Petru Grozavu scrie un editorial pentru Ziarul de Gardă, intitulat: „Războiul de la Nistru, la Guvern”. Autorul menționează că 2 martie este una din zilele negre pentru Basarabia și Transnistria. El scrie că în 28 de ani de la conflict, la guvernare s-au schimbat cu locul 5 șefi de stat, 9 garnituri de deputați și vreo 14 cabinete de miniștri. Și nici unul, cu anumite excepții, nu și-au onorat obligațiunile față de eroii acestui război: nici sociale, nici morale, menționează Grozavu. „Faptul că luni veteranii nu au luat cu asalt guvernul, nu înseamnă că ei au renunțat la idee. Și nu neapărat că ar fi manipulați „din umbră”. Pur și simplu, i-a ajuns cuțitul la os”, subliniază autorul.
Probabilitatea creării unei alianțe dintre PDM și PSRM este foarte mare, deși democrații ar urma să piardă în urma acestui „parteneriat politic”. De această părere sunt comentatorii politici, citați de portalul Deschide.md. Directorul executiv ADEPT, Igor Boțan, a declarat că, la momentul actual, Partidul Democrat este „în proces de destrămare”, iar liderii partidului au nevoie de „o perioadă de relaxare și liniște” și nu doresc alegeri anticipate. „Părerea mea, ar fi fost mai bine dacă PDM ar rămâne în situația existentă – susținea guvernul minoritar pentru a avea câmp de manevră. Lucru problematic pentru PDM este că dacă intră în alianță guvernamentală cu PSRM, devin și aliați pentru prezidențiale”, a declarat el. Potrivit analistului Anatol Țăranu, o coaliție dintre democrați și socialiști ar putea dura până la alegerile prezidențiale din toamna 2020. „Clar că această coaliție nu va rezista până în 2023. De fapt, această coaliție se face pentru alegerile prezidențiale. Asta ar fi termenul limită pentru această coaliție. Totul depinde de rezultatele scrutinului”, a menționat el.
Radio Chișinău scrie despre perchezițiile de la BNM. În articol este citat fostul ministru de finanțe, Veaceslav Negruță, care consideră că investigarea fraudei bancare nu s-a făcut într-un mod serios și că mai este mult de lucru. Dacă autoritățile ar fi acționat mai devreme, banii ar fi rămas în rezervele BNM și mai multe persoane ar fi fost trase la răspundere. Este important ca ancheta să aibă un rezultat și să fie recuperați banii care deja au fost scoși din Rep. Moldova. În același timp, Veaceslav Negruță rămâne sceptic față de intențiile procurorilor și nu exclude posibilitatea unor implicări din mediul politic. „Au mai fost astfel de intervenții de genul „maski-show” care nu s-au soldat cu nimic în cele din urmă, ca și finalitate a unor anchete duse până la capăt și cu responsabilizarea persoanelor vizate. Astfel de probabilitate oricând există”, a precizat Veaceslav Negruța.
Tot Radio Chișinău abordează solicitarea Comisiei Electorale Centrale care a cerut excluderea din campania electorală de la Hâncești a candidatului Partidului Politic Șor, acuzat că nu a raportat toate cheltuielile electorale. Analistul politic Veaceslav Berbeca este de părere că din punct de vedere politic hotărârea CEC favorizează candidatul socialiștilor. „Partidul Șor joacă pe terenul socialiștilor și ar lua din electoratul. Din punctul meu de vedere eliminarea candidatului Partidului Șor ar conveni cel mai bine PSRM”, a precizat Veaceslav Berbeca. Aparent, hotărârea CEC este una judicioasă. Totuși, Comisia ar trebui să demonstreze aceeași abordare față de toți concurenții electorali, a declarat expertul Pavel Postică de la Asociația Promo-Lex, organizație care monitorizează desfășurarea alegerilor parlamentare noi de la Hâncești. „Este bine că se reacționează la abateri, inclusiv din perspectiva financiară, dar ar fi bine ca astfel de decizii să fie luate și în privința altor candidați care admit încălcări similare. Situații similare, din punctul nostru de vedere, mai sunt și am vrea să fie o abordare uniformă față de toți concurenții electorali”, a menționat Pavel Postică.
IPN amintește că Republica Moldova se bucură de realizări în promovarea drepturilor femeilor începând cu anul 1995, când s-a adoptat Declarația de la Beijing și Platforma de Acțiune. În articol este citată avocata și activista Tatiana Chebac care afirmă că 8 martie nu este doar o sărbătoare. „Înseamnă și lupta femeilor pentru un spațiu sigur în care noi, femeile din sec XXI să trăim, lupta pentru legislația care protejează femeia, integritatea ei corporală, integritatea ei psihologică, dreptul ei la muncă și alte drepturi. Trebuie să ne amintim despre ce a fost 100 de ani în urmă, 200 de ani în urmă, cum au trăit femeile atunci și cât de dureros a fost procesul de tranziție pentru ceea ce avem noi astăzi”, spune ea.
Portalul Noi.md publică o analiză, semnată de Cristina Agatu și Dănilă Voinarovschi, care scriu despre activitatea ambasadelor moldovenești peste hotare care, în mare măsură, se desfășoară departe de ochii lumii. „Noi, cei care locuim aici credem că acolo muncesc profesioniști de clasă, care apără interesele statului nostru dincolo de hotarele lui. Dar așa e oare?”, se întreabă autorii. În opinia lor, problema stabilirii ordinii în mediul ambasadorilor moldoveni, dar și a întregului corp diplomatic, se cere rezolvată demult, iar în realitățile moldovenești el este posibil doar printr-o „intervenție chirurgicală”. „Conducerea țării trebuie să analizeze rezultatele activității șefilor consulatelor de onoare ale Republicii Moldova peste hotare, care au statut și atribuții speciale. În ultimul deceniu, numărul consulilor de onoare ai Moldovei peste hotare s-a dublat (acum avem peste 40). Rezultatele activității multora dintre ei nu se prea deosebesc de rezultatele multor ambasadori rechemați sau care urmează să fie rechemați”, se menționează în articol.
