Moldova va avea duminică, 19 iunie, o primă ocazie de a arăta dacă merită încrederea arătată de Comisia Europeană, care a propus-o să devină țară candidată la aderare.
După doi ani de pauză pandemică, pe străzile capitalei va reveni în ultima zi a săptămânii marșul anual al comunității LGBT+. Deocamdată, atmosfera este cam ca la edițiile trecute: forțele conservatoare, adică preoți radicali și politicieni pro-ruși, amenință cu proteste, acuzând minoritățile sexuale de toate relele din lume, în vreme ce politicienii pro-europeni tac și se roagă, probabil, să nu se întâmple duminică nimic rău. Iar singurele mesaje politice publice de sprijin pentru organizatorii marșului vin, tot ca la edițiile trecute, de la emisarii occidentali la Chișinău.
Anticipând marșul de acum de la Chișinău, misiunile diplomatice ale statelor occidentale au spus toate încă luna trecută într-o declarație că își exprimă sprijinul și solidaritatea față de persoanele LGBT+ din R. Moldova, care „trebuie să aibă libertatea să fie ele însele, indiferent cine sunt și pe cine iubesc”. Declarația, semnată de ambasadele a peste treizeci de state, inclusiv SUA și Canada, dar și Ucraina, Muntenegru sau Macedonia de Nord, a fost lansată la mijloc de mai, când la nivel internațional se marchează Ziua luptei împotriva Homofobiei. Ea spunea, de asemenea, că multe persoane ale comunității continuă să se confrunte cu discriminare și violența în Republica Moldova și că statul este obligat să-i protejeze împotriva acestor manifestări.
Mesaje occidentale ca cele din declarație au fost auzite la Chișinău și mai în ajun de marș, de exemplu la o ceremonie de acum două zile, când GenderDoc-M, o organizație de la Chișinău apărătoare a drepturilor comunității, își deschidea un Festival, numit al Mândriei.
Însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA, Scott Hocklander, care a fost printre participanți, a afirmat că „drepturile LGBT+ sunt drepturi ale omului”, iar ambasadoarea suedeză, Katarina Fried – că prejudecățile față de comunitatea LGBT+ sunt prezente pe larg în lume, că ele duc la ură și discriminare și că „toate astea nu ar trebui acceptate”.
„Dacă Moldova reușește să-și accepte și minoritățile sexuale, nu doar că va fi un loc mult mai bun pentru persoanele LGBT+, dar va deveni o țară mult mai puternică”, spusese la ceremonia de miercuri și un reprezentant al misiunii diplomatice a regatului Țărilor de Jos, Floris van Eijk.
Oponenții marșului, pe de altă parte, și-au întețit și ei demersurile contra manifestației, pe măsură ce ziua desfășurării ei se apropia. Prima a fost Mitropolia Moldovei, care s-a adresat cu un apel către autorități, cerându-le anularea marșului. Apelului a răspuns primarul Chișinăului, Ion Ceban, care tot încearcă, de la sfârșit de mai și până acum, să-l împiedice, spunând mai întâi răspicat că nu-l va permite, fiind blocat de FaceBook pentru termenii pe care i-a folosit când își anunța decizia, apoi Ceban a spus că traseul pe care ar urma să treacă e în reparații, iar în sfârșit că locul e ocupat de alte întruniri, care vor concura cu marșul Pride.
Într-un video de azi de pe pagina sa de FaceBook, primarul le-a propus organizatorilor să-și mute marșul în clădirile guvernului, parlamentului sau președinției.
Șicanele primăriei par să fi zădărnicit planurile legate de un alt eveniment al comunității, care intenționa sâmbătă să se adune pe o terasă din capitală, dar a trebui să-și schimbe din mers planurile după ce gestionarul acesteia a refuzat, fie din inițiativă proprie, fie presat de autoritatea publică – ne e deocamdată clar.
Dar măsura și-a găsit oponenți mai aprigi și în parlament. Partidul Șor și cel al comuniștilor au spus ieri într-o conferință că vor să desfășoare duminică o întrunire publică în sprijinul a ceea ce au numit „familia tradițională” și împotriva paradei comunității LGBT+.
Dintre susținătorii marșului, o poziție publică a exprimat până acum doar un deputat al majorității PAS, Radu Marian, care a spus într-un comentariu că înverșunarea primarului contra marșului reprezintă „o hărțuire la adresa comunității LGBT+”, pentru că cei vizați nu vor decât să-și exercite un drept constituțional, a mai spus Marian, cel de a manifesta pașnic în orașul lor.
Angelica Frolov, coordonatoare de programe la Genderdoc-M, principala organizație moldoveană care apără drepturile comunității LGBT+, a spus totuși azi Europei Libere că marșul a primit și alte semne de susținere din partea autorităților, în primul rând de la poliție:
„Chiar astăzi am avut o întrevedere la MAI și am primit confirmări că marșul va avea loc, la ora, data și locul pe care l-am stabilit. Am discutat cu ei toate acțiunile pe care le vor întreprinde pentru siguranța noastră și au foarte amabili și foarte deschiși. S-au purtat chiar ca adevărați profesioniști, fără să încerce să manipuleze, fără să încerce să ne determine să schimbăm ceva, deci pur și simplu ne puneau întrebări, noi le răspundeam și ei își făceau notițe. După aceea ne-au confirmat că vor face tot posibilul să ne protejeze.”
Primăria a mai spus, încă luni, că nu a semnat autorizația pentru marș, dar, din punct de vedere legal, primarul nu poate interzice evenimentul decât obținând o decizie judecătorească.
