La Chișinău, se află în vizită de lucru o misiune a Fondului Monetar Internațional pentru a se documenta despre evoluțiile economice recente și a discuta politicile promovate „pentru menținerea stabilităţii macroeconomice şi bugetar-fiscale”, am citat dintr-un comunicat. Dar emisarii FMI trebuie să discute cu un guvern interimar. Cât de concludente pot fi aceste discuții?
Actualul guvern a ratat deja două tranşe din creditul obţinut de Chişinău în 2016 de la FMI, una ce era prevăzută pentru luna noiembrie anul trecut şi alta pentru luna februarie a anului acesta.
Dar discuţiile actuale cu experţii Fondului nici măcar nu vizează recuperarea acestor tranşe. Pentru aceasta ar fi nevoie ca FMI să-şi trimită la Chişinău o misiune de evaluare a programului, însă în comunicatul său recent FMI spune clar că misiunea nu e una de evaluare, ci „de actualizare a informaţiei privind evoluţiile economice recente”.
Ce ar putea să însemne asta? De exemplu că fie FMI, fie guvernul, fie ambele nu sunt gata deocamdată să reia discuţiile despre continuarea programului.
Aceste discuţii au fost întrerupte în iulie anul trecut când, pe fondalul apropierii alegerilor, autorităţile de la Chişinău au promovat mai multe măsuri controversate, printre ele amnistia de capitaluri criticată de FMI ca fiind o în contradicţie cu înţelegerile anterioare pe care le-a avut cu guvernul moldovean. Autorităţile au făcut atunci eforturi ca totul să pară a fi „o înţelegere” agreată de comun acord cu FMI. Mai mult, au lăsat de înțeles că ar fi o practică uzuală a FMI, ca în prag de campanii electorale, să suspende discuţiile cu autorităţile unor state pe care le finanţează. Cu toate acestea, nu este deloc limpede cine anume a fost atunci iniţiatorul suspendării programului, din ce considerente şi nici cu câte şanse ca programul să fie reluat.
Un alt accent pus în acelaşi comunicat al FMI prin care se anunţă vizita misiunii e că experţii fondului vor discuta la Chişinău „politicile promovate de autorităţi pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi bugetar-fiscale”.
Solicitat de noi, un fost ministru al finaţelor, Veaceslav Negruţa, acum expert la Transparency International, ne-a explicat ce anume poate să însemne această precizare din comunicatul FMI:
„Programul vechi, cel din 2016 care urmează să se finalizeze în 2019, a fost concentrat pe problemele din sectorul bancar. Între timp, după ce a fost abandonat acest program de către autorităţi, s-a agaravat situaţia pe finanţele publice. Am în vedere acele abateri constate inclusiv de misiunea de lucru din septembrie 2018, când FMI a spus despre neclaritatea care planează urmare a amnistiei capitalurilor introdusă printr-o decizie ad-hoc din 26 iulie a parlamentului, pe de alta parte aşa-zisa reforma fiscală iniţiată şi pornită de la 1 octombrie 2018 la fel a generat mai multe semne de întrebare vizavi de efectele acestei reforme pe termen mediu, adică efecte trecătoare asupra lui 2019. Un alt aspect neclar e efectul financiar de la introducerea sistemului nou de salarizare - graba şi forma finală în care a fost implementată a generat mai multe întrebări şi deocamdată nu toate lucrurile au fost rezolvate. Al treilea aspect vizează proiectele lansate în plină campanie electorală care implică costuri fără acoperire financiară suficientă.”
Experţii FMI urmează să analizeze, mai spune Negruţă, cât de temeinice sunt asigurările guvernului că are justificare economică şi acoperire financiară pentru toate măsurile operate din vara anului trecut şi până în prezent, în perspectiva unei eventuale prelungiri a programului vechi. Programul ar putea însă fi și abandonat definitiv, pentru a se începe discuţii despre un nou program.
Mai logic şi mai realist ar fi, este opinia expertului, iniţierea unui nou program.
entru asta, însă, ar fi nevoie cel puţin ca la Chişinău să se instaleze un nou guvern, ceea ce deocamdată nu s-a întâmplat, prin urmare asta ar putea fi o explicaţie de ce FMI nu trimite încă în R. Moldova o misiune de evaluare a programului, ci una ca cea curentă, de lucru.
