Mihai Stamati: „Acum mulți ani, pe strada 31 August, au fost plantați mai mulți platani, iar anul trecut a nins și unul din ei a căzut în scuarul bibliotecii. Noi l-am luat și am vrut să-l aducem înapoi, doar că sub altă formă.”
Așa începe povestea copacului de la bibliotecă, spusă designerul Mihai Stamati, care a readus la viață arborele dărâmat.
După intemperiile din aprilie anul trecut, acest platan din fața Bibliotecii Naționale a stat mai multe luni cu jumătate de rădăcină în asfalt, iar cealaltă pe trotuar.
Mihai Stamati, care are o istorie mai veche în a meșteri bănci speciale în spațiile din capitală, s-a gândit că ar fi cazul să se implice.
Mai ales că și acest copac se ambiționa să nu se lase doborât nici în ruptul trunchiului, cum pune designerul. Așa a început aventura și povestea platanului transformat în bănci.
Mihai Stamati: „Copacul de la bibliotecă - îl simțim personificat. Atât de mult s-a vorbit despre el ca despre o persoană vie, încât chiar dacă el s-a transformat în niște bănci e un personaj, până la urmă.”
Dar nu-s niște bănci ca oricare altele. Deși au integrate și măsuțe și parcări pentru biciclete, nu aceste detalii impresionează, dar felul în care a fost sculptat lemnul, cât mai aproape de forma lui naturală, culori calde, riduri, găuri.
Mihai Stamati: „Este o integrare firească și predispun într-adevăr la comunicare, la interacțiune, creează o infrastructură foarte bună ca oamenii să stea acolo. Scopul a fost atins, dincolo de faptul că să creez ceva alături de echipă, dar chiar să fie util societății.”
Amplasate în jurul monumentului scriitorului Vasile Alecsandri, chiar în buricul târgului, aceste bănci, în esență bucăți din vechiul platan, par să facă o horă.
Impresionează mai ales prin contrastul cu băncile vechi aflate în imediata apropiere, tradițional vopsite în verde.
Mihai Stamati: „Chișinăul are nevoie de fapt de intervenții de acest gen, de obiecte care să se integreze perfect în spațiu și să fie și foarte practice, comode. Menirea noastră ca designeri chiar asta este, să intervenim în spațiul public și să-l facem mai bun, să aducem prin asta un confort psihologic oamenilor, pentru că dincolo de faptul că oamenii se așează, ei de fapt, inconștient, ar trebui să se simtă mai bine atunci, pentru că sunt create niște condiții ca ei să facă un popas și să petreacă niște timp în spațiul public, care de fapt le aparține.”
Acest proiect a fost unul de echipă. S-au implicat și agenți economici și autoritățile și oameni simpli, când în final a fost organizată o campanie de colectare de fonduri. Nu a fost ușor, dar nici imposibil de realizat, admite Mihai, iar faptul că munca sa aduce bucurii altora, compensează.
Mihai Stamati: „Acum câțiva ani nu se prea întâmpla nimic și tot ce aveam - monumentele de for public, tot ce venea cumva de sus. Iar acum, lucrurile se întâmplă și de jos în sus și așa se întâmplă peste tot în lume. Intervențiile mici și dese, cam asta ar îmbogăți spațiul public. Un oraș confortabil ar fi, probabil, acela care oferă foarte multe ocazii ca să te oprești din punctul A în punctul B.”
Bănci speciale la Biblioteca Naţională
Designerul observă că în Moldova oamenii nu sunt preocupați de proprietatea publică. Știu doar că gospodăria lor se termină la poartă. Pentru ca schimbările să aibă loc în oraș, dar și în țară, oamenii nu trebuie să mizeze doar pe autorități, dar să pună umărul pentru binele comun. Oarecum acelaș punct de vedere îl împărtășește și activistul civic Victor Chironda, implicat și el în proiecte de îmbunătățire a spațiului public urban.
Victor Chironda: „Evident chestiile acestea sunt frumoase, interesante. Partea bună este că ele vin de la cetățeni, de la grupuri de inițiativă, dar asta nu este o soluție, cum să zic, pe termen lung sau o soluție care ar schimba radical situația în oraș. Ele nici nu vin să fie o soluție. Nu avem investiții în spațiul public deloc. Municipalitatea nu investește deloc în spațiile publice. Bani sunt. Cred că nu are cine să facă asta, nu știu, nu este o prioritate pentru autorități. La moment, nu este nici o claritate, nici o viziune în ceea ce face municipalitatea cu acest oraș.”
Activistul civic speră ca noua admnisitrație a capitalei să încurajeze inițiativele cetățenilor, dar mai ales să stabilească reglementări clare de urbanism. Până la venirea noului edil și a fixării regulilor de joc, locuitorii se mulțumesc cu micile inițiative, cum ar fi Copacul de la bibliotecă.
