Premierul moldovean, Dorin Recean, a spus pe 27 ianuarie că soluția a fost coordonată cu Comisia Europeană, care ar urma să plătească pentru gazele livrate în cazul în care Tiraspolul va accepta întregul pachet de ajutor.

Anunțul vine la scurt timp după ce liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut Chișinăului un „împrumut” de circa 3 milioane de metri cubi de gaze, necesari pentru a menține presiunea în țevile de gaze.

Pe lângă livrarea de urgență, pachetul presupune livrarea de gaze în perioada 1-10 februarie din contul unui grant de 30 milioane a Uniunii Europene pentru a alimenta regiunea separatistă și a produce energie electrică pentru malul drept la tarifele de dinaintea crizei.

Etapa finală a pachetului este compusă din investiții în următorii doi ani pentru producerea și distribuirea energetice electrice care, potrivit premierului, ar „reduce tarifele pentru toții cetățenii” și ar asigura că R. Moldova „nu mai poate fi șantajată energetic”. Această etapă este încă în procesul de elaborare la nivelul Uniunii Europene.

Tiraspolul nu a răspuns imediat ofertei înainte de autoritățile de la Chișinău și Uniunea Europeană.

Știrea se actualizează...

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Europa își îndeplinește promisiunile: Miniștrii de externe ai UE tocmai au convenit să prelungească din nou sancțiunile împotriva Rusiei”, a anunțat Kaja Kallas, șefa politicii externe a blocului, pe rețelele sociale.

„Aceasta va continua să priveze Moscova de venituri pentru a-și finanța războiul”, a adăugat ea. „Rusia trebuie să plătească pentru daunele pe care le provoacă”.

Oficiali din alte țări ale UE avertizaseră mai devreme, pe fondul obstrucției ungare în calea prelungirii sancțiunilor, că dacă asta nu se face înaintea termenului limită de 31 ianuarie pot urma consecințe grave, inclusiv deblocarea activelor rusești din Europa utilizate de UE pentru a ajuta Kievul.

Sancțiunile care urmează să fie reînnoite includ toate interdicțiile sectoriale privind comerțul, precum și măsurile care au imobilizat activele băncii centrale a Rusiei, scrie Reuters, amintind că țările UE trebuie să voteze în unanimitate pentru a reînnoi aceste restricții la fiecare șase luni.

Profiturile obținute din înghețarea activelor rusești sunt utilizate pentru a finanța un împrumut de 50 de miliarde de dolari acordat Ucrainei, sprijinit de G7.

Prieten la telefon?

Premierul ungar, Viktor Orban, numit de unii „calul troian al Rusiei în Europa”, care se opune sistematic sancțiunilor împotriva Moscovei, a avut de această dată o cerere fără precedent, transmisă miniștrilor adunați la Bruxelles: anume, ca UE să aibă consultări cu noua administrație SUA, a președintelui Donald Trump, înainte de o decizie de reînnoire a restricțiilor.

Budapesta a invocat apoi, la ședință, nemulțumirile sale cu privire la revocarea de către Ucraina a unui acord care aducea gaz rusesc în Ungaria.

În consecință, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE care a avut loc luni dimineață, Comisia a prezentat o declarație prin care se declară „pregătită să continue discuțiile cu Ucraina privind aprovizionarea Europei prin sistemul de gazoducte din Ucraina”.

• Te-ar putea interesa și: Premierul Slovaciei, vizită surpriză la Moscova. El i-a cerut lui Putin să continue livrările de gas rusesc

Declarația, văzută de Reuters, mai arată că organul executiv al UE este dispus să implice Ungaria și Slovacia în acest proces. Bratislava este singurul aliat mai vocal al Budapestei în „războiul declarațiilor” cu Kievul pe tema tranzitului gazelor rusești spre centrul Europei.

„Comisia va aborda Ucraina pentru a solicita asigurări cu privire la menținerea transferurilor prin conducte de petrol către UE”, se mai arată în declarație.

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, s-a declarat mulțumit de asigurările Comisiei.

„Comisia Europeană s-a angajat să protejeze conductele de gaze naturale și petrol care duc către statele membre ale Uniunii Europene”, a declarat el într-o postare pe Facebook.

Visul sancționat

Tot luni, miniștrii de externe din UE au căzut de acord să impună sancțiuni de viză împotriva liderilor Georgiei, mai ales din partidul de guvernământ Visul Georgian, acuzați de reprimarea brutală a manifestanților pentru continuarea integrării europene, dar și de adoptarea unor legi anti-democratice, ca legea „agenților străini” sau cea „împotriva propagandei LGBT”.

Pedeapsa vizează numeroși oficiali guvernamentali, diplomați, judecătorii Curții Constituționale de la Tbilisi și alții.

Consiliul European a precizat că georgienii de rând vor putea în continuare merge în UE fără viză pentru șederi de maximum 90 de zile, dezmințind zvonurile că această pedeapsă ar putea viza întregul popor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Procesul va fi asigurat, în primul rând, de spitalele din raioanele limitrofe cu localitățile din stânga Nistrului, potrivit ordinului semnat luni, 27 ianuarie, de ministra Sănătății, Ala Nemerenco.

Astfel, spitalele din raioanele Soroca, Florești, Șoldănești, Rezina, Orhei, Criuleni, Anenii Noi și Ștefan Vodă vor asigura organizarea procesului de vaccinare pentru populația din stânga Nistrului.

Potrivit ordinului, medicii vor consulta și imuniza gratuit toate persoanele care se vor adresa pentru vaccinare. Imunizările vor fi efectuate conform programului național de imunizări și vor fi înregistrate în carnetele de dezvoltare a copilului sau în fișa de evidență a pacientului.

La necesitate, medicii vor elabora o schemă individuală de vaccinare pentru copiii neimunizați din cauza întreruperilor sau întârzierii.

• Te-ar putea interesa și: Cartela medicală | De ce este importantă vaccinarea

Centrele de sănătate publică teritoriale vor asigura cu vaccin toate instituțiile medicale și la necesitate vor organiza sesiuni de informare despre vaccinare pentru grupurile de persoane nevaccinate.

În ultimii ani cinci ani, în R. Moldova, rata de imunizare a scăzut de la 92% la 87%, pandemia de COVID-19 accentuând această tendință.

Regiunea transnistreană trece printr-o criză energetică după ce, începând cu 1 ianuarie, Rusia a sistat livrările de gaze naturale în regiune, care a rămas fără încălzire, apă caldă, iar electricitatea se deconectează programat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Liderul separatist, Vadim Krasnosleski, a spus că „Tiraspoltransgaz se angajează să plătească sau să restituie acest volum”, potrivit așa-numitei președinții de la Tiraspol.

Dacă presiunea din conducte nu va fi menținută, după reluarea livrărilor de gaze va fi nevoie de încă circa 2 luni pentru a aduce treptat presiunea în sistem și a asigura funcționarea normală a sistemului de distribuție a gazelor.

Autoritățile de la Chișinău încă nu au comentat solicitarea venită din Tiraspol.

Regiunea transnistreană „contează pe o decizie favorabilă” a Chișinăului, a spus Krasnoselski, care până acum a refuzat ofertele de ajutor venite din partea malului drept.

• Te-ar putea interesa și: Imagini din satelit - MGRES și-a ars cărbunele din stoc pe jumătate, până pe 16 ianuarie

Chișinăul spune că liderii de la Tiraspol nu au acceptat deocamdată soluțiile care le-au fost propuse: fie ca întreprinderea Moldovagaz să cumpere pe piața europeană gaze pentru stânga Nistrului, în condițiile în care concernul rus de stat Gazprom nu reia el livrările, pe rute alternative, ocolind Ucraina, fie ca noi cantități de cărbune ucrainean să fie aduse la MGRES de către Chișinău și Kiev.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a confirmat că Ucraina poate livra cărbune regiunii transnistrene pe 25 ianuarie, când a primit-o în vizită la Kiev pe președinta moldoveană, Maia Sandu. Zelenski a spus că Ucraina poate da cărbunele la „un preț mic” sau „chiar gratuit”, dacă centrala îi dă în schimb și Ucrainei energie electrică și chiar să modernizeze centrala, care ulterior ar putea produce de nouă ori mai multă energie electrică decât în prezent, suficientă pentru „Tiraspol, Chișinău și, după caz, Ucraina”.

La rândul său, Krasnosleski a respins oferta spunând că Ucraina ar fi oferit cărbune „nepotrivit” pentru MGRES, iar modernizarea ar fi prea scumpă, circa 50 milioane de euro, și ar dura prea mult, în jur de un an.

Rămasă fără gaze, regiunea separatistă riscă să rămână și fără cărbune, singurul combustibil care asigură funcționarea MGRES. Imagini din satelit obținute de Europa Liberă sugerează că centrala a ars, până pe 16 ianuarie, jumătate din rezerve.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Rușii nu își vor putea însă continua ofensiva după ocuparea așezării, a spus Brigada 110 Mecanizată Separată, transmite HotNews cu referire la presa ucraineană.

„Unitățile noastre s-au retras cu abilitate din zonele în care exista o amenințare de încercuire, folosindu-se de condițiile meteorologice. Acest lucru nu înseamnă că am părăsit complet orașul, luptele din Velyka Novosilka sunt încă în desfășurare. Toate acțiunile vizează minimizarea pierderilor proprii și maximizarea pagubelor produse inamicului”, a afirmat brigada de luptă ucraineană.

„Râul Mokri Yaly, care a creat probleme pentru aprovizionarea unităților noastre, a devenit acum un obstacol pentru înaintarea inamicului. După ce a intrat în Velyka Novosilka, inamicul a intrat într-un zonă de foc, unde nu va avea liniște, orice mișcare este anihilată de obuze și drone”, a adăugat aceasta.

• Te-ar putea interesa și: Trump crede că are ac de cojocul lui Putin și va opri războiul din Ucraina. Ar putea da greș?

Potrivit ucrainenilor, utilizarea oricărui echipament militar pe linia frontului a fost redusă la zero – tot ceea ce se apropie la mai puțin de un kilometru de linia de contact este distrus.

Brigada 110 spune că forțele combatante de acolo au aproximativ același număr de tunuri și drone FPV, dar trupele ruse au un avantaj uriaș în ceea ce privește infanteria.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Șefa statului a scris pe rețelele de socializare că la Auschwitz a simțit „povara istoriei și datoria noastră față de viitor”, descriind fostul lagăr dreptul locul unde peste un milion de vieți au fost curmate „din cauza urii și lipsei de umanitate”.

„Să construim o lume mai bună unde ura nu are loc. Astăzi, mai mult ca niciodată trebuie să fim uniți împotriva urii și să lucrăm pentru pace. Asta este moștenirea pe care trebuie să o lăsăm generațiilor viitoare”, a scris președinta Maia Sandu.

Supraviețuitorii fostului lagăr nazist, eliberat de Armata Roșie, sunt însoțiți de șefi de stat precum regele Charles al Marii Britanii, precum și membrii familiei regale, președintele francez Emmanuel Macron și președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier.

În total demnitari din 54 de țări vor fi prezenți la ceremoniile de comemorare, cu câteva excepții notabile, președintele rus Vladimir Putin, care a mai participat la ceremoniile de acum 60 de ani, și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu.

Liderul rus nu a fost invitat din cauza războiului de agresiune împotriva Ucrainei intrat în al treilea an, iar premierul isralian, din cauza unui mandat de arest pe numele său emis de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime comise în Fâșia Gaza de armata israeliană (chiar dacă Polonia a promis că nu-l va aresta, la cererea președintelui polonez Andrzej Duda).

Însă, în centrul atenției se află supraviețuitorii - majoritatea lor având acum între 80 și 90 de ani.

Mesajul lor este de a spune lumii ce s-a întâmplat aici și de a se asigura că nu se va mai repeta vreodată.

„Fiecare suflet de pe acest pământ are dreptul să trăiască”, a spus pentru BBC Jona Laks, care acum are 94 de ani și a ajuns la lagăr în 1944, împreună cu sora sa geamănă și sora mai mare. „Auschwitz a fost un laborator pentru uciderea oamenilor. Aceasta a fost sarcina sa și și-a dovedit eficiența: puțini au supraviețuit Auschwitzului”.

Deși în ultimele zile temperaturile diurne au urcat peste limita înghețului și o mare parte din zăpadă s-a topit, în sudul Poloniei, unde se află lagărul, mulți dintre cei 50 de participanți la comemorările de luni sunt acum prea bătrâni și fragili pentru a rămâne mult timp în aer liber, scriu jurnaliștii britanici.

• Te-ar putea interesa și: 23 August 1939, semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Ziua internațională a comemorării victimelor stalinismului și nazismului

Ceremoniile de comemorare vor avea loc și la lagărul de exterminare înveinat Birkenau, cunoscut și ca Auschwitz II.

Fiecare aniversare majoră pentru a marca eliberarea lagărului de către trupele sovietice este diferită. Acum treizeci de ani interesul internațional era mult mai redus, iar în prezent mărturiile supraviețuitorilor devin tot mai importante într-o lume în care polarizarea politică și conflictele au atins un nou nivel, scrie The Guardian.

Auschwitz-Birkenau a devenit un simbol permanent al genocidului comis de Germania nazistă asupra a 6 milioane de evrei europeni, rămânând în memoria colectivă a lumii ca întruchipând unde pot duce ura, rasismul și antisemitismul. Evreii au fost majoritatea covârșitoare a celor uciși la Auschwitz-Birkenau și în holocaust în general, dar au murit gazați sau împușcați și romi, homosexuali, comuniști etc.

La 17 ianuarie 1945, în timp ce trupele sovietice înaintau dinspre est, forțele naziste au obligat 60 de mii de prizonieri să meargă pe jos spre vest în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „Marșul Morții”, iar în zilele următoare camerele de gazare și crematoriile de la Birkenau au fost aruncate în aer.

10 zile mai târziu, trupele sovietice au sosit, găsind 7.000 de supraviețuitori. Boris Polevoi, un corespondent al ziarului sovietic „Pravda” declara atunci că a văzut „oameni atât de subțiri încât se legănau ca niște crengi în bătaia vântului, oameni ale căror vârste nu puteau fi ghicite”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Secțiile de votare s-au deschis la primele ore ale zilei de 26 ianuarie, iar Lukașenko, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin aflat la putere de trei decenii, a spus presei după ce și-a exprimat votul că Belarusul are o „democrație dură”.

Dar opoziția, grupurile pentru drepturile omului și Occidentul nu sunt de acord.

Organizația cu sediul la Washington, Freedom House, a descris Belarusul în ultimul său raport ca fiind un „stat autoritar în care alegerile sunt fraudate în mod deschis, iar libertățile civile sunt sever restricționate”.

• Vezi și: Ar putea fi acestea ultimele alegeri prezidențiale ale lui Lukașenko, în Belarus? (Analiză)

Lidera opoziției bieloruse din Lituania, Svetlana Țihanovskaia, a scris la 26 ianuarie pe X că manifestații împotriva alegerilor vor avea loc în Europa, adăugând că „Belarus cere libertate”.

Înaintea alegerilor, mai mulți înalți oficiali europeni au pus sub semnul întrebării legitimitatea votului și așteptata victorie a lui Lukașenko.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a calificat alegerile drept un „simulacru” și a scris pe X:

„Mesajul meu pentru poporul din Belarus este: fiți puternici, vă susținem, vremea dictaturii se va încheia.”

Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, l-a criticat pe Lukașenko pentru că „s-a agățat de putere timp de 30 de ani” și a declarat că acesta „se va desemna din nou în cadrul unui alt simulacru de alegeri.”

„Acesta este un afront flagrant la adresa democrației”, a scris ea pe X.

Cu toate acestea, Lukașenko a respins criticile și a ignorat remarcile liderilor occidentali: „Recunoașteți sau nu aceste alegeri: este o chestiune de gust. Nu-mi pasă. Principalul lucru pentru mine este ca belarușii să recunoască aceste alegeri”, a declarat el reporterilor în timpul unei conferințe de presă la Minsk la 26 ianuarie.

Comisia electorală a susținut că prezența la vot a depășit 66% până la ora locală 14:00.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Întrebat, conform Reuters, dacă aceasta este o sugestie temporară sau pe termen lung, Trump a spus: „Ar putea fi oricare”.

Administrația Biden, care și-a încheiat recent mandatul, declarase anul trecut că se opune strămutării palestinienilor. Grupurile pentru drepturile omului și agențiile umanitare și-au exprimat de luni de zile îngrijorarea cu privire la situația din Gaza, unde războiul a strămutat aproape întreaga populație și a condus la o criză alimentară.

Washingtonul s-a confruntat, de asemenea, cu critici pentru susținerea Israelului, dar și-a menținut sprijinul pentru aliatul său, afirmând că ajută Israelul să se apere împotriva grupurilor militante susținute de Iran, precum Hamas în Gaza, Hezbollah în Liban și Houthis în Yemen.

„I-am spus că mi-ar plăcea să se ocupe mai mult, pentru că mă uit acum la întreaga Fâșie Gaza și este un dezastru, un adevărat dezastru. Mi-ar plăcea să se ocupe de oameni”, a declarat Trump despre convorbirea sa de sâmbătă cu regele Abdullah al Iordaniei.

„Mi-ar plăcea ca și Egiptul să ia oamenii”, a declarat Trump reporterilor, adăugând că va vorbi duminică cu președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi.

• Te-ar putea interesa și: Cum războiul Israel-Hamas a remodelat Orientul Mijlociu
  

Populația enclavei palestiniene, înainte de începerea războiului Israel-Gaza, era de aproximativ 2,3 milioane.

„Este literalmente un șantier de demolare, aproape totul este demolat și oamenii mor acolo, așa că aș prefera să mă implic cu unele dintre națiunile arabe și să construiesc locuințe într-o altă locație, unde ar putea trăi în pace”, a mai spus Trump.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Au avut loc proteste la Belgrad, Novi Sad și într-o serie de alte orașe din întreaga țară, în cea mai recentă serie de proteste organizate de studenți, care continuă să ceară responsabilitate pentru tragedia prăbușirii acoperișului gării din Novi Sad, care a avut loc în urmă cu aproape trei luni.

Protestatarii au purtat bannere cu mesaje pentru justiție și cu lozinci precum „Cererea nu a fost îndeplinită” și „Vom trece și acest examen”, potrivit unui reporter al Europei Libere.

În timpul protestului de la Zrenjanin, participanții au păstrat 15 minute de tăcere, câte un minut pentru fiecare persoană ucisă când acoperișul gării s-a prăbușit la 1 noiembrie.

Peste 1.000 de oameni s-au adunat în centrul orașului Novi Sad, unde participanții au ținut un serviciu memorial de 15 minute pentru victime. Manifestanții au strigat „Au atacat studenții”, referindu-se la două atacuri asupra studenților de la Belgrad în ultimele zile.

Două studente au fost rănite în incidente separate în care mașini au intrat în grupuri de protestatari. Procurorii au pus sub acuzare șoferii mașinilor pentru tentativă de omor.

Protestele din 25 ianuarie au avut loc la o zi după o grevă generală susținută de zeci de mii de cetățeni din întreaga țară, care nu au mers la serviciu și au evitat cumpărăturile pentru întreaga zi.

Prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad a avut loc după ce gara a fost renovată de două ori în ultimii ani de un consorțiu chinez condus de patru companii. Căile Ferate Sârbe au insistat că renovarea nu a inclus și balcoanele de beton, dar unii experți au contestat acest lucru, iar mulți oameni dau vina pe corupție și lipsa de supraveghere a construcției pentru tragedie.

Protestele au avut loc regulat de la incident, pe măsură ce demonstranții cer guvernului să ia măsuri mai ferme, dincolo de rechizitoriul anunțat luna trecută, care îi include pe fostul ministru al Transporturilor, fostul director al Căilor Ferate Sârbe și alți 11 inculpați.

Zece dintre acuzați sunt în detenție, dar fostul ministru, Goran Vesic, este în libertate, în timp ce doi dintre aceștia sunt în arest la domiciliu.

De asemenea, studenții au ținut închisă timp de două luni peste 60 de universități de stat. Cerința principală a acestora este ca autoritățile să publice documentația completă a proiectelor de reconstrucție a gării, ceea ce guvernul spune că a făcut.

Cadrele didactice și studenții susțin că cerințele au fost îndeplinite, de fapt, parțial și că vor continua suspendarea activității până la „noi notificări”.

Ei insistă că documentația privind reconstrucția gării publicată pe site-ul guvernului sârb și pe site-ul Parchetului General din Novi Sad este incompletă.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, pe 25 ianuarie, a cerut ca toate documentele legate de prăbușirea acoperișului gării să fie făcute publice.

„Fac apel la guvern, investitor, antreprenor și procuratură să prezinte absolut tot ce a fost solicitat”, a spus președintele într-un mesaj video pe Instagram.

Vučić a mai cerut Poliției să asigure zona în jurul protestelor, anunțate și, pentru luni, 27 ianuarie și să le protejeze de noi atacuri cu mașina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Presa olandeză a relatat că o explozie puternică a avut loc la sediul muzeului Drents din orașul Assen sâmbătă dimineață, în jurul orei 03:45. Potrivit publicației nos.nl, geamurile muzeului s-au spart, iar clădirile din jur au fost și ele avariate.

Printre alte exponate, muzeul găzduia 673 de piese dacice din aur și argint, aflate în colecțiile a 18 muzee din România.

„Au dispărut un coif și trei brățări”, a declarat pentru serviciul românesc al Europei Libere, Natalia Intotero, ministra Culturii de la București.

Este vorba de coiful de aur de la Coțofenești (datând din secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, a transmis Ministerul român al Culturii într-un comunicat.

„Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor”, menționează acesta.

Premierul român, Marcel Ciolacu, a scris pe rețele la câteva ore de la cele întâmplate că piesele furate „trebuie recuperate rapid de autorități și să revină în siguranță în România”, exprimându-și încrederea că partea olandeză își va face treaba și îi va prinde rapid pe hoți.

„Aceste piese de o valoarea inestimabilă trebuie să revină cât mai repede în patrimoniul românesc”, a scris premierul României.

Potrivit poliției olandeze, la jaf au participat mai mulți autori, iar spargerea a fost bine pregătită, fiind distrus singurul perete exterior al muzeului.

Nimeni nu a fost arestat până acum. Cu toate acestea, autorii pot fi văzuți pe înregistrările de pe camerele de luat vederi iar o mașină a fost găsită incendiată.

Directorul general al muzeului Drents, Harry Tupan, a numit-o „o zi neagră pentru Muzeul Drents și pentru Muzeul Național de Istorie din București”.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, în cursul dimineții de 25 ianuarie, Muzeul Național de Istorie a României și Ministerul Culturii din România au fost notificate că la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României, a avut loc o explozie.

Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de Ministerul Afacerilor Externe al Țărilor de Jos.

„Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României. Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare”, se arată în comunicatul de presă transmis de Ministerul Afacerilor Externe de la București.

Expoziția „Dacia - Imperiul de aur și argint” a fost inaugurată pe 7 iulie 2024 și urma să fie închisă pe 26 ianuarie 2025. Conform reprezentanților Muzeului din Drent, erau prezente comori de aur și argint din România, din secolul al XX-lea î.Hr. până în secolul al III-lea d.Hr.

Cele 673 de obiecte din comori de aur și argint provin din 18 muzee diferite din România. Pentru expoziție, Muzeul Drents a colaborat cu Muzeul Național de Istorie a României iar directorul Ernest Oberländer-Târnoveanu este curatorul invitat.

Cele mai multe dintre obiecte datează din perioada anterioară cuceririi romane (106 d.Hr.).

„Cu Dacia (expoziția, n.r.), Muzeul Drents spune povestea dacilor, unul dintre „popoarele uitate” ale istoriei mondiale”, motivau organizatorii înaintea inaugurării din vara anului trecut.

Expoziția viza perioada dinaintea cuceririi romane iar accentul era pus pe identitatea dacilor și pe comorile lor impresionante de aur și argint.

Știre realizată cu ajutorul Europei Libere România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ceremonia de semnare a acordului a avut loc cu ocazia vizitei de lucru a președintei Maia Sandu la Kiev, prima pe care o efectuează de când a obținut al doilea mandat în urma alegerilor din toamna trecută.

Ministrul moldovean al Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a spus că acordul este un pas semnificativ pentru „facilitarea mobilității profesionale și educaționale” dintre cele două țări și că oferă oportunități mai bune atât pentru studenți, cât și pentru profesori.

„Profesorii din Ucraina vor putea preda în școlile din Republica Moldova, iar cadrele didactice din Moldova vor avea acces la mai multe posibilități de colaborare în Ucraina”, a spus Popșoi.

Șeful diplomației moldovene mai susține că acordul va sprijini integrarea mai rapidă a refugiaților ucraineni în sistemul educațional din R. Moldova și va contribui la „diversificarea personalului didactic într-un context educațional tot mai solicitant”.

În instituțiile de învățământ din R. Moldova învață 3.314 copii refugiați din Ucraina, dintre care 843 sunt încadrați în grădinițe și 2.471 în școli. Majoritatea elevilor ucraineni refugiați în Moldova învață de la distanță în instituțiile de învățământ din Ucraina.

Aproape 1.600 de cetățeni ucraineni sunt angajați în câmpul muncii în R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cele patru femei, care sunt soldați ai armatei israeliene, au fost conduse pe un podium în orașul Gaza, în mijlocul unei mari mulțimi de palestinieni și înconjurate de zeci de bărbați înarmați ai Hamas, organizație considerată grupare teroristă de SUA, UE și Israel.

Prizonierele au salutat și au zâmbit înainte de a fi predate forțelor israeliene, a transmis agenția Reuters.

Sute de israelieni s-au adunat în așa-numita Piața Ostașilor din Tel Aviv, plângând, îmbrățișându-se și aplaudând în timp ce urmăreau predarea ostaticelor, pe un ecran gigant.

Cele patru femei-soldați - Karina Ariev, Daniela Gilboa, Naama Levy și Liri Albag - erau staționate la un post de observație la marginea Fîșiei Gaza. Au fost răpite de luptătorii Hamas care le-au luat cu asalt baza în atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.

După eliberarea de sâmbătă, cele patru s-au întâlnit cu familiile la o bază militară israeliană din apropierea frontierei cu Gaza, a spus purtătorul de cuvânt militar al Israelului, contraamiralul Daniel Hagari.

Tinerele vor fi apoi duse la un spital din centrul Israelului, a declarat Ministerul israelian al Sănătății.

Hamas a declarat că 200 de prizonieri vor fi eliberați sâmbătă, ca parte a schimbului. Printre aceștia se numără militanți condamnați la închisoare pe viață pentru implicarea lor în atacuri care au ucis zeci de persoane. Aproximativ 70 urmează să fie deportați, a declarat Hamas.

Schimbul planificat pentru sâmbătă va fi al doilea de când a fost semnat un acord de încetare a focului, pe 19 ianuarie. Între timp, Hamas a predat trei femei civile israeliene în schimbul a 90 de prizonieri palestinieni.

• Vezi și: Armistițiu în Gaza. 90 de prizonieri palestinieni și 3 ostatici israelieni eliberați

Acordul de încetare a focului, elaborat după luni de negocieri intermediate de Qatar și Egipt și susținute de Statele Unite a oprit luptele pentru prima dată după un armistițiu care a durat doar o săptămână, în noiembrie 2023.

În prima etapă de șase săptămâni a acordului, Hamas a fost de acord să elibereze 33 de ostatici, inclusiv copii, femei, bărbați în vârstă, bolnavi și răniți, în schimbul a sute de prizonieri palestinieni din închisorile israeliene, în timp ce trupele israeliene se retrag din unele dintre pozițiile lor din Fâșia Gaza.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Organizatorii au estimat că circa 60 de mii de persoane au participat la demonstrația care a avut loc în Piața Libertății din Bratislava, de patru ori mai mulți față de ultimul protest care s-a desfășurat în același loc în urmă cu două săptămâni, scrie Reuters.

Protestele par să atingă nivelul celor din 2018, când asasinarea unui jurnalist de investigație a provocat manifestații de amploare care l-au forțat pe Fico să-și dea demisia. Politicianul însă a revenit la putere în 2023, din nou în calitate de prim-ministru.

Protestatarii au strigat vineri slogane precum „Destul cu Fico!” și „Noi suntem Europa”, iar la un moment dat, au iluminat piața cu telefoanele lor mobile după o scurtă pană de curent. Mitinguri au avut loc și în alte 20 de orașe, iar portalul de știri Dennik N a estimat că cel puțin 100 de mii de persoane au protestat în întreaga țară din Europa Centrală. Tensiunile au crescut în această săptămână, după ce guvernul naționalist de stânga a lui Fico i-a atacat pe oponenții săi progresiști, acuzându-i că încearcă să provoace haos.

Guvernul slovac plănuiește noi măsuri preventive pe fondul a ceea ce Fico a spus că ar fi planuri de escaladare a protestelor într-o încercare de răsturnare ilegală a actualei guvernări, inclusiv prin ocuparea clădirilor de stat. Citând informații de la serviciile speciale, Fico a susținut, fără a prezenta dovezi, că a existat un grup de experți „neidentificați” în Slovacia, care au ajutat anterior la organizarea protestelor din Ucraina în 2014 și în Georgia de anul trecut.

• _{Vezi și: Premierul Fico susține că forțe străine ar pregăti o lovitură de stat în Slovacia}

Partidele politice din opoziție și grupurile civice care organizează protestele au respins acuzațiile, afirmând că acestea sunt menite să distragă atenția de la problemele politice pe care fragila coaliție de la guvernare nu reușește să le abordeze. Opoziția parlamentară a cerut un vot de neîncredere împotriva guvernului condus de Fico, dar acesta pare să aibă în prezent șanse să rămână în funcție, deoarece este susținut de o majoritate, care a devenit tot mai subțire în ultima vreme.

De la revenirea sa în funcția de premier pentru a patra oară în 2023, Fico a stârnit îngrijorarea criticilor că guvernul său slăbește valorile democratice și îndepărtează politica externă de aliații din UE și NATO, apropiind-o de Rusia.

„Nu vrem să fim cu Rusia... Vrem să fim cu Uniunea Europeană, vrem să fim cu NATO și vrem să rămânem așa”, a spus pentru Reuters protestatarul Frantisek Valach la Bratislava.

Cea mai recentă rundă de proteste vine după ce Fico a călătorit în mod privat la Moscova în decembrie pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, o întâlnire rară a unui lider din UE de când Rusia a invadat Ucraina în 2022. Grupul civic Mier Ukrajine (Pace Ucrainei), care organizează protestele, a spus că scopul a fost de a „crea presiune astfel încât acest guvern să-și schimbe de fapt direcția față de Moscova și să se concentreze” pe partenerii UE și NATO.

Fico se află într-o dispută deschisă cu Ucraina după ce Kievul a oprit tranzitul livrărilor de gaze rusești care se îndreptau spre Slovacia la 1 ianuarie și a amenințat că va pune capăt ajutorului umanitar ca represalii. De la revenirea sa la putere, guvernul a încetat ajutorul militar de stat acordat Kievului, iar pe plan intern, a adoptat măsuri ce au afectat libertatea presei, inclusiv a radiodifuzorului public, precum și relaxarea pedepselor pentru infracțiuni economice și de corupție, ceea ce a provocat proteste.

• _{Te-ar putea interesa și: Premierul slovac Robert Fico amenință că nu va mai trimite Ucrainei energie electrică}

Premierul slovac și-a apărat politica externă a guvernului său și a spus că aceasta funcționează în toate direcțiile și, deși a criticat unele politici ale UE, a afirmat că politica sa este încă determinată de apartenența la blocul comunitar și NATO. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a oferit sprijinul pentru protestatarii slovaci, postând o fotografie a demonstrației pe X cu un comentariu, în slovacă: „Bratislava nu este Moscova. Slovacia este Europa”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noul secretar de stat american Marco Rubio a transmis un mesaj ambasadelor americane din întreaga lume în care a explicat cum se aplică ordinul executiv semnat de Trump la 20 ianuarie, care spune că „nicio altă formă de asistență externă a Statelor Unite nu va mai fi plătită într-un mod care nu este pe deplin aliniat cu politica externă a președintelui”.

Ordinul lui Trump spune că ajutorul extern acordat în prezent de SUA nu s-ar alinia cu „interesele americane” și uneori chiar ar contrazice „valorile americane”, fără a preciza la ce se referă mai exact. Acesta pune pe pauză timp de 90 de zile asistența americană pentru dezvoltare, cu scopul de a evalua eficiența și „coerența cu politica externă a SUA”. Decizia afectează noile plăți de fonduri către diferite state, ONG-uri, organizații internaționale și alți beneficiari, care așteaptă să fie revizuite programele.

Până în prezent, nu este clar cum această decizie va afecta țări precum R. Moldova, care de la independență încoace a primit asistență financiară în valoare de cca. 2 miliarde de dolari din partea SUA prin USAID și rămâne unul dintre marii beneficiari de ajutoare americane din regiune.

• Vezi și: „Toată lumea e pe pauză”. Moldovenii evaluează oprirea temporară de către Donald Trump a asistenței externe a SUA

Trump și alți republicani au promis să reducă programele de asistență externă a SUA, care constituie circa 1% din bugetul federal (potrivit datelor din 2023), iar nota lui Rubio justifică înghețarea asistenței externe prin faptul că este imposibil pentru noua administrație să evalueze dacă angajamentele de ajutor extern existente „nu sunt dublate, sunt eficiente și sunt coerente cu politica externă a președintelui Trump”.

Noul președinte al Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților, congresmanul Brian Mast (republican din Florida) a promis săptămâna aceasta că membrii partidului său vor pune sub semnul întrebării „fiecare dolar și fiecare diplomat” plătit din bugetul Departamentului de stat pentru a se asigura că acesta îndeplinește standardele lor pentru strictul necesar. Mast a spus într-un comunicat de presă, după ce Rubio a fost confirmat ca secretar de stat, că intenționează să colaboreze cu Rubio pentru a „eradica” risipa la Departamentul de Stat.

Reprezentantul Gregory Meeks (democrat din New York) a spus într-o scrisoare adresată lui Rubio că programele de asistență externă ale SUA promovează stabilitatea în alte țări pentru a ajuta la „oprirea extinderii crizelor direct la ușa noastră”.

Meeks a spus că „asistența externă nu este o pomană, este o investiție strategică în viitorul nostru” și că servește în mod direct intereselor americane, demonstrând credibilitatea țării în fața aliaților, partenerilor și persoanelor vulnerabile care se bazează pe asistența americană pentru supraviețuire.

Prin întreruperea programelor actuale și împiedicarea altora noi, SUA ar „ceda acest spațiu” adversarilor lor, se arată în scrisoare, care a fost semnată și de reprezentantul Lois Frankel (democrat din Florida), membru de rang în alt al Subcomisiei pentru securitatea națională, Departamentul de Stat și programe conexe din Camera Reprezentanților.

Ordinul lui Rubio exceptează programele alimentare de urgență, precum cele care ajută la hrănirea a milioane de oameni în Sudan. Ordinul executiv al lui Trump nu menționează ajutorul militar, dar mesajul lui Rubio specifică faptul că asistența militară acordată Israelului și Egiptului este exceptată. Nu este clar dacă o derogare similară este și pentru asistența militară acordată de SUA pentru Ucraina.

Cu toate acestea, fosta administrație Biden a accelerat plata ajutoarelor aprobate pentru Ucraina înainte de a părăsi Casa Albă, din cauza îngrijorării că Trump le va întrerupe.

Există încă aproximativ 3,85 miliarde de dolari în fonduri autorizate de Congres pentru viitoare livrări de arme către Ucraina și depinde de Trump dacă le va cheltui sau nu. SUA sunt cel mai mare donator din lume, furnizând zeci de miliarde de dolari anual.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Șefa statului a spus că a avut o „întâlnire productivă” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de care a discutat și subiecte ce țin de securitatea regională, proiectele de infrastructură, comerțul și aderarea la UE.

„Împreună cu Ucraina suntem mai puternici și pregătiți cu soluții ca să ne protejăm cetățenii, inclusiv pe cei din regiunea transnistreană, și să asigurăm lumină și căldură în casele fiecăruia”, a spus Sandu, care cu ocazia vizitei, a reafirmat sprijinul R. Moldova pentru Ucraina.

Într-un mesaj video publicat pe rețelele de socializare în timp ce se afla în drum spre Kiev, Maia Sandu a lăudat curajul ucrainenilor, spunând că protejează și pacea în R. Moldova, „lucru pentru care suntem recunoscători”.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a spus că R. Moldova se confruntă cu o „situație gravă și instabilă” care poate fi soluționată prin „eforturi comune”.

„Aceasta include sectorul energetic și multe probleme sociale care sunt folosite de inamicul nostru comun împotriva intereselor nu doar ale Moldovei, ci ale întregii noastre regiuni. O Moldovă fără criză este, printre altele, securitatea noastră”, a spus președintele ucrainean într-o postare publicată pe rețelele de socializare.

Cei doi șefi de stat au susținut o conferință de presă comună, în care au abordat subiecte discutate în cadrul întrevederii. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus în cadrul acesteia că Kievul este dispus să furnizeze cărbune regiunii transnistrene la un preț scăzut, dacă va primi la schimb energie electrică furnizată de centrala de la Cuciurgan, potrivit presei ucrainene.

Este prima vizită la Kiev a președintei Sandu după ce a obținut al doilea mandat în urma unor alegeri marcate de acuzații de interferență rusă în procesul electoral și cumpărare de voturi.

Vizita are loc pe fundalul crizei energetice din regiunea transnistreană, unde Gazprom a sistat livrarea de gaze după ce Ucraina a refuzat să mai prelungească un acord de tranzit al gazelor rusești. Kievul s-a declarat gata, prin vocea președintelui Volodimir Zelenski, să ofere Tiraspolului ajutor sub formă de cărbune pentru centrala de la Cuciurgan (MGRES), ofertă la care însă autoritățile separatiste nu au reacționat imediat.

• Vezi și: Maia Sandu la Kiev, cu aderarea la UE pe agendă

Președinta Sandu a vizitat ultima dată Kievul în noiembrie 2023, la scurt timp după ce Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și R. Moldova, care așteaptă și în prezent, sub președinția poloneză a UE, să înceapă oficial discuțiile pe primele capitole de negocieri.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Înscrierea la programele de licență și masterat din universități se va face exclusiv online, la fel ca anul trecut, prin portalul e-Admitere. Pentru a depune dosarul, tinerii vor trebui să-și facă un cont online, introducând codul personal din buletinul de identitate.

Ministrul Dan Perciun și-a exprimat speranța ca, până la începutul lunii mai, „aproape 20 de mii de tineri” să dețină deja semnătură electronică și să poată utiliza sistemul informațional, eadmitere.gov.md.

La aceeași conferință de presă, șefa Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, a precizat că serviciul nu va facilita doar admiterea la universitate, dar va deschide accesul la întreaga gamă de servicii digitale.

Absolvenții vor putea obține semnătura în mod organizat, la nivel de instituție școlară, în 305 licee și 49 de colegii din țară. Însă, admiterea va fi posibilă și în format fizic, pentru cei care din motive obiective nu vor reuși să-și facă semnătură electronică.

• Te-ar putea interesa și: Un nou tip de semnătură electronică va fi disponibilă de pe telefonul mobil

Ministrul a precizat că anul trecut, 50% din absolvenți au ales să urmeze studiile într-o instituție de învățământ superior din Republica Moldova. Față de anul trecut, în 2025 va fi posibilă depunerea online a dosarelor de admitere atât pentru programe de licență, cât și pentru programele de master.

Semnătura electronică se obține prin intermediul serviciului guvernamental MPass. Semnătura mobilă este pusă la dispoziție și de operatorii de telefonie mobilă Orange și Moldcell. Pentru absolvenții claselor a 12-a, serviciul va fi gratuit.

Noul buletin de identitate eliberat de Agenția Servicii Publice și disponibil din 31 martie va avea semnătura electronică încorporată.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Inițiativa, menită să reducă impactul crizei energetice, are sprijinul financiar al Uniunii Europene și va fi realizată în lunile ianuarie-martie, în parteneriat cu filiala din Moldova a organizației cehe People in Need.

Proiectul urmărește să sprijine „grupurile vulnerabile în perioada sezonului rece, prin acoperirea parțială a costurilor crescute de trai, generate de criza energetică, utilizând fonduri alocate de People in Need și Uniunea Europeană”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Bugetul total al programului este de 700.000 de euro, care vor fi oferiți sub formă de compensații nominative.

Inițiativa a fost posibilă grație contribuțiilor din fondurile People in Need, resursele SOS Ukraine, donațiile poporului ceh și finanțării Uniunii Europene, precizează un anunț al People in Need Moldova.

Nu sunt oferite, deocamdată, detalii despre criteriile în baza cărora vor fi acordate compensațiile.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul va acoperi diferența de tarif pentru primii 110 kWh consumați lunar

Săptămâna trecută, ministrul Muncii, Alexei Buzu, a anunțat că mărimea compensațiilor acordate de Guvern în luna decembrie pentru acoperirea majorării tarifelor la gazele naturale au depășit 495 de milioane de lei.

Potrivit lui, în ultima lună a anului trecut au primit compensații peste 680 de mii de familii, iar plățile au variat între 500 și 1.000 de lei - mărimea medie a compensației fiind de 700 de lei.

Compensațiile pentru decembrie au fost mai mari decât cele din noiembrie, după ce tariful la gaze au fost majorat la 16,74 lei/metru cub.

Autoritățile au promis compensații parțiale și la energia electrică, precum și pentru gospodăriile branșate la rețeaua de agent termic, care de asemenea s-a scumpit de la începutul anului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Printre cei grațiați se numără opt persoane condamnate pentru „extremism”, inclusiv o femeie însărcinată, și șapte persoane condamnate sub acuzații de trafic de droguri, inclusiv un bolnav de cancer.

În ultimul an, Lukașenko a grațiat 293 de persoane, invocând „principii umanitare”, inclusiv 89 de femei și 17 persoane „care au comis infracțiuni când erau minori”.

Potrivit centrului belarus pentru drepturile omului „Viasna”, la 24 ianuarie, în închisorile din Belarus continuau să se afle 1.253 de persoane condamnate „din motive politice”. Mai mult, spun activiștii, lista deținuților politici în Belarus continuă să crească.

Din vara anului 2020, militanții pentru drepturile omului au recunoscut drept deținuți politici aproximativ 3 600 de persoane, inclusiv 656 femei. Multe din acestea au fost deja eliberate, după ce și-au ispășit integral pedepsele.

Parlamentul European a adoptat pe 22 ianuarie o rezoluție în care denunță cu fermitate alegerile prezidențiale planificate în Belarus pentru 26 ianuarie, numindu-le drept „o farsă”.

Lukașenko, în vârstă de 70 de ani și care conduce țara de trei decenii, din 1994, este de așteptat să câștige și acest tur de scrutin.

Campania electorală a fost marcată de intimidarea alegătorilor, suprimarea presei independente și interzicerea candidaților democrați, constată europarlamentarii.

• Te-ar putea interesa și: Televiziunea din Belarus a transmis un film de propagandă cu un jurnalist al Europei Libere întemnițat

Fostul secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat pe 17 ianuarie, când încă era în funcție, că „mediul represiv” din Belarus împiedică alegerile prezidențiale libere și corecte.

Parlamentul European mai spune în rezoluția sa că președinția lui Lukașenko nu este recunoscută, solicitând organizarea de alegeri libere și corecte.

De asemenea, rezoluția condamnă încălcările sistematice ale drepturilor omului în Belarus, reprimarea societății civile și complicitatea țării cu Rusia în războiul împotriva Ucrainei.

Potrivit documentului, peste 1.250 de prizonieri politici sunt ținuți în închisorile din Belarus, mulți dintre care se confruntă cu tortură, condiții care le pun viața în pericol și lipsa îngrijirilor medicale.

Parlamentul European a îndemnat țările membre ale UE să investigheze încălcările drepturilor omului în Belarus, folosind jurisdicția universală. Europarlamentarii au sprijinit inițiativa Lituaniei, din septembrie 2024, de a-i deferi la Curtea Penală Internațională (CPI), pe Lukașenko și membrii regimului său, pentru crime împotriva umanității.

Rezoluția reafirmă sprijinul Parlamentului European pentru forțele democratice belaruse, conduse de lidera opoziției, aflată în exil, Svetlana Tihanovskaia, și îndeamnă la unitate în rândul mișcărilor pro-democrație.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„I-am îndemnat pe colegii mei să fie fermi: să spună Bruxellesului că ucrainenii trebuie să restabilească tranzitul de gaze. Acesta nu este doar interesul Ungariei, ci și o problemă paneuropeană, în special pentru Europa Centrală”, a declarat Orban, într-o emisiune la radio Kossuth.

De asemenea, Orban a cerut Ucrainei să nu mai atace infrastructura prin care Ungaria primește acum resurse energetice.

Premierul de la Budapesta a mai cerut Kievului să nu împiedice tranzitul petrolului. El a avertizat că oprirea tranzitului resurselor energetice reprezintă un risc serios pentru aprovizionarea cu energie a Ungariei.

Potrivit lui, Ungaria a pierdut 19 miliarde de euro din cauza sancțiunilor UE împotriva Rusiei.

„Ungaria nu sprijină sancțiunile, dar nu ne-am opus prin veto pentru a nu submina unitatea Europei”, a spus el, fără a menționa presiunile exercitate de UE asupra guvernului său.

„Economia noastră pierde șapte miliarde și jumătate de forinți din cauza sancțiunilor. În același timp, Ucraina, care profită de pe urma sancțiunilor, blochează livrările de gaze către noi. Acest lucru este inacceptabil”, a afirmat premierul ungar.

• Te-ar putea interesa și: Slovacul Fico i-a cerut lui Zelenski să negocieze tranzitul de gaze. „OK. Vino vineri la Kiev”, a fost răspunsul

Comentariile lui Orban vin înaintea preconizatei reînnoiri a sancțiunilor UE, care sunt revizuite la fiecare șase luni. Presa internațională a relatat că Ungaria plănuise inițial să se opună sancțiunilor, dar s-ar putea să se fi răzgândit după ce președintele american Donald Trump a sugerat că ar putea înăspri regimul de sancțiuni.

Potrivit Radio Svoboda, care citează date ale Eurostat, Ungaria a devenit, în noiembrie, cel mai mare importator de gaze rusești în UE. Ungaria a primit 753 de milioane de metri cubi de gaze, pentru care a plătit 258 de milioane de euro.

Kievul a oprit tranzitul gazelor rusești prin Ucraina de la 1 ianuarie, după expirarea contractului dintre Naftogaz și Gazprom din Rusia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-o primă reacție, oficiali guvernamentali de la Chișinău au spus că acțiunea ar face parte din „agenda deja cunoscută” a Tiraspolului „de a crea tensiuni și a escalada situația de securitate”.

„Cunoaștem din experiența altor proteste din regiune că acestea sunt coordonate de așa zisele autorități (de la Tiraspol – n.r.) dirijate de Moscova”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, adăugând că autoritățile vor veni cu o poziție suplimentară.

Presa din stânga Nistrului a publicat imagini cu zeci de oameni ce poartă pancarte cu inscripții în rusă pe care scrie „Nu genocidului” sau „Moldova este vinovată de moartea cetățenilor transnistreni”, precum și drapele ale Rusiei și ale regiunii separatiste.

Acțiuni de protest ar fi fost organizate la punctele de control de la Tighina, Râbnița și Dubăsari. Presa oficială de la Tiraspol citează participanți la manifestații care acuză Chișinăul că ar fi instituit o „blocadă energetică” a Transnistriei.

Ulterior, purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov, a declarat la postul public Radio Moldova că manifestațiile ar fi niște „acțiuni politice”, menite să creeze tensiuni între populația de pe cele două maluri ale Nistrului. În timp ce responsabilitatea pentru criza energetică din regiunea transnistreană aparține Tiraspolului și Moscovei.

„Noi am încercat să oferim atât soluții tehnice, cât și soluții umanitare. Moldovagaz, care este o companie fiică a Gazpromului, este gata să livreze gaz pe malul stâng, dar Tiraspolul ne-a comunicat că va achita doar pentru tranzitul de gaz și nu pentru consumul în sine. Oamenii care protestează nu au nicio vină. Ei trebuie să beneficieze de căldură și lumină, iar noi dorim ca această criză să fie rezolvată cât mai curând posibil. Dar este important ca Tiraspolul să vrea să accepte aceste soluții, să nu mai joace jocuri politice și să se gândească la cetățenii din regiune”, a spus Zaharov.

Regiunea transnistreană trece printr-o criză energetică acută, după ce concernul rus Gazprom a oprit livrările de gaze pe 1 ianuarie, ca urmare a expirării unui acord de tranzit prin Ucraina. Gazprom a condiționat furnizarea de gaze prin achitarea de către Chișinău a unei pretinse datorii istorice de peste 700 de milioane de dolari, pe care autoritățile moldovene nu o recunosc, bazându-se pe rezultatele unui audit internațional independent.

Chișinăul și partenerii săi internaționali au propus sprijin Tiraspolului pentru procurarea gazelor de pe piețele europene, însă administrația separatistă a respins ofertele, după ce mai bine de trei decenii regiunea a consumat gratis gaze din Rusia.

Cu toate acestea, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a acuzat pe 23 ianuarie Chișinăul că ar împiedica furnizarea de gaze naturale în regiunea transnistreană, deși administrația separatistă ar fi dispusă să plătească pentru aceste livrări.

• Te-ar putea interesa și: Tiraspolul susține că Chișinăul împiedică livrarea gazelor în stânga Nistrului

La 20 ianuarie, Biroul politici de reintegrare de la Chișinău a declarat că oferta Tiraspolului prin care ar accepta ca Moldovagaz să livreze gaze în stânga Nistrului prevedea ca plata acestora să fie făcute de „companii terțe”.

Pe 22 ianuarie, purtătorul de cuvânt al guvernului, Daniel Vodă, a declarat că „soluția reală și imediată” ar fi ca Gazprom să livreze gaze naturale către Moldovagaz conform contractului existent. El a reiterat poziția Chișinăului potrivit căreia „criza umanitară” din regiunea transnistreană este „creată și menținută artificial de Rusia”, pentru a provoca „un conflict intern” în R. Moldova și a influența alegerile parlamentare de la toamnă.

Autoritățile de la Chișinău au spus în repetate rânduri că nu vor împiedica livrările de gaze naturale spre regiunea transnistreană, accentuând însă că este important ca tranzacția să aibă loc în conformitate cu legislația R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul rus al Apărării afirmă că cele 123 de drone ucrainene au fost doborâte, șase dintre acestea deasupra regiunii Moscova și una deasupra Moscovei.

„La locul căderii resturilor, conform datelor preliminare, nu există distrugeri sau victime”, a declarat primarul Moscovei, Serghei Sobianin, vineri dimineață.

Activitatea a trei aeroporturi din Moscova - Vnukovo, Domodedovo și Jukovski - a fost suspendată în timpul atacului, iar șase avioane au fost redirecționate.

Ministerul rus al Apărării a adăugat că 20 de drone au fost doborâte deasupra regiunii Reazan, la sud-est de Moscova.

Guvernatorul regiunii a precizat că orașul Reazan a fost lovit. „Lichidarea consecințelor atacului aerian asupra Reazan este în curs de desfășurare. Toate serviciile operaționale lucrează”, a spus Pavel Malkov.

Malkov nu a oferit detalii suplimentare, dar mass-media ruse locale și canalele Telegram au raportat mai multe explozii, inclusiv la o rafinărie de petrol locală.

Un videoclip postat pe Telegram a arătat o explozie masivă, după care situl industrial este cuprins de flăcări. RFE/RL nu a putut să verifice videoclipul.

Rafinăria Reazan face parte din Rosneft. La începutul lunii ianuarie, un tribunal a ordonat companiei Yandex să ascundă hărți și fotografii ale acestei întreprinderi din cauza amenințării atacurilor cu drone ucrainene.

Explozii în regiunea Reazan au fost raportate și de Andrii Kovalenko, șeful Centrului pentru contracararea dezinformării din Ucraina.

„Acolo există un depozit de petrol. Și, de asemenea, o rafinărie de petrol - una dintre cele mai importante din industria petrolieră rusă, care, deși este supusă sancțiunilor, încă funcționează”, a declarat Kovalenko.

Potrivit acestuia, uzina produce combustibil pentru echipamente militare, kerosen pentru aviație și motorină.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski vrea 200.000 militari străini pentru garantarea unui acord de pace

Șeful Districtului Militar Central nu a spus că Ucraina este responsabilă, iar comandamentul militar nu a făcut niciun comentariu.

De asemenea, canalele neoficiale rusești de Telegram au raportat „un număr mare” de drone deasupra regiunii Kursk și au postat videoclipuri cu explozii.

Primarul orașului Kursk, Igor Kutsak, a declarat că atacul a deteriorat liniile electrice și a întrerupt alimentarea cu energie electrică a unui cartier al orașului.

În comunicatul său, Ministerul rus al Apărării a menționat că a distrus drone și în regiunile Breansk și Belgorod, precum și în Peninsula Crimeea, care a fost anexată ilegal de Rusia.

Acesta a fost cel mai mare atac ucrainean cu drone de pe teritoriul Rusiei din acest an. Un atac de o asemenea amploare a mai avut loc pe 1 septembrie 2024, când au fost raportate 158 de drone.

Rusia a atacat regiunea Kiev: 2 morți și 1 rănit

Tot în noaptea de joi spre vineri, Rusia a atacat cu drone regiunea Kiev. Două persoane au fost ucise și o alta rănită, a anunțat administrația militară regională.

Un bărbat în vârstă de 36 de ani a fost ucis în orașul Brovary, în afara capitalei Kiev, după ce resturile unei drone au lovit o clădire cu 10 etaje. Un bărbat în vârstă de 26 de ani a fost rănit în incendiul care a urmat.

În altă parte a regiunii Kiev, o persoană a fost ucisă de resturile unei drone căzute peste o casă, provocând un incendiu. Autoritățile ucrainene nu au dat detalii cu privire la identitatea victimei, iar pagubele nu sunt cunoscute deocamdată.

Știre preluată de pe Europa Liberă România

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ordinul se numără printre multitudinea de măsuri executive pe care Trump le-a luat rapid în prima săptămână a celui de-al doilea mandat al său. Vorbind cu reporterii, președintele SUA a declarat: „Totul va fi dezvăluit”, informează AP.

Cel de-al 35-lea președinte al Statelor Unite, John Fitzgerald Kennedy, a fost împușcat mortal în timpul unei vizite la Dallas, Texas, la 22 noiembrie 1963.

O anchetă oficială realizată în 1964 a constatat că Kennedy a fost asasinat de Lee Harvey Oswald, un cetățean american care locuise anterior în Uniunea Sovietică, și că acesta a acționat de unul singur. Oswald a fost ucis în sediul Poliției din Dallas, la două zile după arestarea sa.

Asasinarea președintelui Kennedy este încă subiectul multor speculații.

La sfârșitul lunii noiembrie, după victoria sa în alegeri, Donald Trump și-a repetat promisiunea din campanie de a face publice documentele care au mai rămas referitoare la asasinarea lui John F. Kennedy.

O lege din 1992 obliga guvernul să publice toate aceste dosare până în octombrie 2017. În decembrie 2022, Arhivele Naționale au publicat peste 13.000 de documente legate de asasinarea lui John F. Kennedy. Cu toate acestea, administrația Joe Biden a blocat publicarea altor câteva mii de documente, invocând motive de securitate națională.

• Te-ar putea interesa și: Ultima fotografie a președintelui Kennedy

Fratele lui John F. Kennedy, Robert, a fost senator și procuror general al Statelor Unite. El a fost asasinat la Los Angeles pe 5 iunie 1968, fiind unul din principalii candidați la alegerile primare democrate pentru președinție. Senatorul tocmai încheiase un discurs la Hotelul Ambassador când a fost împușcat mortal de un imigrant palestinian.

Trump l-a nominalizat pe nepotul președintelui Kennedy, Robert F. Kennedy Jr., pentru funcția de secretar al sănătății în noua sa administrație. Kennedy Jr. a declarat că nu este convins că asasinarea unchiului său, președintele Kennedy, în 1963, a fost comisă exclusiv de un asasin singuratic.

Liderul pentru drepturile civile Martin Luther King a fost asasinat la 4 aprilie 1968 de un susținător alb al segregaționismului în Memphis, Tennessee, unde venise să sprijine muncitorii gunoieri aflați în grevă.

Ordinul președintelui Donad Trump solicită șefului serviciilor naționale de informații și procurorului general să elaboreze un plan, în termen de 15 zile, pentru a elibera restul dosarelor privind asasinarea lui John F. Kennedy, și în termen de 45 de zile pentru celelalte două cazuri. Nu este clar însă când vor fi publicate efectiv dosarele.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Reuters amintește că Ucraina dorește garanții de securitate din partea aliaților săi ca parte a oricărui potențial acord de pace pentru a pune capăt războiului, la aproape trei ani de la invazia Rusiei.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat marți că acestea ar putea include cel puțin 200.000 de pacificatori europeni. Într-un interviu ulterior acordat Bloomberg, el a precizat că acest număr ar depinde de dimensiunea armatei ucrainene, pe care a declarat că Kievul nu dorește să o reducă în cadrul vreunui acord, așa cum ar vrea rușii. Forțele armate ale Ucrainei numără în prezent aproximativ 800.000 de persoane, scrie Reuters.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski vrea 200.000 militari străini pentru garantarea unui acord de pace

„Da, discuția este în curs de desfășurare cu privire la... contingentele militare ale puterilor străine care ar putea fi desfășurate în Ucraina", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Heorhi Tîhîi, reporterilor în cadrul unui briefing la Kiev, joi.

„Această discuție se află într-un stadiu foarte incipient", a mai spus el, precizând că este „prea devreme să vorbim despre cifre exacte" și că un contingent de trupe străine ar fi doar o parte a unor garanții de securitate mai largi.

„Credem că garanțiile de securitate durabile și fiabile pentru Ucraina trebuie să includă atât Europa, cât și Statele Unite”, a spus oficialul ucrainean. „Doar astfel ne putem asigura că această pace este durabilă și sustenabilă".

Rusia a respins joi ideea ca țările NATO să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina în cazul unei încetări a focului, afirmând că o asemenea evoluție ar amenința să provoace o „escaladare incontrolabilă".

Reuters notează că ambele părți ale conflictului au încercat să își îmbunătățească pozițiile pentru eventuale negocieri înaintea întoarcerii președintelui american Donald Trump la Casa Albă, la 20 ianuarie. Rusia afirmă că este deschisă dialogului cu Trump, care a declarat că intenționează să pună capăt rapid războiului.

Zelenski, care dorește o întâlnire cu Trump, a declarat marți că acei 200.000 de pacificatori europeni ar fi necesari pentru a preveni un eventual nou atac rusesc după un acord de încetare a focului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Șefa statului le-a vorbit diplomaților străini, pe 23 ianuarie, despre „impactul crizei energetice provocate de Rusia”, care, după cum susțin autoritățile de la Chișinău, ar urmări să influențeze viitoarele alegeri parlamentare de la toamnă.

Maia Sandu le-a mulțumit „partenerilor internaționali” pentru sprijinul acordat, subliniind că acesta este „esențial” pentru stabilitatea țării, dar și pentru securitatea întregii regiuni.

Un alt subiect important al discuțiilor, precizează un comunicat de la Președinție, a fost „consolidarea eforturilor împotriva corupției politice”.

Maia Sandu a spus că „arhitectura instituțională” a organelor anticorupție ar urma să fie întărită. La fel, va fi „îmbunătățit” cadrul legal necesar pentru „aplicarea unor sancțiuni mai dure împotriva celor implicați în corupția politică și electorală”.

„Aceste măsuri sunt esențiale pentru asigurarea integrității alegerilor parlamentare”, potrivit șefei statului.

• Te-ar putea interesa și: Ce se știe despre viitoarea arhitectură a instituțiilor anticorupție. Ministerul Justiției face precizări

În campania electorală pentru al doilea mandat prezidențial, din toamna trecută, Maia Sandu a acuzat Rusia și grupurile apropiate oligarhului fugar Ilan Șor de „un atac fără precedent” asupra Republicii Moldova, prin încercarea de a cumpăra voturile moldovenilor și a influența rezultatele scrutinului în favoarea candidatului socialiștilor, Alexandr Stoianoglo.

După anunțarea rezultatelor parțiale ale primului tur din 20 octombrie, Maia Sandu a spus că „grupări criminale împreună cu forțe străine” ar fi încercat să „cumpere 300.000 de voturi”.

Opoziția a respins acuzațiile autorităților, spunând că cifrele sunt mult exagerate.

De atunci, Poliția a instrumentat câteva zeci de dosare pentru corupție politică, însă numai câteva din acestea au ajuns în instanțele de judecată.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Amenințarea cu bombă a venit de la o adresă de e-mail străină trimisă către cel puțin 121 de școli, cu același text. Mesajul transmis spune că acesta este un mod în care este pedepsită Ungaria pentru „amestecul în afacerile lumii musulmane”.

Până la redactarea știrii nicio amenințare cu bombă nu a fost confirmată de echipele de experți prin găsirea de dispozitive explozibile în școli. Serviciile secrete maghiare au luat legătura cu omologii slovaci după ce o amenințare similară a avut loc în Slovacia anul trecut.

Potrivit informațiilor Serviciului Maghiar al Europei Libere, inclusiv școli evreiești au primit amenințarea cu bombă. Clădirile grădiniței, școlii primare și liceului comunității evreiești Lauder Javne din Buda, precum și liceul și școala primară Scheiber Sándor din Zugló au fost evacuate, iar copiii au fost trimiși acasă.

• Te-ar putea interesa și: „Fortăreața Europa”. În UE se reînchid granițe și se reduc ajutoarele pentru azilanți

Municipalitatea Csepel a publicat pe pagina de Facebook textul de amenințare pe care l-au primit școlile (traducere - n.r.)

„Un dispozitiv exploziv a fost plasat în școală. Este timpul să extindem operațiunile noastre binecuvântate în inima Europei, un bastion al necredinței și ipocriziei. Am fost martorii războiului continuu al guvernelor voastre împotriva musulmanilor și ar fi corect să experimentați vocile celor oprimați. De acum înainte, siguranța ta nu mai este garantată", se arată în scrisoarea de amenințare, trimisă școlilor de pe adresa de e-mail harcos@coredp.com.

Serviciul maghiar al Europei Libere a relatat că evenimente similare au avut loc miercuri în Bulgaria. Zeci de școli din întreaga țară au primit amenințări cu bombă, iar unele dintre ele au fost evacuate. Potrivit Ministerului de Interne de la Sofia, amenințările au fost trimise de la diverse adrese de e-mail create pe platforme străine.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te