Tradiţional, de ziua Sfinţilor Chiril şi Metodie, consideraţi părinţii alfabetului chirilic, popoarele slave marchează Zilele Scrisului şi Culturii Slave. În Republica Moldova an de an, la finele lunii mai, etniile de sorginte slavă organizează seri de creaţie, expoziţii de pictură şi chiar un festival al cărţii slave. Și în acest an evenimentele planificate de Biroul pentru relaţii interetnice şi centrele etno-culturale au trecut hotarul capitalei. Cămaşa ucraineană Vîşivanka va fi elogiată la Ştefan Vodă, în casa de cultură din satul Cupcini vor evolua elevii Liceului republican de muzică „Serghei Rahmaninov”, iar muzeul etnografic din satul Stîrcea, Glodeni, va găzdui o masă rotundă cu invitaţi din oraşul polonez Piotrkow Trybunalski.
Şefa direcţiei relaţii interetnice şi funcţionarea limbilor în cadrul Biroului pentru relaţii interetnice, Ludmila Burlaca, spune că prin aceste evenimente, etniile îşi propun să-i familiarizeze pe cei din jur cu valorile lumii slave:
„Suntem o ţară polietnică, în care locuiesc cetăţeni de diferite etnii, dar sunt cetăţenii acestei ţări. Sloganul Uniunii Europene – Unitate prin diversitate – acesta este şi sloganul Biroului pentru relaţii Interetnice. Atunci când oamenii îşi valorifică de comun acord limba, tradiţiile, obiceiurile şi comunică prin diferite acţiuni – alolingvii care trăiesc în această ţară, eu cred că este un plus, o mişcare înainte către integrarea europeană.”
Prin evenimentele organizate în aceste zile, minorităţile naţionale îşi exprimă ataşamentul faţă de rădăcinile lor culturale, spune preşedinta Comunităţii ruse din Republica Moldova, Ludmila Laşcionova. În rândul localnicilor, divizarea despre care vorbesc politicienii şi comentatorii politici nu se simte, spune ea, dimpotrivă, oamenii tind să se înţeleagă din priviri atunci când nu vorbesc aceeaşi limbă:
„De fiecare dată când merg în şcolile cu predare în limba rusă, îndemn elevii să înveţe limba ţării a căror cetăţeni sunt. Din proprie experienţă, pot să vă spun că cel mai important este să-ţi doreşti să înveţi limba, în al doilea rând, ar fi bine să facem uz de posibilităţile pe care le avem pentru studierea ei. Desigur, ar fi bine ca şi autorităţile să depună mai mult efort pentru crearea condiţiilor de învăţare a limbii de stat în şcolile cu predare în rusă, astfel încât să înţelegem că acest aspect chiar îi interesează. Pe de altă parte, sunt sigură că cei care încearcă să ne certe din cauza limbii nu vor reuşi, pentru că la nevoie oamenii se înţeleg şi din priviri.”
Anii trecuţi, Zilele Scrisului şi Culturii Slave erau oarecum umbrite de conflictul separatist din estul Ucrainei provocat și alimentat de Rusia. Cu toate acestea, evoluţiile din ţara vecină nu au dezbinat unitatea comunităţii slave din Moldova, iar astăzi reprezentanţii acestora îşi dădeau mâna fără resentimente. În ce priveşte cultura slavă, aceasta niciodată nu a fost un element străin în regiune, caracterizată prin diversitate, spune preşedintele comunităţii ucrainene din Republica Moldova, Nicolae Oleinik:
„Cu toții reprezentăm Republica Moldova, chiar dacă o bună parte dintre noi suntem de diferite etnii. Suntem recunoscători pentru faptul că putem studia limba și cultura țării noastre, în cazul etnicilor ucraineni – Ucraina. (…) Asemenea evenimente consolidează societatea și ne învață să respectăm cultura altor popoare. Acest lucru nu face decât să îmbogățească țara noastră, Republica Moldova.”
Diversitatea culturală reprezintă un avantaj pentru orice stat, iar felul în care conviețuiesc minoritățile etnice oglindește maturitatea unei societăți, crede Nicolae Oleinik. În cazul Republicii Moldova acest parcurs nu a ajuns la final însă țara e pe calea cea bună, au concluzionat cei cu care am stat de vorbă.
