80 de mii spre 100 de mii de oameni (estimările variază) reprezintă o ilustrație convingătoare a voinței moldovenilor pentru aderare la Uniunea Europeană. Manifestații proeuropene ale diasporei basarabene au avut loc concomitent în peste 50 de orașe din Europa.
Principala preocupare a organizatorilor de la Chișinău a fost prezența oamenilor. Un număr de 50 de mii ar fi fost considerat mulțumitor. Se pare că a fost un număr de două ori mai mare și vremea a ținut cu moldovenii: caldă și frumoasă. Cine a fost în piață duminică, 21 mai, a putut constata entuziasmul participanților, tineri și vârstnici, mulți părinți cu copii mici în brațe: veniseră cu toții pentru Moldova „lor”, pentru Europa „lor”, de care nu mai vor să fie înstrăinați.
Adunarea a fost bine organizată. Nu s-au semnalat incidente în piața Guvernului, deși au existat temeri în acest sens. Camerele de luat vederi ale unor instituții media au surprins doar câteva altercații minore la intrarea în Chișinău, unde mici grupuri de protestatari pro-ruși, cu pancarte pe care scria „Moldova - stat neutru” și „Nu vindeți țara”, au încercat să acroșeze manifestanții cu steaguri tricolore și ale Uniunii Europene, care se îndreptau spre centul capitalei.
Președinta Maia Sandu a rostit un discurs principial, tranșant, lipsit de ambiguități, precum ne-am dorit de mult să auzim din gura unui șef de stat de la Chișinău, discurs în care a punctat principalele etape ale devenirii basarabene după 1989. A fost susținută de Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, venită la Chișinău special cu această ocazie, care a transmis la rândul ei un mesaj foarte clar: „Moldova nu e singură. Moldova este Europa, Europa este Moldova!”.
Mai mulți observatori au remarcat calitatea participanților la miting și starea de entuziasm și bucurie a oamenilor, cum n-am mai avut de la marile adunări de altădată. Și, nu în ultimul rând, s-a subliniat comportamentul civilizat al manifestanților – o imensă mulțime! – în comparație cu protestatarii lui Șor, din lunile de dinainte de la Chișinău, care lăsau în urma lor grămezi de gunoaie în stradă.
Au fost și critici. De pildă, s-a spus că vorbitorii la miting, aleși pe sprânceană, reprezentând diferite straturi sociale, au făcut prea puține referiri la unitatea de limbă și cultură cu România. S-au văzut doar câteva steaguri ucrainene în mulțime și aproape c-au lipsit sloganurile anti-Putin, anti-invazie. Unii observatori au tras concluzia că moldovenii, chiar și cei mai pro-occidentali dintre ei, au rămas mai degrabă neutri față de război, se concentrează exclusiv pe șansele aderării lor la Uniunea Europeană, uitând că fără rezistența ucrainenilor, n-am fi vorbit azi despre integrarea europeană, ci despre cum să trăim, să supraviețuim sub un alt regim prorusesc la Chișinău, un regim mult mai dur, croit după modelul dictaturii lui Lukașenka din Belarus, și cu trupe rusești în Basarabia.
„Timp de 34 de ani au încercat să ne blocheze viitorul, să ne dezbine, să ne țină în sărăcie, să ne șantajeze, au vrut să fim dependenți, au vrut să înghețăm, să cădem. Dar noi am rezistat! În 34 de ani am rezistat în pofida tuturor piedicilor”, a spus Maia Sandu la Adunarea „Moldova Europeană”. Și vorbele sale reflectă nu doar trecutul, ci și actualitatea.
Cea mai mare preocupare a Rusiei și a agenților săi de influență e să promoveze ideea că nu toți moldovenii sunt de acord cu integrarea europeană, mulți vor cu Rusia, ignorarea opiniei lor, spune Moscova, demonstrează că puterea de la Chișinău ar fi o unealtă docilă a Occidentului. Propagandistul de tristă faimă Soloviov a mers până acolo încât a pretins că Adunarea „Moldova Europeană” era de fapt mitingul anti-UE de la Comrat, desfășurat în aceeași zi de pro-ruși, care au cerut un referendum pentru a decide orientarea externă a Republicii Moldova. O măsluială vulgară.
Mitinguri antieuropene organizate de partidul lui Șor, oligarhul condamnat la 15 ani de închisoare pentru frauda bancară, au mai avut loc la Orhei și la Bălți. Poliția estimează în jur de 5 mii de participanți în total. La Orhei, de pildă, „cetățeanul european” Marcel Pavel, nu a avut în fața cui să evolueze pe scenă și-i ruga pe cei câțiva orășeni, care-l contemplau de la distanță, să nu plece, să vină mai aproape. Jenantă postura interpretului român...
„Vrem referendum!” este teza pe care o afișează Moscova și agenții săi de influență din spațiul ex-sovietic. Rușii au transformat acest instrument de consultare populară, plebiscitul, într-o acțiune populistă de subminare a democrației reprezentative – cea care a asigurat progresul civilizației occidentale și evoluția popoarelor eliberate de comunism. Vom auzi în perioada următoare și alte chemări la referendum. Urmează o perioadă tensionată, în care forțele pro-ruse vor depune toate eforturile pentru a bloca parcursul proeuropean.
Pentru a rămâne în sfera de influență a Rusiei e de ajuns să votezi într-un referendum. Pentru a adera la UE voința elitelor politice trebuie dublată cu o serie de reforme care să compatibilizeze țara cu statul de drept, cu normele democrației occidentale și ale economiei de piață.
În discursul său de la marea manifestație din 21 mai președinta Maia Sandu avansa termenul de 2030 la care ar trebui să se producă aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Roberta Metsola s-a ferit să numească vreo dată. Anul 2030 este un angajament al moldovenilor, nu o bornă fixată de Bruxelles. Va fi alegerea Republicii Moldova să reușească până atunci sau să-și mai amâne aderarea. Uneori însă nici timpul nu mai are răbdare și se uită întrebător la oameni: „Voi ce faceți?”
*Punctele de vedere exprimate în acest articol nu reprezintă neapărat poziția Europei Libere Moldova.
