Recentele proteste sprijinite de societatea civilă împotriva schimbării sistemului electoral au readus în atenția publică discuțiile despre contribuția ONG-urilor la procesul decizional. Speakerul Parlamentului, Andrian Candu, afirmă că unele din aceste manifestații sunt afiliate politic, pe când organizatorii protestelor spun că societatea civilă doar își exercită drepturile firești. Care sunt practicile internaționale la capitolul implicării ONG-urilor în sfera politică? Asta a fost una dintre temele de discuție la o masă rotundă, la care au participat societatea civilă, autorități moldovene și experți europeni.
În Occident, societatea civilă se implică frecvent în procesul politic decizional, afirmă șeful delegației Uniunii Europene în Republica Moldova Pirkka Tapiola. Asta are loc prin diferite metode. Ar fi vorba, spre exemplu, de susținerea deschisă a unui candidat electoral ale cărui propuneri sunt similare principiilor promovate de ONG-ul respectiv. În același timp, trebuie să se facă o diferență clară dintre „activități politice” și „activități de politici publice”, adaugă Tapiola.
„Societatea civilă care-și exprimă opinia pe marginea unui proiect de lege, fie că ține de sistemul electoral sau altceva, nu poate fi calificată în niciun caz drept afiliată politic. Cetățenii prin intermediul ONG-urilor au dreptul să-și exprime viziunile. Important e să existe un consens printre membrii unui ONG ca să se vorbească din numele organizației.”
Diferențele dintre „activități politice” sau „activități de politici publice” s-au discutat aprins la etapa dezbaterii Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție pentru anii 2017-2020, dar și în grupul de lucru al noului proiect de lege privind organizațiile necomerciale.
Standardele internațional recomandă ca ONG-urile să fie transparente atunci când se implică în sfera politică, iar instituțiile de stat să consulte societatea civilă la toate etapele procesului decizional.
Iată ce spune despre proiectul de lege privind organizațiile neguvernamentale viceministrul Justiției, Eduard Serbenco.
„Acest proiect de act legislativ se referă inclusiv la aspectul participării organizațiilor necomerciale la activitățile politice. Vreau să vă asigur că atunci când s-a discutat despre aceste momente, participanții la acest grup de lucru au considerat de cuviință că standardele care trebuie să fie reflectate în acest proiect de act legislativ, dar și în viitoarea lege, trebuie să fie cele ale Consiliului Europei, standardele internaționale consacrate în acest domeniu.”
Controversele în jurul acestui subiect au apărut odată cu protestele sprijinite de câteva organizații ale societății civile care se opun schimbării sistemului electoral din proporțional în cel uninominal sau mixt. Autoritățile care promovează aceste schimbări au acuzat organizatorii că sunt sprijiniți din umbră de partide politice. Organizatorii, la rândul lor, afirmă că acest subiect nu a fost consultat înde-ajuns de mult cu societatea civilă.
Deși implicarea ONG-urilor în sfera politică e un fenomen răspândit peste hotare, în cazul Republicii Moldova asta ar putea reduce din credibilitatea societății civile, afirmă Ion Manole, directorul asociației Promo-LEX.
„Noi vedem că anumite forțe politice din Moldova sunt deranjate de acțiunile civice ale societății civile și aici este cu totul altceva. Noi vedem că autoritățile, în mare parte unele structuri guvernamentale, dar și partidele politice, nu sunt de acord cu atitudinea civică publică pe care o au experții din societatea civilă și ei încearcă să creeze tot felul de obstacole pentru ca societatea civilă să fie marginalizată. Or noi, atunci când criticăm un proiect de lege, o acțiune care a fost una netransparentă, una grăbită, care nu a respectat anumite proceduri, în nici un caz asta nu înseamnă că susținem anumite forțe politice.”
Totuși, societatea civilă nu este un monolit, atenționează experții. Nu poate fi vorba de conștiință publică, fiindcă fiecare ONG se reprezintă doar pe sine și vorbește doar din numele său.
Președinta Organizațiilor neguvernamentale internaționale a Consiliului Europei, Ana Rurka:
„Partidele nu dețin monopolul asupra chestiunilor politice.
Schimbarea politicilor publice trebuie să aibă loc cu participarea cetățenilor, deoarece aceste chestiuni afectează societatea în mod direct.” ...
Participarea civică în procesul decizional nu se limitează doar la perioada alegerilor. Societatea civilă contribuie la elaborarea legilor, realizarea politicilor publice... Schimbarea politicilor publice trebuie să aibă loc cu participarea cetățenilor, deoarece aceste chestiuni afectează societatea în mod direct.”
Cetățenii vor să fie auziți și luați în seamă când se elaborează legi, a conchis Ana Rurka. Un instrument important este introducere legii celor 2%, prin care fiecare contribuabil poate transfera două procente din venit unui ONG la alegere. După părerea experților internaționali, asta asigură dialogul democratic dintre guvernanți și societatea civilă, iar cetățenii vor cere mai lesne socoteală de la autorități.
