Un copil refugiat și-a găsit a doua familie în Moldova
Oscar, un băiat de 11 ani din Kiev, a ajuns în Moldova împreună cu tatăl său, anul trecut. Bărbatul a trebuit să părăsească țara, iar copilul a ajuns în grija unor asistenți parentali din satul Vâșcăuți, Orhei. Aflați povestea lui, într-un reportaj semnat de Eugenia Apostu.
Un fost ofițer din R. Moldova, șef de laborator pentru testări balistice în Canada
În timp ce R. Moldova găzduiește refugiați din Ucraina, moldoveanul Alexandru Tătărescu (43 de ani), care a emigrat în Canada acum mai bine de 20 de ani, este șef de laborator pentru testări balistice, iar căștile de protecție la care lucrează ajung, inclusiv, la soldații ucraineni.
Povestea lui Alexandru a fost relatată de Aliona Ciurcă în rubrica ei săptămânală „Povești din diasporă”, lansată în acest an și unde a împărtășit deja zeci de istorii ale unor moldoveni care și-au găsit un rost peste hotare.
Istoria Nicoletei - o supraviețuitoare a violenței domestice
Eroina reportajului Nadejdei Coptu a trecut prin opt operații și încă are nevoie de tratament și reabilitare, după ce soțul său a stropit-o cu acid sulfuric. A început recent să meargă la cursuri de cofetărie și face deja torturi pentru prietenii săi. Ea spune că noua ei ocupație îi dă speranță pentru a merge mai departe.
În 2024, Europa Liberă a lansat rubrica „Nu ești singură” dedicată supraviețuitoarelor violenței domestice, familiilor lor și celor care au nevoie de sprijin. Aici veți găsi povești de curaj, resurse utile și exemple ale femeilor care și-au reconstruit viața.
Singure în fața depresiei post-natale
Fiecare femeie care a născut trebuie să completeze un chestionar, la medicul de familie, pentru a afla dacă suferă sau nu de depresie post-natală și, dacă da, să fie referită la un specialist. În realitate, nu toți medicii împart aceste teste și puține mame știu unde să caute ajutor. Diana spune că nu a completat niciun chestionar și a înțeles singură că suferă de depresie. Pentru a se ajuta, a început să asculte podcasturi despre sănătatea mintală și să-și schițeze niște obiective pe termen lung. Mai multe detalii în articolul realizat de Silvia Rotaru pe care îl găsiți AICI.
În acest an, Silvia Rotaru a lansat rubrica „Cartela medicală”, unde vine săptămânal cu sfaturi de sănătate și informații care te ajută să navighezi prin sistemul medical din R. Moldova.
Reforma în învățământ - pe jumătate
După protecția socială, adică pensii și fel de fel de alocații, învățământul înghite anual cei mai mulți bani din bugetul de stat, mai mulți decât ocrotirea sănătății, triplu față de ordinea publică, de 10 ori mai mulți decât apărarea.
Dar fiecare al doilea adolescent din R. Moldova este analfabet funcțional, adică știe să citească, dar nu prea înțelege ceea ce citește, sugerează testul internațional PISA.
Este clar că lucrurile trebuie să se schimbe, iar guvernul crede că trebuie schimbat felul cum sunt predate materiile. A încercat anul acesta o reformă. Dar sute de învățători au zis că nu e bine, că trebuie să rămână așa cum sunt și programa școlară, și metodele de predare.
Autorul podcastului „Reporterii”, Alexandru Eftode, și reportera specializată în educație, Liuba Maxim, au surprins confruntarea într-un episod publicat în iulie, pe care vă propunem să-l reascultați. Vă avertizăm că nu oferă neapărat o imagine încurajatoare.
Cum a reușit Estonia să aibă unul dintre cele mai bune sisteme educaționale din lume
Pentru reformarea educației, autoritățile de la Chișinău au luat drept model Estonia, o țară baltică mică, dar cu succese mari. Liuba Maxim a vizitat două școli din Tallinn și a discutat cu mai mulți moldoveni stabiliți acolo despre sistemul de învățământ din această țară.
În Estonia, cataloagele electronice sunt folosite deja de 20 de ani, în timp ce în Moldova, școlile abia au început să le adopte. Tehnologiile moderne, precum tabletele și ochelarii VR, sunt deja o obișnuință pentru elevii estonieni. Următorul pas este integrarea inteligenței artificiale în școli, un demers ce promite să îmbunătățească și mai mult sistemul educațional.
Cum niște agricultori din sudul Moldovei au obținut o recoltă bună de porumb pe timp de secetă
Georgeta Carasiucenco a mers în sudul Republicii Moldova, la Cahul, unde frații Burlacu administrează, în trei sate, peste 2.800 de hectare pe care cultivă cereale. Anul acesta, fermierii au realizat un experiment, semănând porumb pe un câmp irigat și pe unul neirigat. Diferența a fost considerabilă: recolta la hectar de pe câmpul irigat a fost de cinci-șase ori mai mare. Mai multe detalii, în reportaj.
Cine promovează narațiunile antieuropene în R. Moldova?
În 2024, R. Moldova au avut alegeri prezidențiale și un referendum pentru introducerea obiectivului de integrare europeană în Constituție. Pentru că perioada electorală a fost marcată de mai multe narațiuni false despre Uniunea Europeană, autoarea podcastului video „Pe Agendă”, Cristina Popușoi, a realizat patru ediții speciale în încercarea de afla cine se află în spatele celor mai răspândite falsuri. Vedeți mai jos primul episod din această serie, care ar putea fi utilă, de altfel, și anul viitor, când în R. Moldova vor avea loc alegeri parlamentare.
Preoți ai „Întregii Moldove” – în deplasare pentru euro-demonizare?
Aproape 500 de preoți și enoriași ai Bisericii Ortodoxe din Moldova au mers la Moscova, în pragul alegerilor. „Pelerinajele” clericilor au fost analizate în unul din episoadele podcastului „Dincolo de știri”, realizat de Elena Cioina, alături de invitații permanenți, analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru.
Revenirea la alfabetul latin - o confruntare dintre „ruskii mir” și universul occidental
La 35 de ani de la trecerea la alfabetul latin, pictorul Lică Sainciuc a fost invitat în podcastul „În esență...” , realizat de Eugen Urușciuc, și a povestit cum, împreună cu scriitorii Spiridon Vangheli și Grigore Vieru, a creat Abecedarul în negru-alb, care a fost ulterior publicat în câteva ziare în toamna anului 1989, după ce, la 31 august, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești [organul legislativ de atunci], adoptase legislația lingvistică și acceptase literele latine.
Cătălin Ștefănescu: „Sunt basarabean și sunt foarte mândru de lucrul ăsta”
Victoria Coroban, realizatoarea podcastului „Laboratorul Social”, vă invită să audiați un interviu cu realizatorul TVR de la București, Cătălin Ștefănescu, care a crescut cu povești despre magazinul și restaurantul bunicilor săi din Chișinăul interbelic. Povești ce azi ne lipsesc, pentru că au plecat odată cu refugiații din 1940 și 1944. Cei mai mulți dintre urmașii refugiaților sunt în România.
Un cineast pasionat de conflictul dintre „omul mic” și „lumea mare”
Regizorul Igor Cobileanski pune la îndoială teza că noii cineaști moldoveni ar imita „noul val” al cinematografiei românești: au altă tematică, altă stilistică, altă filozofie, încă își mai caută reperele, felul de a povesti. Dar, sigur, ceea ce îi face să semene cu confrații lor din dreapta Prutului este dorința de afirmare, lipsa de complexe, ambiția.
Realizatorul podcastului „Cultura la frontieră”, scriitorul Vitalie Ciobanu, a discutat cu Igor Cobileanski despre educația prin cinema, un proces complex, care începe din copilărie, când se pun bazele, se implantează dragostea, empatia, solidaritatea cu semenii tăi. Vizionați interviul mai jos:
În 2025, Europa Liberă va continua să spună poveștile care contează. Rămâneți alături de noi pe site-ul nostru, pe paginile noastre de Facebook, Instagram și pe canalul nostru de YouTube.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
