pentru că nu a găsit un donator în țară, familia a căutat ajutor peste hotare. „Am fost la o consultație în România, în toamna anului 2022. Medicul ne-a indicat o serie de analize. Am reușit să facem aceste analize și am început să pregătim actele necesare ca să fie pus în lista de așteptare de acolo, însă a fost prea târziu”, afirmă Ana.
În primăvara acestui an, Vasile a decedat. Avea 46 de ani.
De ce se fac puține transplanturi
Potrivit directorului Agenției de Transplant, Grigore Romanciuc, până la 1 noiembrie 2023, au fost identificați cinci donatori în moarte cerebrală. În trei cazuri, rudele nu au vrut să doneze organele defuncților. „Rudele, pur și simplu, refuză, fără să spună din ce motive, religioase sau altele”, spune directorul.
Te-ar putea interesa și: Număr mic de transplanturi în R. Moldova. Autoritățile pregătesc un registru al refuzurilor de donare de organe
O altă problemă este că în spitale sunt doar câțiva specialiști calificați pentru a identifica donatorii în moarte cerebrală.
„Acum lucrăm asupra dezvoltării unei rețele naționale de coordonatori. Este un obiectiv pentru 2024 și în 2025 va fi și o hotărâre de Guvern în acest sens. De asemenea, lucrăm la programul național de transplant și dorim să dezvoltăm sistemul informațional al agenției, care cuprinde pacienții care au nevoie de un transplant, pacienții care au fost transplantați și un registru al refuzurilor”, a precizat Romanciuc.
De la începutul anului, în R. Moldova s-au făcut doar trei transplanturi, dintre care două de ficat și unul renal. În ultimii 3 ani, odată cu pandemia de Covid-19, numărul de transplanturi de organe a scăzut.
