Când Moscova a început să-și concentreze trupele la granițele Ucrainei la începutul lui 2022, Serhii Davîdiuk era printre mulți alții care nu se așteptau ca președintele rus Vladimir Putin să lanseze o invazie pe scară largă: „Am crezut că vor face o demonstrație de forță și atât”, a povestit el recent pentru Europa Liberă
S-a înșelat.
„Pe 24 februarie m-am trezit pentru că zburau rachete și bombardau garnizoana militară de la marginea orașului”, povestește Davîdiuk, care se afla acasă, în Nova Kahovka, la acea vreme. Uitându-se pe rețelele sociale, a înțeles că Ucraina „ardea din cauza loviturilor cu rachete” și că forțele ruse avansau.
În câteva ore, aceste forțe ocupaseră Nova Kahovka, un oraș situat pe malul stâng al râului Nipru, în sudul Ucrainei, și arboraseră drapelul rus pe masivul baraj Kahovka, care a fost distrus printr-o explozie în anul următor.
Unii locuitori au fugit spre nord, în teritoriul controlat de Ucraina, dar Davîdiuk - viceprimar care lucrase la baraj - cunoștea războiul din perioada în care a luptat împotriva forțelor sprijinite de Rusia în Donbas în 2014-2015 și a decis să rămână.
„Speram ca ocupația să dureze trei sau patru luni”, a spus el.
Din nou, s-a înșelat. Deși forțele ucrainene au recucerit capitala regională, Herson, într-o contraofensivă spectaculoasă în toamna lui 2022, Rusia controlează în continuare Nova Kahovka, în timp ce războiul continuă.
Forțele ruse invadatoare erau nervoase și gata să tragă „în neștire, fie că era vorba de civili sau nu”, povestește Davîdiuk în interviu. „De asemenea, știau că nu toate forțele ucrainene părăsiseră zona, așa că au început imediat să caute soldați”, își amintește bărbatul.
Au început și un proces de „rusificare”, a mai spus el, încercând să coopteze administratori atunci când puteau și să impună un fel de guvernare de tip sovietic, bazată pe frică și control, pentru a ține populația în supunere și a reduce la tăcere orice opoziție.
„Am avut impresia că dăduseră timpul înapoi, ca un fel de mașină a timpului”, spune el. „Ca și cum cei 35 de ani de dezvoltare și de formare a unui nou stat [ucrainean] nu ar fi existat niciodată.”
Când efectuau percheziții, forțele ruse intrau într-un cartier „cu câini, drone și camere cu termoviziune. Și... blocau întregul cartier, astfel încât nimeni să nu iasă, nimeni să nu intre. Aveau nevoie de oameni care cunoșteau regiunea, care știau cine, ce, cum”, „pentru a-i convinge să coopereze, ca să-și instaureze propria ordine”, menționează Davîdiuk.
Represiunea și-a pus rapid amprenta, povestește Davîdiuk, în vârstă de 49 de ani.
„Unii oameni pe care îi cunoșteam nu au putut suporta situația. Au fost chiar cazuri de sinucidere. Oamenii, pur și simplu, nu știau ce va urma”, spune el, subliniind că pentru mulți, „nu exista nicio lumină la capătul tunelului”.
„În decurs de un an, Nova Kahovka... s-a transformat într-un oraș mort”, a spus Davîdiuk. „Adică un oraș tânăr, înfloritor, s-a transformat treptat într-un oraș pe moarte. Au fost multe înmormântări – oamenii mureau unul câte unul.”
Serhii Davîdiuk s-a ascuns la scurt timp după invazie, reușind să-i nu nimerească în vizorul ocupanților ruși luni întregi. La un moment dat, în mai 2022, povestește el, „M-au sunat la telefon și mi-au spus: ‘Predă-te’”.
Nu s-a predat. Dar, spune el, în august, cu o zi înainte să se mute într-un alt ascunziș, l-au găsit., „Lucram în grădină când au apărut militari [ruși], m-au legat sub amenințarea armei și a început interogatoriul.”
Davîdiuk a fost apoi dus într-o închisoare improvizată — nu știe exact unde — și a fost ținut împreună cu alți cel puțin 15 prizonieri, unii fiind duși mai târziu, iar alții aduși în loc.
Potrivit lui, în primele trei zile răpitorii l-au interogat folosind bătăi severe și metode considerate pe scară largă drept tortură, încercând să obțină informații despre posibili luptători din rezistență, sabotori și soldați ucraineni.
Abuzurile au inclus „bătăi, lovituri până când mușchii ardeau” și șocuri electrice cu un dispozitiv rudimentar cunoscut ca „tapik” — un telefon de câmp militar, ale cărui fire cu curent electric sunt folosite pentru a tortura prizonierii.
„Mi-au pus un sac pe cap și au turnat motorină peste mine, dar nu mi-au dat foc. Așa că am înțeles că acestea sunt metode de influență psihologică”, îmi amintește fostul prizonier.
„Eram ca o bucată de carne”
„Le-am spus: ‘Omorâți-mă, nu mă torturați’”, continuă Serhii Davîdiuk. La scurt timp după aceea, spune el, „Au văzut că eram ca o bucată de carne. M-au lăsat să mă odihnesc.”
Dar au folosit aceleași metode și în cazul altor prizonieri. „Am fost surprins că oamenii erau luați [și torturați] pentru nimic. Erau ‘reeducați’ doar pentru că spuneau ‘Glorie Ucrainei’”, spune Davîdiuk. „În principiu, scenariul era același pentru toți – interogatoriu cu șocuri electrice, bătăi.”
Își amintește de un bărbat care fusese reținut pentru că fotografiase vehicule militare arse. „L-au luat ca pe un agent [și] l-au bătut, aproape ca pe mine, o vreme... Apoi au văzut că nu trimisese pozele nicăieri și l-au eliberat”, a spus el.
Relatarea lui Serhii Davîdiuk nu a putut fi verificată independent, dar alți ucraineni care au fost anterior deținuți în Rusia sau pe teritoriul ocupat al Ucrainei au povestit că au suferit aceleași forme de tortură sau abuz. În zonele Ucrainei aflate sub control rusesc, astfel de rele tratamente au loc adesea în celule de detenție improvizate, spun supraviețuitorii și organizațiile pentru drepturile omului.
„Autoritățile ruse au supus prizonierii de război ucraineni la tortură sistematică și pe scară largă, inclusiv violență sexuală, și la condiții precare”, a declarat Oficiul ONU pentru Drepturile Omului într-un raport publicat în februarie, la trei ani de la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. „Tortura a fost omniprezentă în timpul interogatoriilor și pe tot parcursul captivității.”
După o lună și un pic, povestește Serhii Davîdiuk, răpitorii săi au venit la el și i-au spus să se pregătească să meargă acasă. Apoi l-au dus, cu mâinile încătușate și cu ochii acoperiți, într-un loc întâmplător din Nova Kahovka și l-au eliberat.
Era 27 septembrie 2022, ultima zi a unui „referendum” pe care Putin l-a folosit pentru a face afirmația nefondată că regiunea Herson — precum și alte trei regiuni ucrainene parțial ocupate de forțele Moscovei — aparțin Rusiei.
Serhii Davîdiuk susține că a petrecut puțin peste doi ani în oraș înainte să reușească să iasă din teritoriul controlat de Rusia cu ajutorul serviciului de informații militare al Ucrainei. Bărbatul a refuzat să ofere detalii, dar a povestit că a reintrat în teritoriul controlat de Ucraina la aproximativ trei săptămâni după ce a părăsit Nova Kahovka, trecând prin noi interogatorii, un test poligraf și un „lagăr de filtrare” rusesc într-o zonă ocupată a regiunii Donețk, într-o călătorie care l-a dus și prin Rusia și Belarus.
„Rușii îți iau tot...”
În prezent, Serhii Davîdiuk încearcă să ajute alți ucraineni care au fost închiși sau care au reușit să iasă din teritoriile ocupate de Rusia, care controlează aproximativ o cincime din Ucraina.
„Rușii îți iau tot din viața anterioară, chiar și documentul care spune că ești cetățean al Ucrainei. Adică nu mai ești nimeni... Nu mai ai nimic din viața ta de dinainte... Iar acești oameni trebuie să învețe să trăiască din nou”, spune fostul viceprimar la Nova Kahovka.
„Autoritățile ruse profită de asta, pentru că unii oameni se întorc în teritoriile ocupate… fiindcă văd că aici nu are nevoie nimeni de ei, iar acolo măcar au o casă, cât de cât”, a adăugat el.
Ucrainenii strămutați „sunt obosiți, vor să se întoarcă acasă, acolo unde lucrurile le sunt familiare, unde au trăit aproape toată viața”, continuă Serhii Davîdiuk.
„Cei mai mulți oameni trăiesc cu speranța că Ucraina va reveni” pe teritoriile ocupate, spune el. „Dar cu cât Rusia stă mai mult acolo, cu atât mai mult oamenii își pierd speranța că lucrurile se vor schimba.”
Adaptat în română de Europa Liberă Moldova, după articolul în engleză de Steve Gutterman, scris în baza unui interviu realizat de Olena Badiuk, jurnalistă a Serviciului ucrainean al Europei Libere
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
