Recent, moartea mai multor deținute a reaprins apelurile către autorități de a închide această instituție, considerată a fi una dintre cele mai mari și mai dure închisori pentru femei din lume.
În replică, autoritățile au pus într-o lumină pozitivă condițiile din închisoare și au lăudat chiar dotările acesteia. Însă fostele deținute spun că închisoarea este supraaglomerată, condițiile sanitare sunt precare și lipsesc serviciile de îngrijire medicală adecvată.
Grupurile pentru drepturile omului spun că absența asistenței medicale este principalul motiv al morții a trei deținute, în ultima lună.
Ca răspuns, aproximativ 150 de foste deținute au emis o declarație comună pe 29 septembrie, deplângând decesele „sistematice” ale deținutelor de la Qarchak și cerând închiderea închisorii.
Avocata iraniană pentru drepturile omului Nasrin Sotoudeh, care a ispășit o pedeapsă în Qarchak, a declarat pentru Radio Farda (Serviciul iranian al RFE/RL) că închisoarea este „de nelocuit”.
După ce a militat îndelung pentru închiderea acesteia, Sotoudeh a căutat inițial modalități de reformare a instituției, dar a ajuns în cele din urmă la concluzia că aceasta ar trebui închisă.
Fotojurnalista și activista pentru drepturile omului Alieh Motalebzadeh, care a intervievat foste deținute, a declarat că multe s-au plâns de prezența scorpionilor și șerpilor în instituție.
Motalebzadeh, într-un interviu acordat Radio Farda, a acuzat oficialii judiciari, autoritățile penitenciare și personalul medical că nu au „niciun respect față de deținutele femei”. Ea a afirmat că autoritățile consideră că femeile din această instituție merită să fie maltratate.
Când Israelul a bombardat închisoarea Evin din Teheran în timpul războiului de 12 zile cu Iranul, în iunie, zeci de deținute au fost transferate la Qarchak.
Iar multe dintre aceste deținute au rămas în Qarchak, în ciuda redeschiderii închisorii Evin, spun organizațiile pentru drepturile omului.
Sotoudeh a declarat că menținerea deținutelor în Qarchak este o „răzbunare” împotriva femeilor, care au jucat un rol cheie în protestele antiguvernamentale fără precedent care au zguduit țara în 2022.
Apelurile reînnoite la închiderea închisorii Qarchak au venit după o serie de decese în cadrul instituției, care se crede că găzduiește câteva mii de persoane și a cărei conducere a fost sancționată de Statele Unite și Uniunea Europeană.
Activista iraniană Somayeh Rashidi, considerată deținută politică de mai multe grupări, a murit acolo la 25 septembrie.
Moartea femeii în vârstă de 42 de ani a survenit la 10 zile după ce a suferit crize convulsive. Colegele de celulă și organizațiile pentru drepturile omului au acuzat autoritățile că nu i-au acordat îngrijirile necesare.
Una dintre colegele de celulă ale lui Rashidi a declarat pentru Radio Farda că „avea epilepsie, crize convulsive constante și suferea de dureri de cap severe, iar de fiecare dată când se ducea la medicul închisorii, i se spunea că era malnutrită și era trimisă înapoi în salon”.
Jamileh Azizi, care a fost, de asemenea, încarcerată pentru acuzații financiare, a murit după ce i s-a refuzat tratamentul la timp, în ciuda semnelor de suferință cardiacă.
Traducere preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
