Papa Francisc a început în această dimineață o vizită de trei zile la Budapesta, unde se va întâlni cu Viktor Orbán, iar Le Monde a și anticipat, în numărul deja tipărit cu data de astăzi, că cei doi, deși sunt în dezacord în chestiunea imigrației, se regăsesc totuși în același spirit atunci când vine vorba de apărarea familiei.
Le Monde amintește însă și de simpatiile pro-Putin ale lui Orbán, iar pe aceeași pagină cu articolul despre vizita Papei revelează că Franța e gata să participe la proiectul centralei nucleare construită în Ungaria de trustul rusesc Rosatom.
Guvernul francez a dat undă verde companiei Framatome permițându-i să participe la construirea a două noi reactoare la centrala de la Paks, în Ungaria, argumentând că industria nucleară nu este vizată de sancțiunile internaționale împotriva Rusiei.
În plin război în Ucraina, implicarea unei firme franceze în construirea a două reactoare nucleare în Ungaria pilotate de firma de stat rusă Rosatom poate părea cel puțin nepotrivită, comentează Le Monde. Extinderea centralei Paks, în centrul țării, face totuși subiectul unor discuții discrete între Paris și Budapesta și a fost discutată în cadrul unei cine între Emmanuel Macron și Viktor Orbán la Elysée, pe 13 martie.
Pentru a da un exemplu contrar, chiar dacă războiul din Ucraina a împins Finlanda să renunțe la un reactor de același tip construit de Rusia, autoritatea nucleară maghiară a eliberat fără probleme o autorizație de construire în vara lui 2022, la câteva luni numai după izbucnirea invaziei ruse în Ucraina. De atunci, ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a călătorit de mai multe ori la Moscova pentru a-l întâlni pe directorul Rosatom.
În ciuda împrumutului contractat de Ungaria din Rusia, „beneficiarii finali” ai lucrărilor vor fi maghiarii, argumentează oficialii francezi, insistând și asupra nevoii climatice de a ne debarasa de centralele care funcționează cu cărbune sau gaz. Conform unui calcul din 2020, nuclearul reprezintă aproape jumătate din producția de electricitate a Ungariei, cca. 46%. Pe deasupra, firma franceză Framatome era deja cea care livrase sistemele de control și de siguranță pentru cele patru reactoare Paks actuale: unități puse în funcțiune în anii 1980 și încă folosind tehnologie sovietică.
Metodele “piraterești” ale Poloniei față de Ucraina
Tot la Paris, Libération publică un foarte acid și răzbunător comentariu despre motivele care împing guvernul de la Varșovia să-și mențină embargoul asupra produselor agricole importate din Ucraina, sfidând astfel regulile comerciale ale Uniunii Europene. Din pur populism și electoralism, guvernul polonez face astfel o favoare indirectă Moscovei și subminează fundațiile UE, trăgând după el mulți dintre vecinii săi (inclusiv România).
Anunțând, miercuri 26 aprilie, că-și va menține embargoul – decis pe 15 aprilie – asupra produselor agricole ucrainene cel puțin până la sfârșitul anului, guvernul polonez al PiS (partidul «Dreptate și Justiție», populist și eurosceptic) atacă astfel chiar fundațiile Uniunii Europene, care sunt piața internă și politica sa comercială, și pune în pericol și ce a mai rămas din economia Ucrainei pe care, totuși, pretinde că o susține.
Scrie Libération: «Din păcate, guvernul lui Mateusz Morawiecki nu pregătește un Polxit, deoarece are nevoie cu disperare de banii europeni și știe că populația îi este în mare parte ostilă, ci caută să-și asigure sprijinul bazei sale electorale rurale înainte de alegerile din toamnă. Și asta fără păs pentru faptul că metodele sale piraterești amenință unitatea europeană în fața Rusiei.»
Disney îl dă în judecată pe guvernatorul Floridei Ron DeSantis
Și ziarele europene, dar mai ales presa din SUA, revin sau se concentrează asupra tensiunilor din Florida, unde giganticul consorțiu Disney l-a dat în judecată pe însuși guvernatorul statului și vedetă politică printre republicani: Ron DeSantis.
Disney a intentat miercuri un proces împotriva guvernatorului republican care a pus capăt statutului special al companiei în Florida. Provocând și iritând Disney, viitorul candidat la președinție face un pariu riscant, potrivit presei americane.
Miercuri, un comitet de reglementare a turismului numit de guvernatorul DeSantis a aprobat anularea unui acord comercial recent cu parcul, care are 75.000 de angajați (asigurând așadar o forță de muncă importantă pentru Florida) și atrage 50 de milioane de vizitatori pe an.
„O lungă bătălie juridică se anunță între unul dintre cei mai mari angajatori ai statului [Florida] și guvernatorul ambițios, de la care se așteaptă să-și anunțe în orice moment candidatura pentru nominalizarea în cursa pentru președinția SUA, notează Miami Herald.
Compania Disney și-a atras mânia guvernatorului republican anul trecut, denunțând un proiect de lege care restricționează predarea materiilor ce ar putea fi legate de orientarea sexuală și de identitatea de gen în școlile primare din Florida. La mijlocul lunii aprilie, guvernatorul și-a anunțat public intenția de a construi o „închisoare de stat” lângă Disney World, ba chiar și să deschidă alături un parc de atracții concurent.
„Bătălia a devenit atât de aspră între DeSantis” și brandul Disney atât de drag inimii americanilor, „încât acum amenință să interfereze cu cursa prezidențială din 2024 și să devină un nou obstacol în campania încă neoficială a liderului din Florida, rezumă Washington Post care amintește că ratingul de popularitate al lui DeSantis a scăzut simțitor în sondaje în ultimele săptămâni.
Aflat în vizită în Israel, DeSantis a calificat procesul împotriva lui drept „politic”.
Să te iei de Mickey Mouse e ceva foarte periculos
Adversarii republicani ai lui Ron DeSantis – inclusiv Donald Trump (care, potrivit Wall Street Journal, a numit Florida o “groapă da gunoi / “a dump”)– „profită acum de această dispută pentru a-l prezenta ca pe un fanatic pornit să pedepsească o companie privată pentru că se opune uneia din legile sale fetiș”, subliniază cotidianul american.
“Să te iei de Mickey Mouse e ceva foarte periculos”, notează și New York Times. „Alte mărci de aceeași statură ca Disney și care exercită aceeași influență culturală au supraviețuit unor precedente similare, ieșind din înfruntările în tribunal fără o zgârietură.”
În Brazilia, Telegram e suspendat de justiție
Tot în Americi, în Brazilia, Curtea Federală a Statului Espirito Santo (sud-est) a dat dreptate Poliției Federale, care ceruse serviciului de mesagerie online Telegram să-i furnizeze date despre grupurile neonaziste active pe platformă, dar că această solicitare a fost doar fost „parțial” satisfăcută. Guvernul a luat recent măsuri pentru a înfrunta un val de conținut violent pe rețelele sociale, unde militanți de extrema dreaptă nu ezită să instige la atacuri mortale asupra școlilor, amintește Folha de São Paulo.
Autoritățile au descoperit, de pildă, că un adolescent de 16 ani care în noiembrie 2022 a împușcat și ucis patru persoane într-o școală din Aracruz, Espirito Santo, era în contact cu grupuri antisemite de pe Telegram.
“Tortellini islamici”? Polemica culinară continuă în Italia
În sfârșit, în Italia continuă polemica (despre care am mai scris aici în revista presei) declanșată printr-un articol masiv apărut în cotidianul britanic Financial Times și în care un mare expert și critic gastronomic italian pe nume Alberto Grandi, demola tot ce credeam noi că știm despre bucătăria italiană.
Grandi explică, de exemplu, că panettone, brioșa aceea care se mănâncă în timpul sărbătorilor de Crăciun, este o invenție recentă, industrială. Cât despre faimosul tiramisù, care se regăsește în toate meniurile de deserturi ale restaurantelor italiene, ni se spune că „a apărut în cărțile de bucate abia în anii 1980”.
Istoricul merge și mai departe, afirmând că „bucătăria italiană este mai mult americană decât italiană”. El aduce o dovadă în acest sens: „primul restaurant cu pizza ar fi apărut în New York în 1911” și „în 1943, când soldații americani au fost trimiși în Sicilia și au urcat în Peninsula Italică, le-au scris familiilor pentru a-și exprima uimirea: în Italia nu existau pizzerii”, scria Financial Times.
De câteva săptămâni, guvernul de dreapta al Giorgiei Meloni și-a făcut din asta o temă favorită și țipă strident împotriva făinii de insecte sau a cărnii sintetice, autorizate treptat în Uniunea Europeană. Guvernul a depus un proiect de lege care interzice producerea de carne artificială. Legislație „bazată pe principiul precauției”, a explicat ministrul Sănătății, Orazio Schillaci.
În asta, Italia poate conta pe puterea regiunilor sale, indiferent de culoarea lor politică. Consiliul regional din Puglia, condus de social-democratul Michele Emiliano, a fost astfel prima regiune care a interzis producția de carne de laborator pe teritoriul său.
În consecință, politica nu este niciodată departe de farfurie. În 2019, Arhiepiscopul din Bologna, Matteo Zuppi, stârnise deja indignare, sugerând să se servească tortellini cu carne de pui – în loc de carnea de porc tradițională – săracilor din eparhia sa, mulți dintre ei de origine musulmană. „Ultima ispravă a cardinalului care vrea tortellini islamici”, scrisese mare cotidianul Libero, apropiat de extrema dreaptă.
„Un plan pentru a ne șterge istoria”, a denunțat vicepremierul și populistul de extrema-dreaptă Matteo Salvini.
